Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
An1 Derivat.ro Algebra Siruri Si Serii 1

An1 Derivat.ro Algebra Siruri Si Serii 1

Ratings: (0)|Views: 1 |Likes:
Published by Grigoras Maria

More info:

Published by: Grigoras Maria on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2013

pdf

text

original

 
 9
 
Tema 2.
Ş
iruri
ş
i serii numerice. Aplica
ţ
iiModul I.
Ş
iruri numerice convergente în R.Serii numerice convergente
Vom studia no
ţ
iunea fundamental
ă
de “limit
ă
a unui
ş
ir numeric”,folosind rezultatele cunoscute din liceu (f 
ă
ă
demonstra
ţ
ii)
ş
i unele complet
ă
riimportante.
Defini
ţ
ia 1.
1. Se numeste
ş
ir de numere reale orice func
ţ
ie f :
N
cu f(n)
notat 
 x
n
 
 
, unde n este
rangul
sau
locul termenului în
ş
ir
 
ş
i
 x
n
este
termenul general
al
ş
irului; not
ă
m
ş
irul prin (
 x
n
).2. Pentru orice
ş
ir strict cresc
ă
tor spre (+
) de numere naturale:n
0
<n
1
<...<n
<...
ş
irul
1
notat n
 y
=
N
se nume
ş
te
sub
ş
ir al
ş
irului (
 x 
n
)
.3. Nu se confund
ă
 
ş
irul (
 x
n
) care este o func
ţ
ie, cu mul
ţ
imea termenilor s
ă
i {
 x
0
,
 x
1
, ...,
 x
n
, ...}
 
; pentru un sub
ş
ir avem: {
01
,,...,
n n n
 x x
, ...}
 {
 x
0
,
 x
1
, ...,
 x
n
, ...}
.Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir constant
dac
ă
 
 x
n
=
 x
0
,
n
0.Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir periodic
dac
ă
exist
ă
N
a.î.
 x
n+k 
=
 x
n
,
n
N
(
 f(n+k) = f(n),
n
N
).4. Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir sta
ţ
ionar
dac
ă
exist
ă
n
0
cu n
0
N
a.î.
 x
n
=
 x
n0
,
n
n
0
(
f(n) = f(n
0
)),
n
n
0
.
Exemple
1.
 x
n
=
( )
n1
n
, n
1 are elementele –1,21,31
,41,...2.
01234
,,,,,53,5
n
 x x x x x n xn
<
=
are elemente:
 x
0
,
 x
1
,
 x
2
,
 x
3
,
 x
4
, 3, 3, ..., 3, ...este un
ş
ir sta
ţ
ionar
(are n
0
= 5, deci
 x
n
=3 pentru
n
5).3. (
 x
n
) dat prin: 1, 0, 2, 3, 1, 0, 2, 3, ... este
ş
ir periodic
.4.
 x
n
=
a
 
,
n
 
N
este
ş
ir constant
.5.
 x
n
=
( )
2121
n
+
cu elementele: 0, 1, 0, 1, ... este un
ş
ir periodic
.6.
 x
n
=
n
21,
n
0
are sub
ş
irul
 
21
12
n
 x
+
=
cu mul
ţ
imea elementelor 
+
KKKK
,21,,21,21,21,1,21,,21,21,21
n321n253
 deci (
 y
)
0
=(
n
)
0
=
012
21
+
    
.
 
