tel. 0264/45 21 78, O.P. 1, CP. 160
e-mail: edituradaciahotmail.com, www.edituradacia.roBucure\u015fti: Oficiul po\u015ftal 15, sector 6
str General Medic Emanoil Severin nr. 14
tel. 021/315 89 84, fax: 021/315 89 85 Satu Mare: 3600, B-dul Lalelei R13 et. VI ap. 18
tel. 0261/76 91 11; fax: 0261/76 91 12
C\u0103su\u0163a po\u015ftal\u0103 509; Pia\u0163a 25 octombrie nr. 12
www.multiarea.ro Baia Mare: 4800, str. Victoriei nr. 146
tel./fax: 0262/21 89 23 T\u00e2rgu Mure\u015f: 4300, str. M\u0103gurei nr. 34
tel./fax: 0265/13 22 87

\u201eLa \u00eenceput a fost t\u0103cerea" Lucian Blaga, Luntrea lui Caron
\u201eSunt ve\u015fnicii de multe feluri
Lesne nu-i pe toate s\u0103 le \u015ftii"
Lucian Blaga,Ve\u015fnicii

Motto:
\u201eCea mai important\u0103 oper\u0103 a spiritului
meu este t\u0103cerea pe care am pus-o \u015fi am
\u00eenchis-o \u00een toate operele mele poetice \u015fi
filosofice"
L. Blaga, Aforisme
\u201eRolul criticului este de a aplica arta cuv\u00e2ntului acolo unde poetul a f\u0103cut uz de arta necuv\u00e2ntului" L Blaga,
Aforisme

Dezavuarea cuv\u00e2ntului \u015fi \u00eenlocuirea lui cu \u201ef\u0103ptura" obiectiv\u0103 a lumii, cu chipul t\u0103cut
al lucrurilor, al tr\u0103irilor \u015fi al tainelor, precum \u015fi cu tot ca \u0163ine de refuzul rostirii \u00een
beneficiul unei interioriz\u0103ri fecunde promoveaz\u0103 o estetic\u0103 a t\u0103cerii, pe care Blaga o
ilustreaz\u0103 la nivelul complex al unui inovator, al\u0103tur\u00e2ndu-se unor mari creatori.
Op\u0163iunea pentru arta t\u0103cerii este sus\u0163inut\u0103 de Blaga cu o pasiune doctrinar\u0103 ie\u015fit\u0103 din
comun, din convingerea c\u0103 drumul poeziei a \u00eencetat s\u0103 mai fie exclusiv drumul

cuv\u00e2ntului; mai revelator dec\u00e2t efortul descriptiv sau cel al cunoa\u015fterii pare s\u0103 fie
chipul unor \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale universului \u015fi ale fiin\u0163ei umane \u00een manifest\u0103rile lor obiective,
imagini \u00een sine, greu explicabile logic, pur poetice. Cunoa\u015fterea mut\u0103 a existen\u0163ei prin
reducerea limbajului la un rol secund este cu at\u00e2t mai incitant\u0103 cu c\u00e2t scap\u0103

fascinant al necunoscutului, ad\u00e2ncind astfel t\u0103cerea. Poezia devine un act grav, pe
jum\u0103tate intelectiv, pe jum\u0103tate emo\u0163ional, al\u0103tur\u00e2ndu-se enigmaticului cosmic,
imposibil de apropiat prin intermediul cuvintelor. Absolutul \u00ee\u015fi dezv\u0103luie chipul
par\u0163ial, el poate fi v\u0103zut, auzit, \u00een general tr\u0103it, respins sau acceptat, dar nicidecum
echivalent prin cuvinte, \u00eentotdeauna ne\u00eendestul\u0103toare, s\u0103race, seci. Adeseori, cuvintele
uzeaz\u0103 de o anumit\u0103 ostenta\u0163ie \u00een \u00eencercarea de a dialoga cu absolutul, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103,
totu\u015fi, s\u0103-i modifice statutul s\u0103u impenetrabil. Poetul modern \u00ee\u015fi propune ca obiect
ultim al discursului s\u0103u tocmai dezv\u0103luirea esen\u0163ei absolutului, pentru care imagineaz\u0103
diferite echivalente metaforice. Baco via, de exemplu, identific\u0103 absolutul cu o
continu\u0103 c\u0103dere (involu\u0163ie) \u00een plumb. Blaga nume\u015fte absolutul mister deschis minus
cunoa\u015fterii, disponibil\u0103 unei inepuizabile ad\u00e2nciri: \u201eActul cunoa\u015fterii nu surp\u0103
misterul. Noile cuno\u015ftin\u0163e ce le dob\u00e2ndim dau relief tot mai precis necunoscutului"1.
Cu c\u00e2t se \u00eenainteaz\u0103 \u00een cunoa\u015ftere, a\u015fadar, cu at\u00e2t misterul se amplific\u0103. Mister,
revela\u0163ie, din nou mister. Corespondenta termenului de mister \u00een poezia blagian\u0103 este
cum se va vedea, imaginea umbrei \u015fi a v\u0103lului, ambele camufleaz\u0103 formele reale ale
existen\u0163ei \u015fi le scufund\u0103 \u00een t\u0103cere. Poetica t\u0103cerii \u00ee\u015fi afl\u0103 motiva\u0163ia profund\u0103 \u00een
recunoa\u015fterea dureroas\u0103 de c\u0103tre fiin\u0163a uman\u0103 c\u0103 datorit\u0103 umbrei ce se interpune \u00eentre
eul s\u0103u \u015fi absolut nu este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 emit\u0103 altceva dec\u00e2t ipoteze, metafore mai mult
sau mai pu\u0163in revelatorii despre identitatea cosmosului, ca \u015fi despre locul s\u0103u \u00een
univers. Cuvintele sunt \u00een ultima analiz\u0103 vorbe insignifiante \u00een tentativa de a numi cu
exactitate ce este aceast\u0103 lume \u015fi ce este omul \u00een raport cu ea. \u00een poezia lui Blaga se
\u00eent\u00e2lne\u015fte o justificat\u0103

