Leag\u0103nul civiliza\u0163iei asiro-babiloniene este Mesopotamia; acest nume, care \u00eenseamn\u0103: \u0163ara
a\u015fezat\u0103 "\u00eentre fluvii", desemneaz\u0103 bazinul Tigrului \u015fi Eufratului. Acesta a fost locul din Asia antic\u0103
predestinat dezvolt\u0103rii unei societ\u0103\u0163i sedentare, deoarece condi\u0163iile care au f\u0103cut din :gipt, dup\u0103
cum spune Herodot, u'n "dar al Nilului", se reg\u0103sesc \u015fi aici. Locuitorii din aceast\u0103 c\u00e2mpie \u015fi-au
extins domina\u0163ia p\u00e2n\u0103 departe \u00een mun\u0163i, cre\u00e2nd, astfel, unul din cele mai mari imperii a c\u0103rui
civiliza\u0163ie a durat mai mult de trei mii de ani. Odat\u0103 cu dezvoltarea culturii asiro-babiloniene,
geografia fizic\u0103 a \u0163\u0103rii a suferit multiple transform\u0103ri care au favorizat cre\u015fterea suprafe\u0163ei
teritoriilor fertile.
O hart\u0103 modern\u0103 ne arat\u0103 Tigrul \u015fi Eufratul reunite aproape de ora\u015ful modern Kornah, la nord-est
de Bas-sorah, \u00eentr-un singur fluviu. Shatt el Arab, lung de mai bine de 160 de kilometri \u00een linie
dreapt\u0103, care ajunge la Golful Persic \u015fi se vars\u0103 \u00een el form\u00e2nd o mare delt\u0103. Odinioar\u0103, \u00eens\u0103, cele
dou\u0103 fluvii se v\u0103rsau \u00een dou\u0103 locuri distincte la 80 de kilometri unul de altul, iar marea se \u00eentindea
mult spre nord, la o distan\u0163\u0103 aproape egal\u0103 cu cea care separ\u0103 locul de v\u0103rsare actual de locul
de \u00eent\u00e2lnire al celor dou\u0103 fluvii.
Tot teritoriul cuprins \u00eentre Kornah \u015fi mare a ap\u0103rut ca urmare a m\u00e2lului pe care l-au depus fluviile;
acest teritoriu s-a format treptat, \u00een cursul secolelor, \u015fi fenomenul continu\u0103. A\u015fa se explic\u0103 de ce,
\u00een plin de\u015fert, se afl\u0103 ruinele ora\u015felor antice despre care tradi\u0163iile \u015fi textele vechi ne spun c\u0103 s-au
dezvoltat aproape de mare (este cazul ora\u015felor Eridu, Lagash, Nippur). Aceast\u0103 \u00eennisipare lent\u0103
a fost una din cauzele declinului acestor ora\u015fe str\u0103vechi, incapabile s\u0103 compenseze paguba
provocat\u0103 de retragerea apei care le d\u0103dea via\u0163\u0103.
Tigrul \u015fi Eufratul
Cele dou\u0103 fluvii care au dat na\u015ftere Mesopotamiei izvor\u0103sc la mic\u0103 distan\u0163\u0103 unul de altul, din
masivul Niphates care face parte din Mun\u0163ii Armeniei, unul din numeroasele lan\u0163uri care separ\u0103
Marea Neagr\u0103 de Mesopotamia. Ace\u015fti mun\u0163i, cu \u00een\u0103l\u0163imi care dep\u0103\u015fesc uneori 4.000 de metri,
sunt acoperi\u0163i de z\u0103pad\u0103, \u015fi cele dou\u0103 fluvii au, chiar de la izvor, un curs tumultuos, mai ales
prim\u0103vara, c\u00e2nd se topesc z\u0103pezile. Tigrul, care se numea \u00een asirian\u0103 Idiglat, are izvorul l\u00e2ng\u0103
ruinele din Sivan, nu departe de locul unde ia na\u015ftere \u015fi Eufratul. Dup\u0103 un lung parcurs
printre mun\u0163i, Tigrul intr\u0103 \u00een c\u00e2mpie \u015fi se apropie de Eufrat la doar circa 15 kilometri, cele dou\u0103
fluvii merg\u00e2nd, apoi, \u00een paralel mai mult de 50 de kilometri. Mai la sud, Tigrul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe
o por\u0163iune, dar se apropie iar \u015fi se une\u015fte cu Eufratul la Kornah, form\u00e2nd un singur fluviu.
Eufratul \u2014 numit de asirieni Purattu \u2014 p\u0103r\u0103se\u015fte mun\u0163ii dup\u0103 ce trece printr-o serie de
pov\u00e2rni\u015furi rapide pe circa 150 de kilometri lungime \u015fi intr\u0103 \u00een c\u00e2mpie. Cele dou\u0103 fluvii au unele
caractere comune: n\u0103scute \u00een mijlocul masivelor \u00eenalte, capteaz\u0103 imediat un volum mare de ap\u0103
\u015fi cap\u0103t\u0103 o mare vitez\u0103; am\u00e2ndou\u0103 ajung \u00een c\u00e2mpie dup\u0103 o suit\u0103 de cascade, \u00een c\u00e2mpia cu solul
nisipos \u015fi moale, cele dou\u0103 fluvii se revars\u0103 periodic \u015fi \u00ee\u015fi schimb\u0103 cursul odat\u0103 cu cre\u015fterea
cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 adus\u0103 din mun\u0163i.
Bazinul Tigrului \u015fi al Eufratului este m\u0103rginit la nord de Mun\u0163ii Armeniei, la vest de marele De\u015fert
Sirian, la sud de Golful Persic \u015fi la est de masivele muntoase din Zagros, contraforturi ale
Podi\u015fului Iranului. Din cauza afluen\u0163ilor pe care-i prime\u015fte Tigrul din aceast\u0103 parte, cursul s\u0103u
este accelerat \u015fi, \u00een timpul topirii z\u0103pezilor cresc suprafe\u0163ele inundate pe tot malul st\u00e2ng, \u00eenc\u0103 din
primele zile ale lui martie \u015fi ating cota maxim\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a lui mai. Eufratul \u00eencepe s\u0103 se