 10
Defini
ţ
ia 2.
1. Un
ş
ir de numere reale (
 x
n
) este
ş
ir m
ă
rginit în R 
dac
ă
mul
ţ
imea termenilor {
 x
n
| n
 
N
}
 
este o mul
ţ
ime m
ă
rginit
ă
în
, adic
ă
exist
ă
un intervalm
ă
rginit
I
 
a. î.
 x
n
 
I
,
n
 
N
.2.
Ş
irul (
 x
n
) este m
ă
rginit în
, dac
ă
 
ş
i numai dac
ă
exist
ă
 
a
> 0 a. î. |
 x
n
|
 
a
,
n
 
N
 
 
 x
n
[-
a
,
a
]
n
 
N
.
Exemple
1.
 x
n
=
( )
n1
n
este m
ă
rginit în
: |
 x
n
|
1,
n
N
*
.2.
 x
n
=(-1)
n
este m
ă
rginit în
: |
 x
n
|
1,
n
N
.3.
 x
n
= n (n
N
) este
ş
ir nem
ă
rginit în
; pentru
a
+
R foarte mare, exist
ă
 n
N
a. î. n =
 x
n
>
a
(dup
ă
axioma lui Arhimede).4.
 x
n
= -n
2
(n
 
N
) este un
ş
ir nem
ă
rginit în
; pentru
 
a
> 0,
a
suficient demare exist
ă
un termen x
n
astfel încât: |
 x
n
|>
a
.5. I.
Ş
irul periodic
: 0, 1, 2, 0, 1, 2, ... este
ş
ir m
ă
rginit în
deoarece exist
ă
 
I
=(-1, 3) m
ă
rginit a. î.
 x
n
 
I
,
n
 
N
.II.
Ş
irul constant
:
a
,
a
, ...,
a
, ... (
a
) este m
ă
rginit în
 III.
Ş
irul sta
ţ
ionar
 
 x
n
=
0
n
,
n
n
0
este m
ă
rginit în
;exist
ă
 
a
= max{|
 x
0
|, |
 x
1
|, |
 x
2
|, ...,|
0
n
 x
|} a. î. |
 x
n
|
 
a
,
n
N
.
Defini
ţ
ia 3
1. Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir cresc
ă
tor
dac
ă
:
 x
n
 
 x
n+1
,
n
N
 
ş
i
ş
ir strictcresc
ă
tor dac
ă
:
 x
n
<
 x
n+1
,
n
N.
 2. Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir descresc
ă
tor
dac
ă
:
 x
n
 
 x
n+1
,
n
N
 
ş
i
ş
ir strictdescresc
ă
tor dac
ă
:
 x
n
>
 x
n+1
,
n
N.
 3. Un
ş
ir (
 x
n
) se nume
ş
te
ş
ir monoton
dac
ă
este: fie cresc
ă
tor, fie descresc
ă
tor,fie strict cresc
ă
tor, fie strict descresc
ă
tor.
Observa
ţ
ii
1. Se poate testa monotonia unui
ş
ir prin dou
ă
procedee:1. se precizeaz
ă
semnul diferen
ţ
ei (
 x
n+1
-
 x
n
) pentru n
N.
 2. se compar 
ă
cu 1, în cazul
 x
n
0
ş
i de semn constant, raportul
1
nn
 x
+
, n
N
.2.
Exemple
 1.
 x
n
= n
2
, n
N
este
ş
ir strict cresc
ă
tor.2.
 x
n
= - n, n
N
este
ş
ir strict descresc
ă
tor.3.
 x
n
=n1n
+
=n11
+
este strict descresc
ă
tor (
 x
n+1
-
 x
n
=
( )
01nn1
<+
)4.
 x
n
=2,
n
 
N
un
ş
ir constant este simultan cresc
ă
tor 
ş
i descresc
ă
tor 5.
 x
n
=
( )
n1n
n
+
nu este monoton (
 x
n+1
-
 x
n
=
( )( )( )
1nn11n2
1n
++
+
are semn variabildup
ă
n par 
ş
i n impar).
 
