Carte ap\u0103rut\u0103 cu sprijinul
FUNDA\u0162IEI SOROS
PENTRU O SOCIETATE DESCHIS\u0102
\u00a9 Editura \u201eBiblioteca Apostrof", 1998 3400 Cluj str. Ia\u015filor, nr. 14 tel/fax.: 064/432444

Versiunea de fa\u0163\u0103 reprezint\u0103 traducerea integral\u0103 aMonologion-ulm Sf\u00e2ntului Anselm din Canterbury, dup\u0103Patrologiaecursusco mpletus,serieslatina,vol 159 (14 la-223b). Ea reprezint\u0103 continuarea proiectului \u00eenceput cu traducereaProslogion-ului Sf\u00e2ntului Anselm, volum ap\u0103rut la editura Biblioteca Apostrof m anul 1996. Scrise \u00eentre anii 1076-l078, cele dou\u0103 tratate au fost g\u00e2ndite complementar de autorul lor, care a \u00eencercat s\u0103 constituie un discurs ra\u0163ional cu privire la esen\u0163a(Monologion ) \u015fi la existen\u0163a(P ro s -

Diferen\u0163ele dintre textul latin editat dePa tro lo gia abatelui J.Migne \u015fi textul latin stabilit de Italo
Sciuto (1995, cf. bibliografia de la sf\u00e2r\u015fitul prezentului volum) le-am semnalat \u00een note. Semnele \u201e <, >
" reprezint\u0103 ad\u0103ugiri \u00een textul rom\u00e2nesc care contribuie la claritatea traducerii.
Am tradus acest tratat ocolind \u00een mod inten\u0163ionat u-nele expresii obi\u015fnuite ale limbajului teologic
rom\u00e2nesc: astfel, neao\u015fismele a purcede, a pogor\u00ee etc. au fost \u00eenlocuite cu variante literare:a p roven i ,

rostit \u015fi limita discret\u0103 a inefabilului.
De asemenea, pentru substantivul latincreatu r a am preferat cuv\u00e2ntul echivalentcreatu r\u0103 , pentru a
reda limpede raportul decre a \u0163i e dintre Dumnezeu \u015fi fiin\u0163a creat\u0103. Am nesocotit astfel inten\u0163ionat orice
sens peiorativ al substantivuluicreatu r\u0103 , posibil \u00een limba rom\u00e2n\u0103.

Mul\u0163umesc pe aceast\u0103 cale domnului prof. univ. dr. Gh. Vl\u0103du\u0163escu pentru sugestiile terminologice \u015fi
indica\u0163iile
bibliografice primite. De asemenea, mul\u0163umesc Funda\u0163iei Culturale \u201eApostrof pentru deschiderea cu
care a primit proiectul acestei traduceri, Funda\u0163iei Soros pentru o Societate Deschis\u0103 \u015fi firmeiSunny

Unii fra\u0163i[142a] m-au rugat adesea \u015fi cu r\u00e2vn\u0103 s\u0103 a\u015ftern \u00een scris, [143a] \u00een chipul acestei medita\u0163ii1,
cuvintele mele privitoare la cele care se cuvin g\u00e2ndite despre esen\u0163a divin\u0103, rostite \u00een predici obi\u015fnuite
c\u0103tre ei \u015fi c\u0103tre cei care au adunat la un loc aceast\u0103 medita\u0163ie. Ei mi-au hot\u0103r\u00e2t dinainte \u015fi forma de a
scrie, mai degrab\u0103 dup\u0103 voin\u0163a lor dec\u00eet dup\u0103 u\u015furin\u0163a lucrului sau puterea mea \u015fi - anume - \u00een ce
m\u0103sur\u0103 nimic s\u0103 nu conving\u0103 \u00een profunzime, \u00een ea, prin autoritatea Scripturii, ci orice defini\u0163ie care s-
ar sus\u0163ine \u00een fiecare cercetare s\u0103 prezinte un stil clar \u015fi argumente de r\u00e2nd, \u00eentr-o dezbatere simpl\u0103.
Apoi, necesitatea ra\u0163ionamentului s\u0103 fie g\u00eendit\u0103 pe scurt, iar claritatea adev\u0103rului s\u0103 se arate cu
eviden\u0163\u0103. C\u0103ci ei au dorit s\u0103 nu nesocotesc a