reverse la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, ajung\u00e2nd la cota maxim\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii mai.
\u00een septembrie, cursul ambelor fluvii redevine normal. Din nefericire, aceast\u0103 inunda\u0163ie nu are
dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 caracterul binef\u0103c\u0103tor al inunda\u0163iei Nilului, deoarece este prea brusc\u0103,
neregulat\u0103 \u015fi dezastruoas\u0103 pentru planta\u0163ii. Din toate timpurile, locuitorii au c\u0103utat s\u0103 se protejeze
s\u0103p\u00e2nd canale \u00een scopul regulariz\u0103rii debitului apelor.

\u00eenc\u0103 din vechime, suveranii erau interesa\u0163i de s\u0103parea acestor canale care au servit at\u00e2t ca
mijloace de comunica\u0163ie, c\u00e2t \u015fi ca rezervoare de ap\u0103, din care locuitorii tr\u0103geau prin \u015fan\u0163uri apa
necesar\u0103 pentru udarea terenurilor lor. Inscrip\u0163ii comemorative vorbesc despre astfel de lucr\u0103ri \u015fi,
adesea, \u00een perioadele str\u0103vechi, anii au fost denumi\u0163i cu formula: ''anul \u00een care cutare suveran a
s\u0103pat cutare canal". Datorit\u0103 canalelor \u015fi lucr\u0103rilor de regularizare a cursului fluviilor \u2014 care sunt
navigabile doar la c\u00e2mpie \u015fi doar \u00een anumite perioade ale anului \u2014 asiro-babilonienii au putut
asana c\u00e2mpiile, le-au f\u0103cut mai fertile \u015fi au asigurat imperiului lor o re\u0163ea foarte deas\u0103 de comu-
nica\u0163ii pe ap\u0103, care s-a men\u0163inut \u015fi ast\u0103zi \u00een unele locuri. De asemenea, asiro-babilonienii au
realizat o dublare a celor dou\u0103 fluvii, s\u0103p\u00e2nd, la o oarecare distan\u0163\u0103 de fiecare din ele, c\u00e2te un
canal navigabil. Unul din ele este Canalul Pallukat. la vest de vechiul Eufrat; ast\u0103zi, apele
Eufratului curg pe o parte din traiectoria Canalului Pallukat, care pleca din dreptul actualului ora\u015f
Felluja.
Importan\u0163a canalelor mesopotamiene este confirmat\u0103 de expedi\u0163ia maritim\u0103 pe care regele
Sennacherib a con-dus-o \u00een 696 \u00ce.H. contra Elamului1^. Regele a construit dou\u0103 flote, una la
Ninive, alta la Til-Barsib pe Eufratul de sus: cea din Ninive a cobor\u00e2t pe Tigru, a mers apoi pe ca-
nalul Arahtu pentru a ajunge \u00een Eufrat \u015fi ambele flote au ajuns, astfel, la mare.
Peste tot unde omul nu a amenajat cursul fluviului era

