Coperta: DONE STAN Redactor: GABRIEL-FLORIN MATEI Redactor artistic: VASILE SOCOLIUC
Toate drepturile asupra acestei versiuni
apar\u0163in Editurii UNIVERS 79739 Bucure\u015fti. Pia\u0163a Presei Libere nr. 1.

Mihail Gramatopol s-a n\u0103scut la Sibiu. \u00een anul 1937 - 14 februarie \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la \u201eSf\u00e2nta Treime", \u00een
Scheii Bra\u015fovului, \u00een 1998 - 31 martie. Fiul lui Panait Gramatopol \u015fi al Ioanei (n. Maican) \u00ee\u015fi face studiile
liceale la \u201eGheorghe Laz\u0103r" \u015fi \u201eMihai Viteazul" \u00een Bucure\u015fti (absolvent \u00een 1954). Este licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de
Filologie, sec\u0163ia Limbi clasice, a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1959) \u015fi doctor \u00een \u015ftiin\u0163e istorice cu tezaPietrele

Arheologie din Constan\u0163a (196l-l962); cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Academie, la Institutul de Istoria Artei; din 1975 la
Direc\u0163ia Patrimoniului Na\u0163ional, din 1990 revine la Institutul de Istoria Artei. Profesor doctor docent. Din 1980,
membru al Uniunii Scriitorilor. S-a ocupat de aproape toate aspectele culturii \u015fi istoriei lumii greco-romane:
numismatic\u0103, epigrafie, gliptic\u0103, arte miniturale, istoria artei antice, filosofie.
CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE

Paginile acestui volum se str\u0103duiesc s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze poezia tragic\u0103 atenian\u0103 \u00eentr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103, a
rezonan\u0163ei pe care va fi avut-o, dup\u0103 c\u00e2te ne putem da seama, \u00een sufletele contemporanilorlui Eschil
\u015fi Sofocle \u015fi a ecoului \u00een con\u015ftiin\u0163a umanit\u0103\u0163ii moderne.
Pentru o c\u00e2t mai exact\u0103 conturare a celor ce ne-am propus, am \u00eencercat s\u0103 situ\u0103m fenomenul literar
respectiv \u00een ambian\u0163a istoric\u0103, sociala \u015fi artistic\u0103 a vremii \u00een care s-a manifestat. De aceea capitolele
care se succed, \u015fi uneori ordonarea materialului \u00een cadrul acestora, nu sunt \u0163inute a urma o \u00eenl\u0103n\u0163uire
demonstrativ\u0103 din aproape \u00een aproape, ci, dimpotriv\u0103, caut\u0103 s\u0103 \u00eenconjoare din diferite orizonturi, cu
precau\u0163ie, o realitate care, datorit\u0103 mul\u0163imii veacurilor, se las\u0103 greu surprins\u0103.
Imensei literaturi exegetice am crezut necesar s\u0103-i acord\u0103m cuvenita \u00eensemn\u0103tate ca parte integrant\u0103
a recept\u0103rii tragediei attice \u00een vremurile apropiate nou\u0103. Din aceast\u0103 pricin\u0103 nu am putut atenua
caracterul enciclopedic al unor pagini al c\u0103ror rost poate s\u0103 nu par\u0103 pe de-a-ntregul inutil tuturor
cititorilor.
Mul\u0163umirile noastre se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre d. prof. Edgar Papu, care a avut bun\u0103voin\u0163a s\u0103 citeasc\u0103
manuscrisul lucr\u0103rii \u015fi s\u0103 ne propun\u0103 unele ad\u0103ugiri \u015fi amend\u0103ri.

ABREV1A\u0162IUNI
A.J.A. American Journal of Archaeology.
B. CE Bulletin de correspondance hellenique.

