• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
GHEORGHE I. BRATIANU
SFATUL DOMNESC \u015eI ADUNAREA ST\u0102RILOR \u00ceN PRINCIPATELE ROM\u00c2NE

Cartea de fa\u0163\u0103 e una dintre lucr\u0103rile cele mai reprezentative pentru vasta crea\u0163ie
istoriografic\u0103 a lui Gheorghe I. Br\u0103tianu \u00een opera c\u0103ruia cercetarea p\u0103trunz\u0103toare \u015fi
scrupuloas\u0103 a trecutului s-a \u00eempletit permanent cu efortul de \u00een\u0163elegere a prezentului \u015fi cu
scrutarea \u00eengrijorat\u0103 a viitorului. Lucrarea apar\u0163ine ciclului final al crea\u0163iei istoricului, acel
anume al scrierilor realizate \u00een timpul celei de a doua mari conflagra\u0163ii mondiale \u015fi \u00een anii
imediat urm\u0103tori \u00eencheierii acesteia, c\u00e2t i-a mai fost \u00eeng\u0103duit s\u0103-\u015fi continue opera.

Ap\u0103sarea realit\u0103\u0163ilor imediate \u015fi perspectivele de viitor, \u00eenc\u0103 \u015fi mai \u00eentunecate pentru \u0163ar\u0103, l-au \u00eendemnat acum pe istoric s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103rile cele mai actuale ale vremii, situ\u00e2ndu- le, fire\u015fte, potrivit voca\u0163iei \u015fi preg\u0103tirii sale, \u00een dimensiunea istoriei.

Cum avea s\u0103 se a\u015ftearn\u0103 pacea lumii dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul teribilei \u00eencle\u015ft\u0103ri armate care opunea
pe uscat \u015fi pe m\u0103ri for\u0163ele celor dou\u0103 mari coali\u0163ii care \u00ee\u015fi disputau hegemonia mondial\u0103 \u015fi
care avea s\u0103 fie situa\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een viitoarea constela\u0163ie politic\u0103 a lumii? Pace de compromis
\u015fi echilibru sau pace hegemonic\u0103? \u00eentrebare care 1-a \u00eendemnat pe istoricul rom\u00e2n s\u0103 scruteze
Formulele de organizare a p\u0103cii \u00een istoria universal\u0103, cercetare din care a rezultat un curs
universitar \u015fi o carte, r\u0103mas\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een cea mai mare parte inedit\u0103.

Dar dac\u0103 pacea avea s\u0103 fie de echilibru, cum sperau cei mai mul\u0163i, \u015fi autodeterminarea
popoarelor avea s\u0103 fie respectat\u0103 \u015fi consacrat\u0103 prin a\u015fez\u0103mintele mondiale noi \u00een curs de
elaborare, a\u015fa cum f\u0103g\u0103duiau membrii coali\u0163iei care se apropia de victoria final\u0103, ce fel de
regim avea s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia? Regimul nu putea fi dec\u00e2t unul \u2022constitu\u0163ional, de echilibru
al puterilor \u00een stat, \u00een conformitate cu tradi\u0163ia mai recent\u0103 a trecutului rom\u00e2nesc, n\u0103d\u0103jduiau
factorii cei mai reprezentativi ai conducerii \u0163\u0103rii, \u00een grelele \u00eemprejur\u0103ri \u00een care fusese atras\u0103
Rom\u00e2nia \u00een anii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.

Solicitat din loc \u00eenalt s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze \u201eevolu\u0163ia organiz\u0103rii de stat \u015fi a problemei constitu\u0163ionale

\u00een Rom\u00e2nia", problem\u0103 care fusese str\u0103in\u0103 de preocup\u0103rile sale de p\u00e2n\u0103 atunci, cum \u00eensu\u015fi o
afirm\u0103, Gheorghe I. Br\u0103tianu s-a sim\u0163it puternic chemat s\u0103 descifreze \u015fi \u201eoriginile ei mai
dep\u0103rtate \u00een trecutul nostru istoric". \u015ei, din acest imbold interior al istoricului s-a n\u0103scut

cartea Sfatul domnesc \u015fi Adunarea st\u0103rilor \u00een Principatele Rom\u00e2ne.