figuri de stil cu care Anselm preg\u0103te\u015fte o evaziune auctorial\u0103: \u00eendr\u0103zneala folosirii aproape exclusiv a demersului logic \u00eentr- un tratat care are ca obiect esen\u0163a suprem\u0103 ar putea fi u\u015for de atenuat prin simularea unei cereri exterioare c\u0103reia Anselm i s- ar supune. Pe de alt\u0103 parte, ne afl\u0103m \u00eentr-un secol \u00een care ideea unei ne\u00eencrederi \u00een puterea ra\u0163iunii \u00ee\u015fi avea reprezentantul \u00een Petrus Damianus (1007-l072). In al treilea r\u00e2nd, ideea \u00eenceperii unei lucr\u0103ri prin invocarea celor care au cerut compunerea ei este o mod\u0103 prezent\u0103 \u015fi la Quintilian, De Inst.orat., I, 1,: \u201ePost impetratam studiis meis quietem, quae per viginti annos

tinerilor pentru a-i educa, c\u00e2nd unii au cerut de la mine, cu prietenie s\u0103 compun ceva despre modalitatea vorbirii, mult timp
am respins aceasta (...)." Similaritatea cu Anselm este foarte mare: reg\u0103sim \u00een toate acele lucr\u0103ri pomenite evaziunea
auctorial\u0103 sub dou\u0103 forme: lucrarea este scris\u0103 \u201ela cerere", iar autorul \u201ese opune" ini\u0163ial rug\u0103min\u0163ilor de a scrie.

m\u0103 \u00eempotrivi cu asprime vorbelor de r\u00e2nd \u015fi obiec\u0163iilor care mi se aduc. Cump\u0103nind cu mine \u00eensumi \u00een
privin\u0163a lucr\u0103rii,[b] am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 sustrag de la ceea ce mult\u0103 vreme refuzasem s\u0103 \u00eencerc din
multe motive: cu c\u00eet preferau cu mai mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 ceea ce ceruser\u0103 \u00een folosul lor, cu at\u00e2t mai mult \u00eemi
impuneau mie, \u00een fapt, ceva mai dificil. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, totu\u015fi, \u00eenvins c\u00e2nd prin pu\u0163in\u0103tatea modest\u0103 a
rug\u0103ciunilor, c\u00e2nd prin onoarea < ce mi-o aducea > st\u0103ruin\u0163a lor de a nu-i nesocoti, f\u0103r\u0103 voie, din
pricina dificult\u0103\u0163ii lucrului \u015fi a sl\u0103biciunii min\u0163ii mele, am \u00eenceput ceea ce \u00eemi cereau. Dar bucuros de
dragostea lor, le-am \u00eemplinit c\u00e2t am putut restric\u0163ia. Iar dac\u0103 a\u015f spera ca tot ce voi face cunoscut numai
celor care mi-au cerut-o, s\u0103 fie respins pu\u0163in dup\u0103 aceea de cei care dispre\u0163uiesc un lucru de nimica,
spre a fi uitat, \u015ftiu c\u0103 nu voi putea astfel mul\u0163umi pe cei ce m-au rugat,[c] pe m\u0103sura limitei impuse de
rug\u0103min\u0163ile lor.
Nu \u015ftiu cum s-a petrecut, \u00eempotriva dorin\u0163ei < mele >, c\u0103 nu numai susnumi\u0163ii fra\u0163i, ci \u015fi mul\u0163i al\u0163ii
erau pu\u015fi \u00een dificultatea de a \u00eenvinui Scriptura \u00eens\u0103\u015fi, fiecare cit\u00e2nd-o dup\u0103 c\u00e2t \u00ee\u015fi aducea aminte.
Resping\u00eend adesea aceasta, eu nu am putut descoperi s\u0103 fi spus aici ceva care s\u0103 nu fi fost cuprins \u00een
scrierile P\u0103rin\u0163ilor catolici2 \u015fi ale Preafericitului3 Augustin. De aceea, dac\u0103 i se va p\u0103rea cuiva c\u0103 a\u015f fi
prezentat \u00een acela\u015fi opuscul ceva care fie c\u0103 nu este cu totul nou, fie c\u0103 se opune adev\u0103rului, \u00eel rog s\u0103-l
dea \u00een vileag pe posesorul nelegitim al nout\u0103\u0163ii sau falsitatea sus\u0163inerii, dar \u00eenainte de aceasta s\u0103
consulte cu aten\u0163ie scrierea Despre Treime a pomenitului doctor Augustin,[144a] \u015fi abia apoi s\u0103
judece, potrivit cu ea, micul meu tratat. C\u00eend am spus c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fita Treime poate fi rostit\u0103 ca < fiind
> trei