Ocup\u00e2ndu-ne de tragedia attic\u0103 a veacului al cincilea va trebui s\u0103 avem \u00een primul r\u00e2nd \u00een vedere perioada a c\u0103rei
oglind\u0103 filosofic\u0103 este \u015fi care marcheaz\u0103 un loc de seam\u0103 \u00een istoria dezvolt\u0103rii ideilor \u00een Antichitate. Acest
r\u0103stimp se \u00eentinde de la sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboaielor persane p\u00e2n\u0103 la intrarea lui Lysandru \u00een Pireu la 22 aprilie 404, ca
urmare a totalei dependen\u0163e a Atenei de liga \u00een fruntea c\u0103reia se afla Sparta la terminarea R\u0103zboiului
peloponesiac.
S-a spus de at\u00e2tea ori, \u015fi nu cu totul lipsit de oarecare temei, c\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile provocate de R\u0103zboaiele medice \u00een
bazinul egeean \u015fi \u00een Grecia continental\u0103 au avut de fapt o \u00eensemn\u0103tate limitat\u0103 \u00een peisajul istoriei universale \u015fi c\u0103,
datorit\u0103 c\u00e2torva scriitori de talent ai grecilor, aceste evenimente au ajuns posterit\u0103\u0163ii \u00eentr-o form\u0103 exagerat\u0103 fa\u0163\u0103
de importan\u0163a lor real\u0103. Aceast\u0103 opinie este numai \u00eentr-un fel de re\u0163inut, \u015fi anume \u00een sensul \u00een care \u00eentreaga istorie
a Greciei, a unei regiuni geografice\u015fte restr\u00e2nse \u015fi s\u0103race ca bog\u0103\u0163ie a solului \u015fi a subsolului, a r\u0103zb\u0103tut prin
secole \u015fi a r\u0103mas \u00een memoria altor popoare ale Antichit\u0103\u0163ii gra\u0163ie luptelor nesf\u00e2r\u015fite pe care comunit\u0103\u0163ile de
aceea\u015fi factur\u0103 etnic\u0103 le purtau \u00eentre ele, situate fiind \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care se \u00eencruci\u015fau marile c\u0103i comerciale \u015fi de
interese a trei continente. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 pentru istoria Persiei expedi\u0163iile pe care Darius \u015fi Xerxes le-au f\u0103cut
\u00eempotriva Eladei au \u00eensemnat ni\u015fte nereu\u015fite interven\u0163ii la extremitatea occidental\u0103 a imperiului, mai pu\u0163in chiar
dec\u00e2t tulbur\u0103rile pe care Egiptul, \u0163ar\u0103 \u00eentins\u0103 \u015fi bogat\u0103, le putea provoca tronului \u015fi visteriei Marelui Rege. Pentru
civiliza\u0163ia greac\u0103 \u015fi pentru civiliza\u0163ia european\u0103, al c\u0103rei act de na\u015ftere este, repercutat\u0103 \u00een perspectiva secolelor,
\u00eenfr\u00e2ngerea Persiei apare necesar\u0103, ba chiar inevitabil\u0103. C\u0103ci dac\u0103 st\u0103p\u00e2nirea Ahemenizilor a str\u00e2ns sub puterea ei
popoarele domesticite de milenii ale Asiei \u015fi Africii, trec\u00e2ndu-le de sub biciul despo\u0163ilor autohtoni sub cel al unui
unic suveran, ea nu putea \u00eens\u0103 cuprinde sub umbra-i uniformizant\u0103 pe cei pe care nici limba, nici credin\u0163ele, nici
obiceiurile comune nu i-au f\u0103cut s\u0103 accepte conducerea nici unuia dintre ei. De bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 Darius a v\u0103zut
clar aceasta c\u00e2nd, reafirm\u00e2ndu-\u015fi puterea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul firesc al p\u0103m\u00e2ntului
10

