Parc\u0103 e acela\u015fi fream\u0103t adormitor de acum 15\u201520 de ani, c\u00eend r\u0103t\u0103ceam cu colegii,
\u00een anumite ore ale dimine\u0163ii, pe aleile mai dosnice, care ad\u0103posteau zeci de...
plimb\u0103re\u0163i!

Lacul tremur\u0103 la fel ca \u015fi atunci; \u015fi la fel \u00ee\u015fi leag\u0103n\u0103 b\u0103rcile uitate pe sub s\u0103lciile
pl\u00eeng\u0103toare, ce au sur\u00ees cu duio\u015fie la \u015foaptele \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor care \u015fi-au plimbat \u00een-
fior\u0103rile pe aici.

Ce mult s-au schimbat!... Pietrele s\u00eent acum aranjate cu totul estetic; dar parc\u0103 mai
mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-nt\u00eemplare, unele peste altele, d\u00eendu-ne
prilejul s\u0103 ne c\u0103\u0163\u0103ram \u00een v\u00eerful lor, ca pe ni\u015fte piramide, \u015fi s\u0103 s\u0103rim, \u00eentocmai unor
Tarzani \u00een miniatur\u0103, pe crengile pomilor, spre spaima \u015fi indignarea gardienilor care
fluierau alarma\u0163i!

Este timpul s\u0103 m\u0103-ndrept spre liceu. N-a\u015f vrea s\u0103-mi stric tocmai acum, la \u00eent\u00eelnirea
noastr\u0103 dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, reputa\u0163ia de punctual, bine stabilit\u0103 printre colegii mei
de-a lungul anilor de \u015fcoal\u0103.

C\u0103ci, de\u015fi \u00een fiecare zi veneam la \u015fcoal\u0103 pe jos de-acas\u0103, din Sfin\u0163ii Voievozi \u2015
pentru c\u0103 pe atunci nu era linie direct\u0103 de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu \u2015
totu\u015fi n-am \u00eent\u00eerziat o singur\u0103 dat\u0103. Eram \u00eent\u00eeiul sau al doilea, "M\u0103car la at\u00e2ta lucru s\u0103

Cu toate acestea, uneori am avut \u015fi \u00eent\u00eerzieri \u00een catalog, \u00eens\u0103 \u00eent\u00eerzieri voit f\u0103cute, cu un scop bine determinat \u015fi mai ales binecuv\u00eentat! C\u00eend prima or\u0103 de curs aveam o materie grea, ca de exemplu:Germana, Matematicile, sau o materie la care \u015ftiam c\u0103

Aleea m\u0103 prime\u015fte cu aceea\u015fi c\u0103ldur\u0103 ca \u015fi acum dou\u0103zeci de ani; iar grilajul ei
m\u0103runt, de trestie \u00eendoit\u0103 \u00een semicercuri ce se-ntretaie, parc\u0103 \u00eemi sur\u00eede ia fel de
prietenos.

De dup\u0103 o perdea de plopi uria\u015fi se ive\u015fte liceul, vechi de trei sferturi de veac,
maiestuos \u015fi frumos pentru mine ca nici un alt liceu din \u0163ar\u0103. Oare nu el mi-a ad\u0103postit
opt ani de zile micile griji \u015fi necazuri, \u00eendoielile de dargoste, intrigile copil\u0103re\u015fti, naivele
aventuri, primele versuri furate orelor de curs \u015fi d\u0103ruite iubitei cu generozitatea unui
prin\u0163 indian?

Zugr\u0103vit alb, iar la ferestrele de sus cu un br\u00eeu de c\u0103r\u0103mid\u0103 aparent\u0103, vopsit\u0103 \u00een albastru ca cerul \u2015 culoarea noastr\u0103, a l\u0103z\u0103ri\u015ftilor, culoarea drag\u0103 a \u015fepcilor noastre, culoare de care eram m\u00eendri, blazonul nostru de noble\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103, l\u0103udat cu ifose de mu\u015fchetar; la fiecare prilej, culoare care a st\u00eernit multe discu\u0163ii \u00eentre noi \u015fi elevii altor licee, pe care \u00eei ironizam \u00een primul r\u00eend pentru culoarea liceului lor: cei de laS f \u00ee n t u l

Parc\u0103 pe atunci nu era banca asta aici, pe potec\u0103?!
Mai pot sta singur c\u00eeteva clipe \u00een fa\u0163a liceului: el \u015fi cu mine!
O, de c\u00eete ori l-am tr\u0103dat, de c\u00eete ori l-am p\u0103r\u0103sit cu colegii pe furi\u015f, ca s\u0103 ne

Pe vremea aceea, Laz\u0103rul era una cu Ci\u015fmigiul c\u0103ci, din curtea mic\u0103 a liceului, intrai direct \u00een gr\u0103din\u0103... Acum v\u0103d c\u0103 liceul a fost separat de Ci\u015fmigiu printr-un zid \u00eenalt, \u00een locul por\u0163ilor mari de odinioar\u0103.