credin\u0163\u0103 prin care noi sus\u0163inem cele trei persoane \u00eentr-o singur\u0103 substan\u0163\u0103. Ceea ce ei \u00een\u0163eleg, \u00een cazul lui Dumnezeu, prinsubstan\u0163a , este ceea ce noi < \u00een\u0163elegem > prinpersoane1". Dar tot ceea ce am spus acolo, pun\u00eendu-m\u0103 \u00een locul celui care disput\u0103 \u015fi cerceteaz\u0103 cu sine, \u00een singur\u0103tate, lucrurile care nu fuseser\u0103 mai \u00eenainte observate5, a fost rostit dup\u0103 cum \u015ftiam c\u0103 doresc ei \u015fi dup\u0103 cum \u00eencercam s\u0103 dau curs cererii. Rog \u00eens\u0103, \u015fi cer cu insisten\u0163\u0103 ca, \u00een cazul \u00een care cineva ar dori s\u0103 transcrie acest mic tratat,

s\u0103 se \u00eengri-jeasc\u0103 s\u0103 pun\u0103 aceast\u0103 prefa\u0163\u0103 la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, \u00eenainte de capitolele \u00eensele. C\u0103ci eu
consider c\u0103 a cunoa\u015fte mai \u00eent\u00e2i prin ce inten\u0163ie sau \u00een ce chip sunt dezb\u0103tute acestea este de folos \u00een
\u00een\u0163elegerea celor scrise aici. [b] Cred c\u0103, dac\u0103 cineva va vedea mai \u00eent\u00eei aceast\u0103 prefa\u0163\u0103, nu va judeca la
\u00eent\u00e2mplare c\u00e2nd va g\u0103si ceva ce s-a rostit \u00eempotriva p\u0103rerii lui.

investigantis - pun\u00e2ndu-m\u0103 \u00een locul celui care, g\u00e2ndind cu sine \u00een t\u0103cere, cerceteaz\u0103 cele ne\u015ftiute". Un pasaj similar apare \u00een Monologion, 144c, 186c, etc. Sf. Anselm inventeaz\u0103 un rol, pentru care folose\u015fte substantivul persona la ablativ cu prepozi\u0163ia sub \u015fi respectiv in, pentru un personaj generic despre a c\u0103rui g\u00e2ndire Sf. Anselm \u00eencearc\u0103 s\u0103 arate c\u0103 singur\u0103, prin puterea ei,

poate ajunge la Dumnezeu, \u00eentr-un anume fel.Aceez\u015fipersona va reapare \u00eenPro s lo g io n , 227 c-d ca \u015fi nesocotit (insipiens),
adic\u0103 personajul generic care are la dispozi\u0163ie o minte ra\u0163ional\u0103, dar care ar putea s\u0103-l nege pe Dumnezeu dac\u0103 nu \u015fi-ar
conduce ra\u0163iunea p\u00e2n\u0103 la ultimele sale consecin\u0163e.

