Drept administrativ 1 MULTIPLE CHOICE 1. Administratia public se caracterizeaza prin aceea ca: a. se identific cu administratia de stat; b.

include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice; c. este strns legat de puterea executiv si se confund cu aceasta. ANS: B 2. Sunt principii ale administratiei publice: a. principiul legalittii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; b. principiul ierarhiei autorittilor si actelor administrativ-fiscale; c. principiul transparentei decizionale. ANS: C 3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite ntre: a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; b. Guvern si ministere, n cadrul unor raporturi de subordonare; c. Guvern si autoritti ale administratiei publice locale, n cadrul unor raporturi de tutel administrativ. ANS: B 4. Nu sunt principii ale administratiei publice: a. principiul discontinuittii; b. principiul operativittii; c. principiul oportunittii. ANS: A 5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin urmtoarele: a. ntre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exist relatii speciale; b. n statele cu sistem de guvernmnt bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; c. n statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice. ANS: B 6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaz prin urmtoarele: a. functiile de demnitate public din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unittile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare; b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante; c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra n relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruprile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minorittilor nationale. ANS: A 7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fat de stiinta administratiei; b. stiinta administratiei se preocup la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; c. ntre dreptul administrativ si stiinta administratiei exist o relatie similar celei existente ntre dreptul public si dreptul privat, ntre administratia public si administratia privat. ANS: B 8. Principiul fundamental al administratiei publice este: a. principiul legalittii; b. principiul organizrii ierarhice; c. principiul realizrii programului de Guvernare.

ANS: A 9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ: a. Hotararile Guvernului; b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate n unittile administrativteritoriale; c. doctrina si jurisprudenta. ANS: A 10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotrrile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de ctre autorittile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii; b. Constitutiile Romaniei c. contractele administrative. ANS: A 11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: a. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului administrativ, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii si se stabilesc numai n activitatea organelor administratiei publice; b. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului administrativ, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii; c. acele relatii sociale, supuse reglementrilor normelor dreptului, n general, si a dreptului administrativ, n special, care se formeaz n legtur cu organizarea executrii si executarea n concret a legii. ANS: B 12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: a. numai n activitatea organelor administratiei publice; b. n activitatea organelor administratiei publice si n domeniul de activitate al altor autoritti publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autorittii judectoresti ori n domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public; c. numai n domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public. ANS: B 13. Cea mai des ntlnit categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhic; b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice; c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fat de organele administratiei publice. ANS: C 14. Performantele organelor administratiei publice sunt n direct legtur cu: a. calitatea oamenilor care formeaz personalul acestora; b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare; c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de ctre stat. ANS: A 15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscrile dispuse n cadrul activittii lor specifice; b. de la bugetul de stat, n completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionrii institutiei publice n raport cu domeniul specific de activitate; c. din fondurile cu caracter nerambusabil. ANS: A 16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze: a. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de autoritate suprem n domeniul specific de activitate; b. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de drept

administrativ, pe baza si n executarea legii; c. acel element definitoriu, care le d dreptul de a actiona n regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general. ANS: B 17. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii, efectund acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale; b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii, efectund operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constnd n acte administrative si/sau simple operatii materiale; c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii. ANS: A 18. Atributia public este definit ca fiind: a. operatiunea administrativ prin a crei ndeplinire se realizeaz competenta organului administratiei publice; b. nvestirea legal cu anumite prerogative; c. dreptul de a lua o anumit decizie si obligatia de a face acest lucru. ANS: B 19. Capacitatea de drept administrativ reprezint: a. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si n executarea legii; b. competenta de a face acte administrative; c. dreptul pe care l au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ. ANS: C 20. Sunt elemente constitutive ale personalittii juridice a organelor administratiei publice: a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stttoare, ceea ce nseamn o structur intern, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care s-i permit s participe la raporturile juridice ; b. un patrimoniu propriu, constnd n capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaz colectivul a crui expresie este persoana juridic; c. un anumit scop, n acord cu interesele generale ale partidului de guvernmnt, n raport cu care se defineste capacitatea sa juridic. ANS: A 21. n cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta: a. lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacittii juridice att n dreptul constitutional ct si n dreptul administrativ; b. lipsa calittii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacittii juridice n dreptul administrativ, dar nu si n dreptul constitutional; c. lipsa calittii de subiect de drept civil nu echivaleaz cu lipsa unei capacitti juridice n dreptul constitutional sau n dreptul administrativ. ANS: C 22. Organele administratiei de stat se nfiinteaz prin urmatoarele acte administrative: a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior; b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei; c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativ, executiv sau judectoreasc. ANS: B 23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: a. capacitatea juridic de drept civil; b. personalitatea juridic; c. competenta. ANS: C