apelor, b\u0103rcile \u00eenconjurau insulele acoperite de trestii uria\u015fe, iar \u00een timpul secetei, por\u0163iuni enorme
de n\u0103mol se \u00eentindeau c\u00e2t vedeai cu ochii.
Canalele ca \u015fi drumurile caravanelor au f\u0103cut din Mesopotamia o adev\u0103rat\u0103 punte de leg\u0103tur\u0103
\u00eentre bazinul Mediteranei \u015fi Golful Persic; domina\u0163ia turceasc\u0103 a distrus \u00eens\u0103 acest sistem de c\u0103i
de comunica\u0163ie, care a adus \u0163\u0103rii o mare prosperitate pe vremea c\u00e2nd Canalul Suez nu era \u00eenc\u0103
s\u0103pat.

Mesopotamia \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 fertilitatea irig\u0103rii ra\u0163ionale, apa fluviilor fiind \u00eenc\u0103rcat\u0103, ca \u015fi cea a
Nilului, de un m\u00e2l binef\u0103c\u0103tor, iar usc\u0103ciunea este aici mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een Egipt. Climatul variaz\u0103
dup\u0103 regiuni: mun\u0163ii din nord sunt acoperi\u0163i de z\u0103pad\u0103 \u00een timpul iernii, iar regiunile din jurul
Golfului Persic sunt toride \u00een permanen\u0163\u0103; doar \u00een partea de mijloc a Mesopotamiei exist\u0103 o
oarecare varietate de anotimpuri: o iarn\u0103 bl\u00e2nd\u0103 \u00een noiembrie \u015fi decembrie, cu ploi a c\u0103ror
frecven\u0163\u0103 \u015fi intensitate sl\u0103besc treptat; o foarte scurt\u0103 prim\u0103var\u0103 \u00een care vegeta\u0163ia devine exube-
rant\u0103; din mai p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie este var\u0103, o var\u0103 grea. arz\u0103toare.
Din Asiria la Golful Persic, flora difer\u0103 din cauza variet\u0103\u0163ii climatului \u015fi reliefului: \u00een nord sunt
arbori ca pinii, stejarii, nucii etc., dar, merg\u00e2nd mai spre sud. ace\u015ftia dispar f\u0103c\u00e2nd loc palmierilor
\u015fi pomilor fructiferi, ca smochinul, caisul, piersicul, \u00een sud, rezist\u0103 doar palmierul. .Vi\u0163a-de-vie a
fost aclimatizat\u0103 de mult timp \u00een Asiria, iar mai t\u00e2rziu, m\u0103slinul. Tot \u00een sud se cultiv\u0103 \u015fi bumbacul.
Fauna cuprindea c\u00e2teva specii periculoase: un leu mai mic dec\u00e2t cel din Atlas1', pantera, hiena,
\u015facalul, \u015ferpi, scorpioni; \u0163\u00e2n\u0163arii mi\u015funau \u00een mla\u015ftini. Animalele domestice folosite erau: bivolul,
boul cu cocoa\u015f\u0103, capra \u015fi oaia. Bizonul disp\u0103ruse de muit. M\u0103garul, ca \u015fi m\u0103garul s\u0103lbatic
domesticit, era folosit din cea mai veche antichitate; calul a fost introdus \u00een mileniul II \u00ce.H., iar
c\u0103mila ceva mai t\u00e2rziu. Dintre p\u0103s\u0103ri erau cunoscute: g\u00e2scau ra\u0163a, porumbelul \u015fi g\u0103ina, adus\u0103
mai t\u00e2rziu din Siria, \u00een Siria de sus, se g\u0103seau, c\u00e2ndva, elefan\u0163i s\u0103lbatici \u015fi stru\u0163i, pe care regii
Egiptului \u015fi ai Mesopotamiei \u00eei v\u00e2nau \u00een cursul expedi\u0163iilor militare.