Dac\u0103 cineva[c] ar ignora, neauzind, sau din necredin\u0163\u0103, natura unic\u0103 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eentre toate cele ce
sunt, suficient\u0103 sie\u015fi \u00een fericire etern\u0103, care d\u0103 < fiin\u0163\u0103 > \u015fi face toate celelalte lucruri care sunt ceva \u015fi
care sunt \u00een vreun fel bune prin [145a] atotputernicia \u015fi bun\u0103tatea sa, ca \u015fi multe altele pe care le
credem \u00een mod necesar cu privire la Dumnezeu sau la creatura sa, < el ar putea s\u0103 > considere, chiar
dac\u0103 este \u00eenzestrat cu o minte mediocr\u0103, c\u0103 \u00een privin\u0163a acestora s-ar putea convinge pe sine cel pu\u0163in
printr-un argument. Pentru c\u0103 aceasta se poate face \u00een mai multe chipuri, eu a\u015f lua \u00een considerare unul
pe care \u00eel v\u0103d cel mai potrivit. De altminteri, pentru c\u0103 to\u0163i doresc s\u0103 se bucure de aceste temeiuri pe
care le consider\u0103 bune, este evident c\u0103 exist\u0103 un moment \u00een care ochiul min\u0163ii se \u00eendreapt\u0103 spre a-l
cerceta pe cel de la care sunt bune cele pe care el nu le dore\u015fte dec\u00e2t judec\u00e2nd c\u0103 sunt astfel, pentru ca
mai apoi, ra\u0163iunea conduc\u00e2ndu-l \u015fi \u00eenaint\u00e2nd c\u0103tre ele, s\u0103 r\u0103zbat\u0103 la ceea ce ignora \u00een lipsa ei. Dac\u0103 voi
fi spus totu\u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 ceva ce nu dovede\u015fte o autoritate superioar\u0103,[b] doresc s\u0103 fiu \u00een\u0163eles
astfel: chiar dac\u0103 se va trage o concluzie din ra\u0163ionamente aproape necesare, pe care le voi \u00eenchipui eu,
s\u0103 nu se spun\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 c\u0103 ele sunt cu totul necesare, ci numai c\u0103 lucrurile se pot deocamdat\u0103
vedea astfel. Este prin urmare u\u015for s\u0103 spun\u0103 cineva cu sine \u00een t\u0103cere: \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 nenum\u0103rate
bunuri, a c\u0103ror diversitate o experiment\u0103m prin sim\u0163urile corporale \u015fi o analiz\u0103m prin ra\u0163iunea de care
dispune mintea, oare nu s-ar cuveni s\u0103 credem c\u0103 exist\u0103 ceva unic prin care sunt una toate aceste
bunuri care, fiecare \u00een parte, sunt bunuri? Sau poate c\u0103 sunt bunuri una prin alta. Este cu totul sigur, \u015fi
pentru cei care doresc s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 privirea < de la aceasta >, c\u0103 orice \u015fi-ar primi numele de la
10
ceva, a\u015fa \u00eenc\u00e2t l-ar primi, \u00een schimb, mai mult sau mai pu\u0163in sau \u00een mod egal, ar primi acest nume prin
ceva care nu este \u00een\u0163eles \u00een cele diverse ca fiind unul sau altul, ci un acela\u015fi, fie c\u0103 este considerat egal
sau inegal cu ele. C\u0103ci toate cele [c] ce sunt \u00een\u0163elese la r\u00e2ndul lor ca fiind drepte, fie \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103,
fie \u00een m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, nu pot fi \u00een\u0163elese astfel dec\u00e2t prin dreptatea \u00eens\u0103\u015fi, care nu este
una sau alta dintre cele diverse. Prin urmare, fiindc\u0103 este sigur c\u0103 toate cele bune, dac\u0103 sunt socotite la
r\u00e2ndul lor, sunt bune fie \u00een mod egal, fie \u00een mod inegal, este necesar ca toate s\u0103 fie bune prin ceva care
s\u0103 fie \u00een\u0163eles la fel \u00een bunurile diverse, de\u015fi uneori s-ar p\u0103rea c\u0103 bunurile se spun unul prin altul.

s-ar p\u0103rea c\u0103 binele este spus < aici > prin t\u0103rie \u015fi respectiv, prin vitez\u0103, pare c\u0103 totu\u015fi t\u0103ria \u015fi iu\u0163eala
[146a] nu sunt unul \u015fi acela\u015fi lucru. \u00eentr-adev\u0103r, dac\u0103 acest cal este bun pentru c\u0103 este puternic \u015fi iute,
\u00een ce fel este bun un t\u00e2lhar dac\u0103 este puternic \u015fi iute? Mai degrab\u0103, dup\u0103 cum t\u00e2lharul cel puternic \u015fi
iute e r\u0103u fiind r\u0103uf\u0103c\u0103tor, tot astfel calul puternic \u015fi iute e bun fiind util. \u015ei nimic nu se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103
fie considerat bun dec\u00e2t \u00een vederea unei utilit\u0103\u0163i, dup\u0103 cum bun se spune despre m\u00e2ntuire \u015fi despre cele
care folosesc \u00een vederea ei, sau pentru orice onoare, dup\u0103 cum frumuse\u0163ea este considerat\u0103 bun\u0103 ca \u015fi
cele care ajut\u0103 acesteia.
Dar pentru c\u0103 ra\u0163ionamentul cercetat nu poate fi respins \u00een nici o privin\u0163\u0103, este necesar ca toate cele
care sunt utile sau onorabile, dac\u0103 sunt cu adev\u0103rat bune, s\u0103 fie bune \u00een m\u0103sura \u00een care ceea ce este
\u00eentreg este bun, oricare ar fi el. Cine ar pune \u00eens\u0103 la \u00eendoial\u0103 [b] faptul c\u0103 cel prin care cele \u00eentregi sunt
bune reprezint\u0103 binele cel mare?