\u00eencheietur\u0103... \u015ei-n acela\u015fi timp o voce sever\u0103 se auzi din necunoscut:
\u2015 Hai, scoal', fl\u0103c\u0103ule, c\u0103-nt\u00eerzii!
Am tres\u0103rit, \u0163\u00ee\u015fnind speriat din somn:

\u00eens\u0103 c\u00eentase at\u00eet de dulce \u015fi eu eram at\u00eet de obosit din ajun, \u00eenc\u00eet nu auzisem nimic.
\u2015 A\u015fa ai de g\u00eend s\u0103 te scoli \u00een fiecare zi?
\u2015 Nu, tat\u0103, dar am adormit foarte t\u00eerziu... m-am g\u00eendit la serbarea de ieri de la liceu,

\u2015 A cui zici?
\u2015 A lui Barb\u0103, directorul!
B\u0103gai de seam\u0103 c\u0103 tata se st\u0103p\u00eene\u015fte s\u0103 nu z\u00eembeasc\u0103.
\u2015 Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul, \u015fi ai \u015fi-nceput s\u0103-i porecle\u015fti pe profesori! S\u0103 nu

\u2015 Dar nu l-am poreclit eu a\u015fa! I-am auzit pe mai mari, c\u00eend \u0163inea directorul, \u0103la cu
barb\u0103 mare, ro\u015fie, cuv\u00eentarea c\u0103tre p\u0103rin\u0163i \u015fi elevi, c\u0103 spun: "Ia fi\u0163i aten\u0163i, fra\u0163ilor, s\u0103
vede\u0163i c\u0103 Barb\u0103 \u0163ine aceea\u015fi cuv\u00eentare de-acum un an!"

printre b\u0103ie\u0163i, c\u0103 eram "b\u0103iatu' lu' don' director"!
Dar aci, la liceu, cine o s\u0103 m\u0103 mai bage \u00een seam\u0103 printre at\u00eetea sute de b\u0103ie\u0163i?!
De pe acum \u00eencepuse s\u0103 m\u0103 apese o grij\u0103 la care nici num\u0103 g\u00eendisem p\u00een\u0103 atunci!
Toat\u0103 vara m\u0103 meditase tata, medita\u0163ie cu patimi, \u015fi le-am \u00eendurat pe toate, numai

cu geometrie \u2015 vai de m\u0103iculi\u0163a mea!
M\u00eencam b\u0103taie \u00een fiecare zi!
Dac\u0103 nu puneam o virgul\u0103 unde trebuia, era pr\u0103p\u0103d!

apostrof (cum se scria pe atunci). Aceasta era, dealtfel, singura gre\u015feal\u0103 pe care o
f\u0103cusem. Ei bine, pentru at\u00eeta lucru, \u00een afar\u0103 de patru palme p\u0103rinte\u015fti, tata mi-a dat s\u0103
scriu, drept pedeaps\u0103, de 100 de ori, cuv\u00eentulp a r c \u0103 , cu apostrof!

Cu toate astea, la examen am r\u0103spuns bine \u015fi n-am ie\u015fit printre coda\u015fi. Am cam
scr\u00eentit-o eu, ce e drept, dar nu la rom\u00e2n\u0103, ci la aritmetic\u0103, la o regul\u0103 de asocia\u0163ie. Dar
vorba e... reu\u015fisem!

"Hm! m\u0103 g\u00eend\u00eei eu, \u00een timp ce m\u0103 sp\u0103lam, tatii nu-i convine c\u0103-l poreclesc b\u0103ie\u0163ii pe directorul nostru Barb\u0103, pentru c\u0103 \u015fi el e director de \u015fcoal\u0103. Dar el e de primar\u0103, nu de liceu!"...

li-e team\u0103 s\u0103-mi spun\u0103, ca s\u0103 nu-i p\u00eer\u0103sc! Parc\u0103 eu de-astea m\u0103 \u0163in!
\u2015 Mai ai de g\u00eend s\u0103 stai mult?
\u2015 Nu, s\u00eent gata numaidec\u00eet!
F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, m\u0103 g\u00eendesc la Barb\u0103 \u015fi la cuv\u00eentarea lui. Ce de profesori erau \u00een jurul

directorului! Mai to\u0163i b\u0103tr\u00eeni, unii \u00eencrunta\u0163i, al\u0163ii z\u00eembitori... \u015fi mai to\u0163i mo\u0163\u0103iau din cap
cu mult\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103, \u00een semn c\u0103 a\u015fa este tot ce spune Barb\u0103! Ba unii aplaudau, \u015fi dup\u0103
ei se luau \u015fi cei c\u00ee\u0163iva p\u0103rin\u0163i r\u0103t\u0103ci\u0163i pe-acolo.