fa\u0163\u0103 de cuv\u00e2nt"2. Tradi\u0163ionalul poet creator de lumi, un soi de demiurg aflat \u00een rivalitate
cu Dumnezeu \u00eensu\u015fi cade desuetudine. El devine un personaj asaltat de interoga\u0163ii ,
blocat de \u201eumbrele" care \u00eei interzic s\u0103 ajung\u0103 la \u015finele lucrurilor. Op\u0163iunea pentru
t\u0103cere se impune ca solu\u0163ie necesar\u0103, singura verosimil\u0103, pentru poetul care realizeaz\u0103
c\u0103 pronun\u0163\u00e2ndu-se despre un lucru sau altul \u00eei limiteaz\u0103 fatal \u00een\u0163elesul. Cum poate fi
dep\u0103\u015fit\u0103 dilema \u00eentre a folosi cuvintele sau a recurge la t\u0103cere? Rimbaud \u015fi Holderlin
au renun\u0163at s\u0103 mai scrie. Al\u0163ii ca Verlaine, au recuzat infla\u0163ia verbal\u0103 \u015fi au proclamat
\u00eent\u00e2ietatea muzic\u0103: \u201eDe la musique av\u00e2nt tout chose ... /Prends leloquance et tords-lui
son cou" (Art. podique). Tensiunea dintre t\u0103cere \u015fi limbaj, declan\u015fat\u0103 \u00een literatura
modern\u0103 de simbolismul francez, evolueaz\u0103 \u00een nea\u015fteptate variante p\u00e2n\u0103 \u00een zilele
noastre. Devalorizarea cuv\u00e2ntului, inclusiv a cuv\u00e2ntului poetic a st\u00e2rnit o stare de criz\u0103
\u00een con\u015ftiin\u0163a contemporan\u0103, \u00een filosofie \u015fi estetic\u0103, \u00een lingvistic\u0103 \u015fi literatur\u0103. Din for\u0163\u0103
suprem\u0103 a spiritului uman, \u00een concuren\u0163\u0103 cu verbul divin (\u201ecu cuvinte simple ca ale
noastre /s-au f\u0103cut lumea, stihiile, ziua \u015fi focul" (Triste\u0163ea metafizic\u0103), coboar\u0103 la
nivelul unui obstacol insurmontabil \u00een actul comunic\u0103rii. Dac\u0103 rolul cuv\u00e2ntului \u00ee\u015fi
pierde din prestigiu \u00een ce fel se poate totu\u015fi recurge la o modalitate de a numi esen\u0163a
lumii? Chinuitoare succesiv pentru simboli\u015fti, ca \u015fi pentru moderni, de asemenea, \u015fi

pentru Blaga, nevoia de a dep\u0103\u015fi limitele cuv\u00e2ntului, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 sensibil\u0103 o
realitate inexprimabil\u0103 declin\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u00een t\u0103cere. \u00eentr-un fel t\u0103cerea este
asumat\u0103 ca stare de umilin\u0163\u0103, de recunoa\u015ftere a neputin\u0163ei de a spune tot ce s-ar cuveni
despre lumea