Subsolul Mesopotamiei este plin de resurse naturale: petrol, \u00een regiunea Kirkuk \u015fi Mo\u015ful, \u015fi bitum,
pe care asirienii \u00eel foloseau pentru a calafatul cor\u0103biile^\u015fi pentru fixarea c\u0103r\u0103mizilor \u00een zid, \u00een loc
de mortar, \u00een nordul Mesopotamiei se practica mineritul; obiectele metalice descoperite sunt
dovada r\u0103sp\u00e2ndirii cuprului \u015fi bronzului din cele mai vechi timpuri ale antichit\u0103\u0163ii. Documentele
cuneiforme vorbesc de cump\u0103rarea metalelor fie sub form\u0103 de lingouri, fie ca minereu, de la
caravanele venite din nord. Aurul, argintul, plumbul, fierul \u015fi cuprul proveneau din Mun\u0163ii Armeniei

\u015fi ai Asiei Mici.
Din nord, din Asiria, muntoas\u0103 \u00een partea septentrional\u0103, se aduceau materiale de construc\u0163ii:
bazalt, calcar, alabastru.

La British Museum se g\u0103se\u015fte o t\u0103bli\u0163\u0103 care este o adev\u0103rat\u0103 hart\u0103. Babilonienii care \u00ee\u015fi orientau
h\u0103r\u0163ile pe actuala direc\u0163ie nord-vest credeau c\u0103 \u0163ara lor, cu teritoriile limitrofe, este \u00eenconjurat\u0103 de
"Fluviul amar" (Golful Persic, B), \u00een dreapta Babilonului, \u00een centrul h\u0103r\u0163ii, se g\u0103sea spre nord un
"ora\u015f"(a) despre care nu se dau alte detalii; mai [a sud, \u0163ara \u00c2siriei; \u015fi mai la sud, \u0163ara Dur-llu; la
st\u00e2nga \u015fi \u00een partea de jos a h\u0103r\u0163ii, alte ora\u015fe (a). La sud, ei noteaz\u0103 \u0163ara lui Bit lakin (a), apoi o
regiune de "canale \u015fi mla\u015ftini" (f). Pe aceast\u0103 hart\u0103, Babilonul este considerat centrul lumii.
Dincolo de cercul format de Golful Persic, babilonienii b\u0103nuiau existen\u0163a altor \u0163\u0103ri: ei le indicau,
f\u0103r\u0103 a le preciza, prin triunghiuri (\u00c2). Este interesant de constatat c\u0103 l\u00e2ng\u0103

care nu se vede Soarele".
Aceast\u0103 hart\u0103 ne arat\u0103 capacitatea mesopotamienilor de a simplifica, atunci c\u00e2nd doreau,
reprezentarea lumii cunoscute. Dar ei puteau fi foarte exac\u0163i, dovad\u0103 pl\u0103cu\u0163a g\u0103sit\u0103 la Nippur cu
planul ora\u015fului care concord\u0103 cu cel f\u0103cut de misiunea arheologic\u0103 care a explorat situl.

Condi\u0163iile geografice \u015fi climatice at\u00e2t de diferite sunt factorii care explic\u0103 diferen\u0163ele profunde
dintre popoarele care constituiau imperiul asirian, sub aparenta unitate a \u0163\u0103rii. Popula\u0163ia de la
\u015fes, ocupat\u0103 cu agricultura, nu putea avea obiceiuri asem\u0103n\u0103toare cu ale nomazilor de pe pla-
touri \u015fi cu ale muntenilor din nord. C\u00e2mpia a fost \u00een permanen\u0163\u0103 \u0163inta poftelor \u015fi jafurilor vecinilor:
locuitorii de aici erau deseori for\u0163a\u0163i s\u0103-i alunge sau s\u0103-i captureze pe muntenii primitivi care
f\u0103ceau incursiuni pr\u0103dalnice \u00een regiunile fertile, retr\u0103g\u00e2ndu-se apoi pe \u00een\u0103l\u0163imile lor.
Ce rase locuiau \u00een Mesopotamia? Ce origini aveau?