drumul acas\u0103, dup\u0103 ce ne spusese c\u0103 a doua zi, la 8 diminea\u0163a, s\u0103 fim la liceu.
\u2015 Hai, m\u0103, e\u015fti gata, c\u0103 ai de mers pe jos, \u015fi pe pu\u0163in faci o jum\u0103tate de or\u0103!
Gata... s\u0103 beau laptele, \u015fi mergem!
\u2015 Ba nu mergem deloc, c\u0103 ai s\u0103 te duci singur! Ce, te-ai \u00eenv\u0103\u0163at cu guvernant\u0103?

Am mers cu tine de c\u00eeteva ori, ca s\u0103-nve\u0163i drumul \u015fi s\u0103 te familiarizezi cu atmosfera
liceului: la \u00eenscriere, la examen, la deschiderea cursurilor, dar n-o s\u0103 te conduc tot anul!
A\u015fa c\u0103, b\u0103iatule, ia-\u0163i ghiozdanul \u015fi umbl\u0103!

\u00cen sf\u00eer\u015fit, acum puteam s\u00e2 privesc \u00een voie la vitrinele care-mi f\u0103ceau cu ochiul pe drum, puteam s\u0103 m\u0103 uit dup\u0103 trec\u0103tori \u015fi tr\u0103suri, puteam s\u0103 merg \u00eempreun\u0103 cu b\u0103ie\u0163ii de la alte licee, dar care aveau acela\u015fi drum cu mine, \u015fi s\u0103 vorbesc \u00een toat\u0103 libertatea cu ei.

cine, c\u0103-nt\u00eerzii, \u015fi dac\u0103 te prind cu vreo absen\u0163\u0103, \u00ee\u0163i rup urechile!
Bucuria \u00eentrez\u0103rit\u0103 o clip\u0103 se spulber\u0103.
\u00cemi iau \u015fapca \u015fi ghiozdanul, \u015fi o pornesc!
A\u015fa de scor\u0163os cred c\u0103 n-am mers niciodat\u0103.
Uniforma, \u015fapca \u015fi ghiozdanul, toate \u2015 noi-nou\u0163e! Pu\u0163in lucru, la un b\u0103iat de 10 ani

Mi se p\u0103rea c\u0103 toat\u0103 lumea se uit\u0103 la mine. Dac\u0103 doi trec\u0103tori \u00ee\u015fi aruncau vreo
privire furi\u015f\u0103 \u015fi ne\u00eensemnat\u0103 asupra mea, din \u00eent\u00eemplare, \u015fi-apoi \u00ee\u015fi continuau vorba,
eram convins c\u0103 spun: \u00ab\u0102sta a reu\u015fit la liceu! A intrat la "Laz\u0103r"! Vezi ce frumoas\u0103
uniform\u0103 are?\u00bb Iar cel\u0103lalt completa: "\u015ei \u015fapca... \u015fi ghiozdanul!" "Da, da!"

un caiet gros, botezat "de noti\u0163e"!
Ni se spusese la deschidere c-o s\u0103 ne dea lista azi sau m\u00eeine.
Am ajuns la liceu la ora 8 f\u0103r\u0103 un sfert. \u00cen curtea mare erau str\u00een\u015fi o sumedenie de

\u00cen sf\u00eer\u015fit, u\u015fa se deschide larg \u015fi intr\u0103 un domn \u00eenalt \u015fi slab, cu musta\u0163\u0103 mic\u0103, neagr\u0103, cu p\u0103rul desp\u0103r\u0163it \u00een c\u0103rare la dreapta \u015fi bine piept\u0103nat, cu nasul coroiat \u015fi ochii mici, negri \u015fi plini de r\u0103utate.

maimu\u0163e prin defini\u0163ie, imitaser\u0103 pe cei c\u00ee\u0163iva mai obosi\u0163i \u015fi se a\u015fezaser\u0103 \u00een b\u0103nci.
\u2015 Fiecare s\u0103 scoat\u0103 c\u00eete un creion \u015fi o h\u00eertie \u015fi s\u0103 scrie ce am s\u0103 dictez!
Se aud c\u00eeteva murmure nedeslu\u015fite. Unul \u015fopte\u015fte \u00eenfrico\u015fat: "Ce, mai d\u0103m un