universului \u00eensu\u015fi. Muta\u0163ia radical\u0103 se petrece exclusiv \u00een fiin\u0163a uman\u0103, trezit\u0103 \u00een
situa\u0163ia de a se \u00eendoi de harul pe care vreme \u00eendelungat\u0103 l-a considerat cel mai de pre\u0163,
cuv\u00e2ntul, \u00een\u0103l\u0163at p\u00e2n\u0103 la rangul de concurent al cuv\u00e2ntului divin, cuv\u00e2ntul omenesc s-a
golit \u00een epoca noastr\u0103 de transcenden\u0163\u0103, retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een t\u0103cere. Op\u0163iunea pentru t\u0103cere
pare a fi revolta celui care consider\u0103 cuv\u00e2ntul o stare captiv\u0103, \u201eo \u00eenchisoare sonor\u0103"
inexpugnabil\u0103. T\u0103cut cum este, universul se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, \u00een \u201ecorola sa de minuni", \u00een
afara cuvintelor. Omul nu contene\u015fte s\u0103-i contemple diferitele \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri f\u0103r\u0103 s\u0103 apeleze
la cuvinte. Se poate spune c\u0103 t\u0103cerea incit\u0103 cuv\u00e2ntul omului f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 dea curs unui
dialog a\u015fteptat cu ardoare. Cartea lui George Steiner, Langage and Silence, New-York,
1967, sintetizeaz\u0103, prima, \u00eentreaga problematic\u0103 privitoare la rela\u0163ia cuv\u00e2nt-t\u0103cere, mai
ales prin dou\u0103 capitole, Retragerea cuv\u00e2ntului\u015fi T\u0103cerea \u015fi poetul,p\u0103str\u00e2ndu- \u015fi ne\u015ftirbit\u0103
actualitatea.3 Op\u0163iunea pentru t\u0103cere de c\u0103tre unii autori are precedente care coboar\u0103
p\u00e2n\u0103 \u00een antichitate, \u201edar alegerea t\u0103cerii de c\u0103tre poeir, scriitorul care renun\u0163\u0103 \u00een
mijlocul drumului la actul s\u0103u articulat reprezint\u0103 ceva nou. Lucrul s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00een
chip de experien\u0163\u0103 evident singular\u0103, dar formidabil\u0103 ca implica\u0163ie general\u0103, cu doi
dintre mae\u015ftrii f\u0103uritori - prezen\u0163e heraldice, dac\u0103 vre\u0163i, ai spiritului modern: Holderlin
\u015fi Rimbaud"4. Dincolo de cuv\u00e2nt se pot discerne alte trei forme de exprimare: lumina,

cuv\u00e2ntul poetului \u00eencepe o mare lumin\u0103",5 ca \u00een Divina Comedie. Alte tradi\u0163ii
acrediteaz\u0103 ideea c\u0103 dincolo de cuv\u00e2nt se afl\u0103 muzica. \u00eentrep\u0103trunderea dintre muzic\u0103
\u015fi poezie se \u00eent\u00e2lne\u015fte curent, poetul \u00eencearc\u0103 st\u0103ruitor s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 limitele sintaxei,
rev\u0103rs\u00e2ndu-se \u00een jocul liber al formelor muzicale. Despre Rilke, G. Steiner spune c\u0103
\u201es\u0103rb\u0103tore\u015fte puterea limbii de a se \u00een\u0103l\u0163a spre muzic\u0103.6 Nici lumina \u015fi nici muzica nu
echivaleaz\u0103 cu t\u0103cerea: \u201et\u0103cerea reprezint\u0103 imperativul ideal". Cu ceva mai devreme
dec\u00e2t George Steiner, Hugo Friedrich \u00een Structura liricii moderne (1956), tradus\u0103 \u00een
rom\u00e2ne\u015fte \u00een 1969, observa prezen\u0163a t\u0103cerii literare \u00een poezia modern\u0103, referindu-se la
Rimbaud, care, prin t\u0103cere, se \u201eelibereaz\u0103" din poezie, la Mallarme, autor al unei
\u201emuzici t\u0103cute" \u015fi al unei poezii \u201ecu o sonoritate limitat\u0103", persuasiv\u01037, asem\u0103n\u0103toare
cu \u00eenclina\u0163ia spre lini\u015fte a lui Blaga. Pentru Mallarme \u201eabia la limita t\u0103cerii cuv\u00e2ntul
devine con\u015ftient de menirea sa de logos, dar \u015fi de ineficienta sa"8. Din perioada mai
apropiat\u0103 de noi, Hugo Friedrich face referiri la Garcia Lorca, care, \u00een Elegia del
Silencio \u201etransform\u0103 t\u0103cerea \u00een prezen\u0163\u0103 \u00eencremenit\u0103 a spaimei". Cuv\u00e2ntul exprim\u0103,
deformeaz\u0103 sau ascunde sensul, ceea ce nu se spune este mai ad\u00e2nc dec\u00e2t ce s-a spus,
imprecizia semantic\u0103, obscuritatea vizeaz\u0103 zonele de t\u0103cere, prezente \u00een interiorul
poemului, precum la spaniolul Jeorge Guillen. Condi\u0163ia limitativ\u0103 a cuvintelor
traverseaz\u0103 \u00eentreaga poezie modern\u0103: "\u00een fa\u0163a necunoscutului limbajul e\u015fueaz\u0103; el nu
mai poate suna dec\u00e2t straniu din str\u0103fundurile ad\u00e2nci ale cuvintelor, vecine cu t\u0103cerea