 11
Vom considera urm
ă
toarele clase de
ş
iruri de numere reale:
ş
iruriconvergente în
R,
 
ş
iruri divergente,
ş
iruri Cauchy (fundamentale)
ş
i
ş
iruri culimit
ă
(în
).
Defini
ţ
ia 4.
1. Fie
 x
n
 
,
n
N
. un element
 x
0
este limita
ş
irului (
 x
n
), dac
ă
 
ş
i numaidac
ă
avem:(1)
V
(
 x
0
),
n
v
 
 
N
a. î.
 x
n
pentru
n > n
v
ş
i not
ă
m
 x
n
 
 x
0
.
Ş
irul (
 x
n
) care satisface (1) se nume
ş
te
ş
ir cu limit
ă
 
(în
).2.
Ş
irul (
 x
n
) este
ş
ir convergent
în
, prin defini
ţ
ie dac
ă
: (I)
lim
nn
 x
→∞
= =
 x
0
, (II)x
0
 
 
.3. Dac
ă
nu exist
ă
 
lim
nn
 x
→∞
sau
lim
nn
 x
→∞
= -
sau
lim
nn
→∞
= +
, prin defini
ţ
ie,(x
n
) este
ş
ir divergent
.4.
Ş
irul (x
n
) se nume
ş
te
ş
ir fundamental
sau
ş
ir Cauchy
, dac
ă
 
ş
i numai dac
ă
,satisface condi
ţ
ia Cauchy:(2) {
 
ε
> 0,
n
ε
 
 
N
a. Î.,
n
n
ε
 
ş
i
p
1, p
 
N
 
|
 x
n+p
- -
 x
n
| <
ε
}.Observa
ţ
ii:1. Un
ş
ir cu limit
ă
, deci
lim
nn
→∞
=
 x
0
, poate fi un
ş
ir convergent dac
ă
 
 x
0
 
sau
ş
ir divergent dac
ă
 
 x
0
= -
sau
 x
0
= +
.2.
Ş
irurile de numere reale (
 x
n
)
ş
i (
 y
n
) cu proprietatea:(3)
n
0
 
 
N
a. î.
 x
n
=
 y
n
,
n
n
0
 au aceea
ş
i limit
ă
, deci
 x
n
 
 x
0
 
 
 y
n
 
 x
0
sau au aceea
ş
i
natur
ă
: suntsimultan convergente sau divergente
ş
i în plus
lim
nn
 x
→∞
 
 
lim
nn
 y
→∞
.3. Proprietatea din (3) arat
ă
c
ă
se pot suprima sau ad
ă
uga un num
ă
r finit determeni ai
ş
irului (
 x
n
) sau la (
 x
n
),
ă
ă
a influen
ţ
a natura
ş
irului: fie (
 x
n
)convergent, fie (
 x
n
) divergent, fie (
 x
n
)
ş
ir cu limit
ă
, fie (
 x
n
)
ş
ir fundamental.4. Proprietatea de monotonie a unui
ş
ir, dup
ă
(3), poate avea loc suprimând unnum
ă
r finit de termeni care nu sunt în rela
ţ
ia de monotonie respectiv
ă
.5. Defini
ţ
ia limitei unui
ş
ir se exprim
ă
, echivalent, astfel: “Un
ş
ir de numerereale (
 x
n
) are limita
 x
0
 
, dac
ă
în afara oric
ă
rei vecin
ă
t
ăţ
i a elementului
 x
0
 
ă
mân eventual, cel mult un num
ă
r finit de termeni ai
ş
irului (
 x
n
)”.6. Orice
ş
ir sta
ţ
ionar
,
 x
n
=
0
n
,
n
n
0
, n
0
 
N
este un
ş
ir convergent
ş
i
0
n n
 x x
.Un
ş
ir constant
 
 x
n
=
 x
0
,
n
1 este un
ş
ir convergent
ş
i
0
n
 x x
.Un
ş
ir periodic
,
N
a. î.
 x
n+k 
=
 x
n
,
n
N
este un
ş
ir divergent.7. Exemple:(1)
 x
n
=
11
nn
+
 
V
 
(1), exist
ă
V’ = (1 -
ε
, 1 +
ε
)
cu
ε
> 0arbitrat
ş
i convenabil ales, atunci
n
v
N
a. î.
n
n
v
 
x
n
V
V’
1-
ε
<
1
nn
+
< 1 +
ε
 
x
n
– 1 = =
1
nn
+
- 1 <
ε
 
 
1
n
<
ε
 
ş
i dup
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->