24. Prin structur teritorial a sistemului administratiei publice se ntelege: a. clasificarea organelor administratiei publice n functie de unitatea administrativteritorial n raza creia si au sediul; b. temeiul de drept al mprtirii organelor administratiei publice n organe centrale, organe locale si autoritti autonome; c. organizarea sistemului administratiei publice n raport cu teritoriul statului si al unittilor administrativ-teritoriale. ANS: C 25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: a. criteriul teritorial; b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare; c. criteriul functional. ANS: A 26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se mpart n: a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice; b. organe centrale si organe locale; c. Parlament, Guvern, ministere si autoritti ale administratie publice. ANS: B 27. Atributiile generale ale Presedintelui Romniei privesc: a. legiferarea mpreuna cu Parlamentul Romaniei; b. domeniul politicii externe; c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. ANS: B 28. Atributiile Presedintelui Romniei ca sef al Executivului privesc: a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru; b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de ncredere acordat de Parlament; c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, n caz de remaniere. ANS: C 29. Pot fi atacate n contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romniei care privesc: a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului n caz de remaniere; c. aplicarea regimului strii de rzboi, al strii de asediu sau al strii de urgent, n cazul n care au fost emise cu exces de putere. ANS: C 30. Limita maxim a mandatului Guvernului este dat de: a. durata mandatului Parlamentului; b. adoptarea unei motiuni simple; c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat. ANS: A 31. Guvernul si exercit mandatul pn la data: a. validrii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camer n parte, moment n care se consider c Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar; b. constatrii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat; c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru. ANS: A 32. Guvernul este alctuit din urmatorii demnitari: a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organic b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organic; c. primul-ministru si ministri. ANS: A

33. Functia de membru al Guvernului este incompatibil cu: a. exercitarea functiei de deputat sau senator; b. exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizat n cadrul organizatiilor cu scop comercial; c. exercitarea unei functii publice n serviciul unei organizatii strine prevzute n acordurile si conventiile la care Romnia este parte. ANS: B 34. Mandatul de membru al Guvernului nu nceteaz in una dintre urmatorele situatii: a. n urma demisiei; b. n urma pierderii drepturilor electorale; c. n urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia. ANS: C 35. Actele Guvernului se adopt astfel: a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului; b. cu majoritate calificat, n cazul participrii la sedint a Presedintelui Romniei; c. cu votul a 2/3 din numrul membrilor Guvernului, n cazul actelor care privesc ordinea public si siguranta national. ANS: A 36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: a. majoritatea calificat a membrilor; b. majoritatea membrilor; c. toti membrii Guvernului. ANS: B 37. Proiectele de hotrri si de ordonante supuse adoptrii Guvernului pot fi initiate de: a. ministere; b. prefecturi; c. consiliile judetene si consiliile locale, n nume propriu. ANS: A 38. Autorittile administrative autonome se pot nfiinta prin unul din urmatoarele acte normative: a. prin hotrre a Guvernului; b. prin hotrre a consiliului local sau judetean n raport cu interesul public, local sau judetean; c. prin lege organic. ANS: C 39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale si desfsoar activitatea: a. n coordonarea Guvernului; b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament; c. n afara oricarui control constitutional. ANS: B 40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici: a. sunt sustrase controlului Guvernului; b. pot fi sustrase oricrei forme de control; c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioar institutiei administrative autonome emitente. ANS: A 41. Au statutul de autoritti administrative autonome: a. Avocatul Poporului; b. Curtea Constitutional; c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor Publice. ANS: A 42. Institutia prefectului reprezinta: a. un organ al administratiei publice locale;