Asiei dinspre mare. ocupat de cet\u0103\u0163ile grecilor ionieni, le d\u0103du acestora libertatea s\u0103 se organizeze singuri,
recunosc\u00e2ndu-i ca o alt\u0103 lume adus\u0103 de valurile m\u0103rii pe p\u0103m\u00e2ntul unde domneau de veci legile Asiei.
Incursiunile pe care el \u015fi urma\u015ful s\u0103u le-au f\u0103cut \u00een Grecia vor fi fost \u00een mentalitatea persan\u0103 expedi\u0163ii de
pedepsire viz\u00e2nd dou\u0103 cet\u0103\u0163i, Atena \u015fi Sparta, pentru ajutorul pe care cea dint\u00e2i \u00eel d\u0103du revoltei ionienilor.
Ridicarea Persiei distruge leg\u0103turile tradi\u0163ionale pe care Grecia le avea cu Orientul filoelen, cu Libya \u015fi cu
Egiptul, iar pe m\u0103sur\u0103 ce aceste state cad \u00een st\u0103p\u00e2nirea noului popor puternic, se profileaz\u0103 mai net iminen\u0163a
conflictului. \u00eentr-o viziune general\u0103, este mai degrab\u0103 o luare de contact realizat\u0103 prin arme. deoarece st\u0103p\u00e2nul de
recent\u0103 dat\u0103 al Asiei se g\u0103sea cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegea s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 vecinii prin intermediul ei. Dovad\u0103
faptul c\u0103 niciodat\u0103 dup\u0103 Salamina, Marelui Rege nu i-a mai trecut prin cap s\u0103 ocupe Grecia, de\u015fi prezen\u0163a sa
financiar\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 \u00een treburile grece\u015fti este continu\u0103, iar prilejuri s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een practic\u0103 un astfel de plan ar
fi avut destule. Poate c\u0103 Cyrus nu s-ar fi hot\u0103r\u00e2t dup\u0103 ocuparea Libyei, pe la mijlocul veacului al \u015faselea \u00ee.Hr., s\u0103
ocupe \u015fi cet\u0103\u0163ile grece\u015fti de pe coasta Asiei Mici, dac\u0103 nu ar fi izbucnit \u00een fostul stat al lui Cresus o revolt\u0103
instigat\u0103 de Pactyas. Ionienii erau o mas\u0103 nesigur\u0103 care oric\u00e2nd putea balansa \u00een favoarea vreunei provincii
r\u0103sculate astfel c\u0103 Cyrus se hot\u0103r\u00ee s\u0103-i aduc\u0103 la ascultare deschiz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp ferestrele Asiei c\u0103tre Marea
Egee. Revolta care cuprinse Ionia dup\u0103 mai bine de patra decenii de suzeranitate persan\u0103 porni din cetatea cea
mai de seam\u0103 a lumii grece\u015fti orientale, Miletul. Sub aspectul unei aventuri \u00een care erau \u0163esute \u00een bun\u0103 parte
interese personale, strig\u0103tul de alarm\u0103 dat de Histiaios \u015fi Aristagoras era \u00een realitate rezultatul unei \u00eendelungi
st\u0103p\u00e2niri a r\u0103bd\u0103rii pe care \u00eentreprinz\u0103torul spirit grecesc, constructiv \u015fi practic, era obligat s\u0103 \u015fi-o educe \u00een ritmul
despotic de lent al vie\u0163ii \u00eentr-o monarhie oriental\u0103. Amenin\u0163ate de puhoiul armatelor persane, de dezbinarea
caracteristic\u0103 vie\u0163ii politice elene, ora\u015fele grece\u015fti, \u00een frunte cu Miletul, cer ajutor Atenei \u015fi Spartei, ele \u00eensele
sl\u0103bite de adversit\u0103\u0163i \u00een propriile lor rela\u0163ii exterioare. Atena, generoas\u0103, pune la dispozi\u0163ie dou\u0103zeci de trireme,
la care Eritreia adaug\u0103 \u00eenc\u0103 cinci, la aceasta reduc\u00e2ndu-se ajutorul pe care r\u0103scula\u0163ii \u00eel a\u015fteptau \u00eenfrigura\u0163i.
Miletul este asediat, dar r\u0103scula\u0163ii, pentru a crea o diversiune, asediaz\u0103 \u015fi incendiaz\u0103, cu aju-