Carte de \u00eensemn\u0103tate excep\u0163ional\u0103 \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 pentru c\u0103 a introdus \u00een
cunoa\u015fterea trecutului nostru o dimensiune esen\u0163ial\u0103, nicic\u00e2nd sistematic cercetat\u0103 \u00een
devenirea ei din vremea constituirii statelor rom\u00e2ne\u015fti p\u00e2n\u0103 l\u00e2 \u00eenceputurile regimului
constitu\u0163ional modern. Carte \u00een care sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate temeinic, pe baza unei erudi\u0163ii sigure,
hagia\u0163ii, respectiv organul de reprezentare a acestora, adun\u0103rile de st\u0103ri, \u00een\u0163elegerea locului
acestei institu\u0163ii \u00een evolu\u0163ia general\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti timp de c\u00eeteva secole, investigarea
temeinic\u0103 a alternan\u0163ei dintre tendin\u0163ele autoritare ale ;i \u015fi etapele de precump\u0103nire a lumii
privilegiului, determinarea specificului ilor de st\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, produs al \u00eembin\u0103rii tradi\u0163iilor
autohtone \u015fi a influen\u0163elor : \u015fi central-europene, situeaz\u0103 cartea lui Gheorghe I. Br\u0103tianu
printre cele mai de lucr\u0103ri ale istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti. De fapt, prin \u00eensemn\u0103tatea temei
tratate \u015fi prin rea ei superioar\u0103, cartea constitue o introducere necesar\u0103 la orice efort de
\u00een\u0163elegere ii mediu rom\u00e2nesc \u00een toat\u0103 complexitatea sa.

Mersul implacabil al evenimentelor", pentru a relua formula istoricului, a \u00eendrumat irsul istoriei

spre alte \u0163\u0103rmuri dec\u00e2t cele ale echilibrului libert\u0103\u0163ii \u015fi al auto-in\u0103rii la care aspirau for\u0163ele
politice reprezentative ale lumii rom\u00e2ne\u015fti. O \u201epace onic\u0103" asupritoare a cuprins Europa
Central\u0103 \u015fi R\u0103s\u0103ritean\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de regimuri re impuse de puterea dominant\u0103 popoarelor
asuprite. ,.Pace totalitar\u0103" c\u0103reia aveau j\u0103 victim\u0103 cea mai mare parte a elitei \u0163\u0103rii \u00een r\u00e2ndurile
dint\u00e2i ale c\u0103reia s-a aflat \u015fi ii Gheorghe I. Br\u0103tianu. A r\u0103mas \u00eens\u0103 ca m\u0103rturie de seam\u0103 a
acelor vremuri \u015fi a aspira\u0163ii \u00een\u015felate cartea Sfatul domnesc \u015fi Adunarea st\u0103rilor \u00een Principatele
Rom\u00e2ne ui de studii inspirate de aceia\u015fi preocupare.

\u015eERBAN PAPACOSTEA
CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE al editorului francez

Cu apari\u0163ia postum\u0103 a c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103 se termin\u0103 publicarea ciclului de cercet\u0103ri c\u0103rora
Gheorghe Ion Br\u0103tianu le-a consacrat ultimii ani ai vie\u0163ii sale. Retras\u00e2nd istoria originilor \u015fi
evolu\u0163iei adun\u0103rilor de st\u0103ri \u00een Europa medieval\u0103, G. I. Br\u0103tianu propune o nou\u0103 analiz\u0103 a
acestor feluri de ob\u015fteasc\u0103 deliberare, de formare a consensului politic, at\u00e2t de importante
pentru cel ce vrea s\u0103 priceap\u0103, dincolo de sistematica feudal\u0103, realitatea \u00eens\u0103\u015fi a vie\u0163ii
publice \u00een vechea Europ\u0103.