b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avnd competent teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial n care si desfsoar activitatea; c. o institutie administrativ autonom, avnd competent teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial n care si desfsoar activitatea. ANS: B 43. Prefectul este numit si revocat de: a. de Guvern; b. la propunerea primului-ministru; c. cu consultarea partidelor politice, care formeaz coalitia de guvernare. ANS: A 44. Institutia prefectului si desfsoar activitatea potrivit urmatoarelor principii: a. potrivit principiului subordonrii ierarhice fat de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor; b. potrivit principiului autonomiei locale, n raport cu autorittile administratiei publice locale; c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice locale. ANS: A 45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici: a. naltilor functionari publici; b. persoanelor care ocup functii de demnitate public; c. personalului autorittilor administratiei publice locale. ANS: A 46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: a. verificarea legalittii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autorittile administratiei publice locale si judetene; b. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale si judetene, a priorittilor de dezvoltare teritorial; c. exercitare controlului de tutel administrativ. ANS: C 47. In exercitarea atributiilor legale ce i revin, prefectul emite: a. decizii; b. instructiuni; c. ordine. ANS: C 48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: a. principiul descentralizrii serviciilor publice; b. principiul deconcentrrii serviciilor publice de interes local; c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate. ANS: A 49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a. autoritti reprezentative ale administratiei publice locale; b. autoritti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ; c. autoritti cu competent special n limitele unittii administrativ-teritoriale. ANS: A 50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt: a. autoritti administrative autonome; b. autoritti ntre care se stabilesc si raporturi de subordonare; c. autoritti ntre care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare. ANS: A 51. Consiliul judetean este o autoritate: a. autoritate a administratiei publice care asigur conducerea activittii consiliilor locale comunale si orsenesti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes

judetean; b. autoritate a administratiei publice cu competent general n limitele unittii administrativ-teritoriale; c. autoritate deconcentrat a administratiei publice locale. ANS: B 52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat; b. pe baza scrutinului uninominal; c. potrivit principiului reprezentrii proportionale. ANS: C 53. Mandatul de consilier n consiliul local sau judetean poate nceta nainte de termen in una din urmatoarele situatii: a. prin revocare; b. prin pierderea drepturilor electorale; c. pentru lips nemotivat la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului.. ANS: B 54. Consiliul local si desfsoar activitatea n cadrul unor sedinte: a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului; b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective; c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumtate din numrul consilierilor. ANS: A 55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: a. sunt legal constituite dac este prezent majoritatea calificat a consilierilor n functie, prezenta acestora la sedint fiind obligatorie; b. sunt publice; c. sunt conduse de cel mai vrstnic dintre consilieri. ANS: B 56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotrrile consiliului local se adopta astfel: a. se adopt cu votul majorittii membrilor consiliului; b. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopt cu votul majorittii consilierilor n functie; c. trebuie s fie semnate de presedintele de sedint si contrasemnate pentru legalitate de primarul localittii. ANS: B 57. Consiliul local poate fi dizolvat n una din urmatoarele situatii: a. 3 hotrri, adoptate ntr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate n mod irevocabil de instanta de contencios administrativ; b. nu se ntruneste timp de 3 luni n cursul unui an; c. nu a adoptat nici o hotrre n 3 sedinte ordinare consecutive. ANS: C 58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale comunale si orsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistic general a unittilor administrativ-teritoriale componente; b. adoptarea de hotrri privind avizarea nfiintrii de societtile comerciale n raza teritorial a unittii administrativ-teritoriale; c. adoptarea de hotrri privind privatizarea societti comerciale pe care le-a nfiintat si la care exercit toate drepturile aferente actiunilor detinute. ANS: A 59. Consiliul judetean si desfsoar activitatea in una dintre urmatoarele forme: a. n sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui; b. n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea secretarului general al judetului; c. n sedinte ordinare o dat la dou luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cnd acesta se afl

n imposibilitate temporar de a-si ndeplini atributiile. ANS: C 60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolv de drept n una dintre urmtoarele situatii: a. nu se ntruneste timp de 3 luni consecutive; b. nu a adoptat, n 2 sedinte ordinare, nici o hotrre; c. numrul consilierilor se reduce sub dou treimi si nu se poate completa prin supleanti. ANS: C 61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibil cu una dintre urmtoarele functii: a. functia de consilier local; b. functia de cadru didactic; c. orice functie n cadrul unei asociatii neguvernamentale. ANS: A 62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibil cu una dintre urmtoarele functii: a. functia de reprezentant al unittii administrativ-teritoriale n adunrile generale ale societtilor comerciale de interes local; b. functia de membru al adunrii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercial; c. functia de reprezentant al statului n adunarea general a unei societti comerciale de interes national. ANS: B 63. Mandatul primarului nu nceteaz nainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: a. n situatia n care si schimb domiciliul ntr-o alt unitate administrativ-teritorial, dar n acelasi judet; b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume n acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate; c. n situatia n care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor. ANS: C 64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele: a. aprobarea bugetului local si contul de ncheiere a exercitiului bugetar; b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si n executarea bugetului aprobat de consiliul judetean; c. luarea de msuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgent. ANS: C 65. n exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative: a. dispozitii cu caracter normativ sau individual; b. ordine si instructiuni; c. decizii. ANS: A 66. Actele emise de primar se contrasemneaz de ctre: a. presedintele de sedint al consiliului local; b. secretarul comunei sau orasului; c. secretarul consiliului local. ANS: B 67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit n functie prin unul din urmatoarele acte administrative: a. dispozitie a primarului; b. hotrre a consiliului local; c. ordin al prefectului. ANS: C 68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii : a. avizarea proiectelor de hotrri ale consiliului local; b. asumarea rspunderii pentru legalitatea hotrrilor consiliului local; c. contrasemnarea hotrrilor consiliului local pe care le consider legale.