torul hopli\u0163ilor atenieni, Sardesul. Aici, se pare, \u00een cenu\u015fa templului Cybelei de la Sardes, vestit \u00een toat\u0103 Asia
Mic\u0103. cloce\u015fte motivul incendierii Atenei \u015fi a Acropolei. Revolta Ioniei este \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar ora\u015ful care \u00eendr\u0103znise
cel dint\u00e2i s\u0103 ridice capul \u015fi s\u0103 se a\u015feze \u00een fruntea r\u0103scula\u0163ilor este ras \u00een 494 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Distrugerea
Miletului \u00eenseamn\u0103 o ran\u0103 ad\u00eenc\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a greac\u0103, curios mecanism care func\u0163ioneaz\u0103 mai mult retrospectiv,
\u00eenregistr\u00e2nd faptele consumate \u00een activul celor viitoare. Lacrimile pe care tragedia lui Frinicos le stoarse
publicului atenian sp\u0103lar\u0103 ca un torent preponderen\u0163a oligarhiei \u00een conducerea treburilor cet\u0103\u0163ii, aduc\u00e2nd la
putere pe partizanii lui Clistene. \u00eengrijorarea lor cre\u015fte cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t armatele de pedepsire persane
\u00eenainteaz\u0103 prin Tracia \u015fi Macedonia, dublate fiind de o flot\u0103. \u00eentr-o noapte, o semin\u0163ie a Peninsulei atac\u0103 pe per\u015fi
care erau nepreg\u0103ti\u0163i, ucide un mare num\u0103r dintre ei \u015fi r\u0103ne\u015fte pe \u015feful expedi\u0163iei, Mardonius. \u00een acela\u015fi timp,
flota care \u00eencerca s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 Muntele Atos este surprins\u0103 de o furtun\u0103 cumplit\u0103 \u015fi scufundat\u0103. Imperiul nu
sufer\u0103 \u015fi nici nu se impresioneaz\u0103 de cei peste dou\u0103zeci de mii de oameni pieri\u0163i \u00een valuri. Preparativele \u00eencep din
nou, cu mai mult\u0103 ardoare. Norii sunt \u015fi mai \u00eentuneca\u0163i, armata persan\u0103 purt\u00e2nd dorin\u0163a sporit\u0103 de r\u0103zbunare,
\u00eennoit\u0103 de recentul dezastru \u015fi de incit\u0103rile \u00eendelungate ale lui Hippias pisis-tratidul, \u00eentors cu g\u00e2nduri de r\u0103fuial\u0103
pentru cetatea care-l alungase. Salvarea cet\u0103\u0163ii este Miltiade, omul zilei, ales strateg cu sprijinul Partidului
democrat. Fostul tiran din Chersonesos, care dup\u0103 c\u0103derea Miletului se refugiaz\u0103 la Atena aduc\u00e2ndu-i \u00een dar
st\u0103p\u00e2nirea insulelor Lemnos \u015fi Imbros, este o inteligen\u0163\u0103 practic\u0103 remarcabil\u0103, un spirit organizator \u015fi prompt \u00een a
lua hot\u0103r\u00e2ri pe m\u0103sura situa\u0163iilor create. Cereri de \u00eent\u0103rire sunt trimise la Sparta, care \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2rzie a le da, din
motive religioase, \u00eenainte de a fi lun\u0103 plin\u0103. For\u0163a persan\u0103 ancoreaz\u0103 \u00een acea toamn\u0103 a anului 490 \u00een fa\u0163a plajei
c\u00e2mpiei Marathonului, organiz\u00e2ndu-\u015fi un cap de pod \u015fi a\u015ftept\u00e2nd semnele tr\u0103d\u0103rii ce avea s\u0103 deschid\u0103 por\u0163ile
Atenei invadatorilor pe c\u00e2nd armata greac\u0103 se afla pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. \u00een timp ce re\u00eembarcarea trupelor persane
atinsese un stadiu avansat, restul trupelor r\u0103mase pe plaj\u0103 pornesc la atac pentru a \u00eencerca o \u00eenfr\u00e2ngere total\u0103.
Peste 6 000 de per\u015fi r\u0103m\u00e2n pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u00een timp ce de partea grecilor pierderile sunt minime. Datis \u015fi
Artafrenes ocolesc cu flota capul Sunion \u015fi acosteaz\u0103 la Faleron.
12