Am propus altundeva [Revue des etudes roumaines, XIII/XIV (1974), 7\u20148] s\u0103 adun\u0103m aceste lucr\u0103ri

\u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u00eentregul lor s\u0103 apar\u0103 \u00een acela\u015fi timp cu inten\u0163ia ce le animase. Sub lumina
noilor elemente de informa\u0163ie, acest \u00eentreg al ultimelor scrieri ale lui G J. Br\u0103tianu ar putea s\u0103
se \u00eenchege \u2014 credem noi \u2014 \u00eentr-un ansamblu de opt studii:

1.Sfatul domnesc \u015fi adunarea st\u0103rilor \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti \u00een cadrul istoriei generale.
I. Liniile generale ale problemei. Analele Academiei Rom\u00e2ne, Memoriile Sec\u0163iunii
Istorice, seria a 3-a, XXVIII (1946), 1 -27.
2. Sfatul domnesc \u015fi adunarea st\u0103rilor. II. Consiliul feudal \u015fi adunarea st\u0103rilor \u00een
\u0163\u0103rile Europei apusene. Ibid., XXVIII (1946), 303\u2014395.
3.Sfatul domnesc \u015fi adunarea st\u0103rilor. III. Adun\u0103rile de st\u0103ri \u00een \u0163\u0103rile Europei
centrale. Ibid., XXIX(1947), 165-259.
4.Sfatul domnesc \u015fi adunarea st\u0103rilor. IV. Adun\u0103rile de st\u0103ri \u00een \u0163\u0103rile de R\u0103s\u0103rit
dun\u0103rene [manuscris pierdut].
5.Sfatul domnesc \u015fi adunarea st\u0103rilor \u00een principatele rom\u00e2ne (Evry, Compagnie
francaise d'impression, 1976).
6. Les assemblees d'etats et Ies Roumains en Transylvanie, Revue des etudes
roumaines,XIII/XIV-XV (1974et 1975),9-63 \u015fi 113-143.
7. Les assemblees d'etats en Europe orientale au Moyen \u00c2ge et l'influence du
rfgi'ne politique byzantin, ap. Actes du sixieme congres interna\u0163ional d'etudes byzantines

[Paris 1948], 1(1950), 35-56.
8. Aux origines des assemblees d'etats: (a) 1'exemple de l'Orient latin; (b) au del\u00e2 du
rcgime feodal?, Revue des etudes roumaines, XVI (1977), \u00e2 para\u00eetre.

Reprodus \u00een \u00eentregime, manuscrisul de fa\u0163\u0103, prin \u00eens\u0103\u015fi dimensiunile lui, ne apare ca cel
mai important dintre cele opt studii men\u0163ionate mai sus. G. I. Br\u0103tianu preg\u0103tise acest
nuscris pentru sec\u0163ia de \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri" a Academiei Rom\u00e2ne, a\u015fa cum a indicat \u00een d
explicit pe prima pagin\u0103 a acestuia \u015fi 1-a terminat probabil \u00een 1947.

G.I. Bratianu a murit, iar Academia Rom\u00e2n\u0103 nu mai exist\u0103. Noi am propus f\u0103r\u0103 nici rezultat
noii academii s\u0103 publice acest manuscris. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dragostea filial\u0103 \u015fi torul patrio\u0163ilor,
anima\u0163i de un ad\u00e2nc respect fa\u0163\u0103 de o oper\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 de net\u0103g\u0103duit, fac libil\u0103 azi, apari\u0163ia ei
\u00een \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103.

Ea apare, dup\u0103 dorin\u0163a lui G.I. Bratianu, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi sub numele institu\u0163iei e \u2014 \u00een
alte timpuri \u2014 acceptase publicarea ei. Dorin\u0163a mor\u0163ilor este astfel respectat\u0103.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...