De la \u00eenceputul Istoriei, se constat\u0103 \u00een Mesopotamia, dup\u0103 cum arat\u0103 monumentele, prezen\u0163a a
dou\u0103 mari rase: una este reprezentat\u0103 pe monumente cu un cap rotund, brahicefal, cu fruntea
joas\u0103, te\u015fit\u0103, cu nas coroiat ca ciocul de vultur, cu p\u0103r p\u00e2n\u0103 la umeri, desp\u0103r\u0163it \u00een \u015fuvi\u0163e, de
fiecare parte a fe\u0163ei, \u015fi cu barba lung\u0103, tuns\u0103 \u00een form\u0103 p\u0103trat\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 mai t\u00e2rzie, persoanele
de acest tip nu mai purtau barb\u0103 \u015fi p\u0103rul era tuns scurt. Acest grup este cel alsumerie ni lor, care
nu sunt semi\u0163i.
Pe l\u00e2ng\u0103 sumerieni, se observ\u0103 prezen\u0163a popula\u0163iilor care par a fi autohtone; ele aveau o limb\u0103
din aceea\u015fi familie cu a sumerienilor, acela\u015fi craniu brahicefal cu fruntea te\u015fit\u0103 \u015fi aceea\u015fi religie;
sunt as/an/c//din care fac parte \u015fi sumerienii f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103; ei nu sunt semi\u0163i \u015fi, probabil, nici indo-
europeni.

Cel\u0103lalt grup are un profil mai pu\u0163in accentuat; nasul este drept sau u\u015for acvilin; capul nu mai
este rotund, dup\u0103 c\u00e2t se poate constata, deoarece sunt reprezenta\u0163i cu barb\u0103 \u015fi p\u0103r lung, care
ascunde conturul craniilor. Acest grup face parte din rasa semit\u0103 sau aakka dienilorcare se vor
divide, mai t\u00e2rziu, \u00een babilonieni \u015fi asirieni.
Pe monumentele mai noi cu 1500 de ani sunt reprezenta\u0163i semi\u0163i complet diferi\u0163i de cei pe care i-
am prezentat; sunt cei din epoca asirian\u0103 \u2014cu nasul acvilin, cu n\u0103ri c\u0103rnoase \u015fi buze groase.
Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 se datoreaz\u0103 probabil \u00eencruci\u015f\u0103rilor dintre semi\u0163i, asianici \u015fi chiar indo-
europeni.
Examinarea craniilor dat\u00e2nd de acum aproape 3000 de ani \u00eenaintea erei noastre, g\u0103site la Kish,
la Ur \u015fi El-Obeid, arat\u0103 c\u0103 brahicefalii cu frunte \u00eengust\u0103 reprezenta\u0163i pe monumentele sumeriene,
sunt rari fa\u0163\u0103 de dolicocefalii cu frunte \u00eenalt\u0103, pe care monumentele nu \u00eei prezint\u0103 deloc. \u015ei
antropologii au ajuns la concluzia c\u0103 sumerienii vechi au f\u0103cut parte din grupul mediteranean \u015fi
c\u0103 tipul lor fizic trebuie s\u0103 fie acela al popula\u0163iilor actuale din Irak, dolico-cefal. La acelea\u015fi
rezultate s-a ajuns \u015fi din examinarea celor trei cranii g\u0103site la Hassuna.

Dou\u0103 ramuri foarte diferite ale blocului semitic au avut un rol important \u00een Mesopotamia. Unul, cel
al amori\u0163ilor. r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een Siria de sus \u015fi \u00een Canaan1^ constituie grupul semi\u0163ilor din vest, care a
avut un rol important fiindc\u0103 din el a luat na\u015ftere prima dinastie a Babilonului (1830-1530 \u00ce.H.), ca
urmare a infiltr\u0103rii continue a amori\u0163ilor \u00een Mesopotamia \u00een timpul celei de a IIl-a dinastii din Ur
(2100-2000 \u00ce.H.).