Afl\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 pe mare, de pe \u00een\u0103l\u0163imile Pentelicului str\u0103luce\u015fte un scut, semn c\u0103 tr\u0103d\u0103torii din cetate erau
preg\u0103ti\u0163i s\u0103 deschid\u0103 per\u015filor por\u0163ile. Strategii greci \u00eens\u0103, printr-un mar\u015f for\u0163at, ajung \u00een c\u00eempia attic\u0103 la pu\u0163in\u0103
vreme dup\u0103 ce cor\u0103biile persane atinseser\u0103 \u0163\u0103rmul. Perspectiva unui nou contact cu infanteria greac\u0103 li se p\u0103ru de
temut per\u015filor care renun\u0163ar\u0103 la ocuparea Atenei \u015fi-\u015fi \u00eendreptar\u0103 prorele spre coastele Asiei Mici. Marathonul a
fost incontestabil o mare victorie, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eens\u0103 o mare b\u0103t\u0103lie. El a \u00eensemnat pentru greci o aventuroas\u0103
luare de contact cu inamicul, iar pentru per\u015fi, convin\u015fi de reala lor superioritate material\u0103, un nou e\u015fec, infinit
mai pu\u0163in important dec\u00e2t dezastrul naval din 492 de sub st\u00e2ncile Muntelui Atos. Perioada de zece ani care
urmeaz\u0103 \u00eenseamn\u0103 pentru am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile beligerante un r\u0103gaz acordat preg\u0103tirii minu\u0163ioase \u015fi intense.
Miltiade, aventurierul ireductibil, corsarul sigur pe loviturile sale, reu\u015fe\u015fte s\u0103 smulg\u0103 Adun\u0103rii 70 de cor\u0103bii
pentru o expedi\u0163ie iluzorie \u00eempotriva P\u0103rosului. \u00eentors cu m\u00e2inile goale la Faleron, grav r\u0103nit \u00een asediul nereu\u015fit,
eroul de la Marathon moare \u00eenainte de a se executa amenda hot\u0103r\u00e2t\u0103 prin procesul ce i se deschisese. Xerxes, fiul
\u015fi urma\u015ful la tron al lui Darius, \u00een\u0163elege s\u0103 dubleze campania militar\u0103 de o vast\u0103 ofensiv\u0103 politic\u0103 ce avea s\u0103
str\u00e2ng\u0103 ca \u00eentr-un cle\u015fte pe principalii s\u0103i adversari, Atena \u015fi Sparta. De aceea primul g\u00e2nd i se \u00eendreapt\u0103 acum
c\u00e2tre a\u0163\u00e2\u0163area du\u015fmanului ereditar al lumii grece\u015fti occidentale, Cartagina. Preparativele strategice sunt \u015fi ele pe
m\u0103sura \u0163elului regal. Fenicienilor \u015fi egiptenilor li se d\u0103du \u00een grij\u0103 construirea unui pod peste Helespont, \u00eentre
Abydos \u015fi promontoriul situat \u00eentre Sestos \u015fi Madytos; o furtun\u0103 distrug\u00e2ndu-l, samianul Harpalos \u00eempreun\u0103 cu
armata persan\u0103 construi un altul \u00een acela\u015fi loc. Istmul Acte de la Muntele Atos a fost t\u0103iat de un canal larg c\u00e2t s\u0103
poat\u0103 trece dou\u0103 trireme, pentru a se evita dezastrul din 492. Planul lui Xerxes se baza pe for\u0163a numeric\u0103
cov\u00e2r\u015fitoare \u015fi pe activitatea diplomatic\u0103 ce avea s\u0103 izoleze Grecia occidental\u0103, angrenat\u0103 \u00een conflictele ei
cartagineze, \u015fi s\u0103 o \u00eempiedice a face cauz\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 comun\u0103 cu alian\u0163a panhelen\u0103 condus\u0103 de Atena \u015fi Sparta.
Preg\u0103tirile Atenei \u00een acest r\u0103stimp sunt \u015fi ele pe m\u0103sura puhoiului ce i se ridic\u0103 \u00eempotriv\u0103. Mai \u00eent\u00e2i trebuia
aranjat\u0103 chestiunea politic\u0103. Dup\u0103 dispari\u0163ia lui Miltiade, personajele de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 sunt Xantippos \u015fi Aristide a
c\u0103ror lupt\u0103 reciproc\u0103 pentru \u00eent\u00e2ietate sili Adunarea s\u0103-i ostracizeze. Legea ostracismului

13
fimc\u0163ion\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 ca instrumentul cel mai nimerit pentru a preg\u0103ti baza politic\u0103 a victoriei de la
Salamina. Temistocle, obscur ca na\u015ftere fa\u0163\u0103 de noble\u0163ea lui Xantippos \u015fi Aristide, \u00ee\u015fi preg\u0103ti o platform\u0103 politic\u0103
important\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-se ca omul zilei. \u00een adev\u0103r, exist\u0103 anumite momente care cer anumi\u0163i oameni; f\u0103r\u0103 a fi un
politician de combina\u0163ii \u015fi specula\u0163ii, Temistocle avu o idee de geniu pe ' care \u015ftiu s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 prizeze \u00een
Adunare, aceea de a preg\u0103ti Atenei o flot\u0103 de r\u0103zboi capabil\u0103 s\u0103 o transforme dintr-o putere terestr\u0103 de m\u00e2na a
doua \u00een cea mai mare cetate maritim\u0103 a Antichit\u0103\u0163ii. Ar-gumentul-cheie \u00een hot\u0103r\u00e2toarea schimbare de optic\u0103 a
fost nu at\u00e2t du\u015fmanul persan care amenin\u0163a \u00een viitorul apropiat cetatea, c\u00e2t lipsa gr\u00e2ului. Cu alte cuvinte, un
inamic putea juca Atena la sute de kilometri de teritoriul ei prin t\u0103ierea aprovizion\u0103rii cu cereale, fie dinspre
Marea Neagr\u0103, fie prin intermediul Cartaginei, din Egipt. \u00eentre speciali\u015fti au existat \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie animate
discu\u0163iile cu privire la poten\u0163ialul maritim al Atenei \u00eenainte de Temistocle. Voi rezuma pe scurt aici opiniile