ANS: C 69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele: a. legalizarea semnturii primarului de pe hotrrile consiliului local; b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate; c. pregtirea lucrrilor consiliului local supuse aprobrii consiliului judetean. ANS: B 70. Primria nu este: a. o structur functional cu activitate permanent, format din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localittii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local; b. o structur functional, fr personalitate juridic si fr competent proprie; c. o structur functional care emite si adopt acte juridice administrative, si nu doar operatiuni administrative si acte materiale. ANS: C 71. Sunt trsturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmtoarele: a. este o situatie juridic reglementat legal, n sensul c drepturile si obligatiile care formeaz continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire n functie emise de ctre organele administratiei publice; b. reprezint un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capt un adevrat statut propriu si particip la realizarea competentei ntregului sistem al administratiei publice; c. are caracter continuu n sensul c existenta drepturilor si obligatiilor care formeaz continutul su dureaz atta timp ct dureaz competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaz, fr intermitente. ANS: C 72. Functia public se caracterizeaz si prin urmtoarele trsturi: a. apartine numai functionarului public, nvestit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte; b. exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care formeaz continutul su reprezint o facultate la aprecierea titularului functiei; c. drepturile si obligatiile care formeaz continutul functiei publice nu sunt exercitate n regim de putere public. ANS: A 73. Sunt principii ale exercitrii functiei publice, intre altele, si urmatoarele: a. principiul transparentei, potrivit cruia exercitarea functiei publice implic furnizarea ctre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei; b. principiul eficientei si eficacittii, potrivit cruia functia public trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodat, cu urmrirea celui mai bun rezultat social pentru cettean si/sau colectivitate; c. principiul impartialittii, n sensul c functia public va trebui s fie exercitat fat de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intr sub incidenta reglementrii aplicabile. ANS: B 74. n raport cu nivelul studiilor necesare ocuprii lor, functiile publice se mpart n trei clase: a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii superioare de lung durat, absolvite cu diplom de licent sau echivalent; b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplom de licent; c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a cror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diplom. ANS: A 75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant; b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant; c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent. ANS: A

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplic urmatoarelor categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din administratia public; b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului; c. cadrelor didactice. ANS: A 77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplic urmatoarelor categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului; b. functionarilor publici din autoritatea vamal; c. functionarilor publici din politie. ANS: A 78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care si desfsoar activitatea n cadrul urmtoarelor structuri: a. aparatul de lucru al Guvernului; b. structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei; c. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ. ANS: A 79. Categoria naltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmtoarele functii: a. consilier de stat; b. secretar de stat; c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti. ANS: B 80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite n una dintre urmtoarele functii publice: a. secretar general al ministerului; b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei; c. sef de serviciu si sef de birou. ANS: C 81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele: a. s aib vrsta de minim 21 de ani mpliniti; b. s aib exclusiv cettenia romn; c. s cunoasc limba romn, scris si vorbit. ANS: C 82. Calitatea de functionar public este compatibil cu una din urmatoarele calitati: a. calitate de membru al unui grup de interes economic; b. calitatea de reprezentant al institutiei publice n cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare; c. calitatea de mandatar al unei persoane n ceea ce priveste efectuarea unor acte n legtur cu functia public pe care o exercit. ANS: B 83. Functionarul public este n conflict de interese dac se afl n una dintre urmtoarele situatii: a. este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial; b. particip n cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau rud de gradul IV; c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie s le ia n exercitarea functiei publice. ANS: C 84. Organizarea si dezvoltarea carierei n functia public se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare: a. principiul concurentei loiale; b. principiul egalittii de sanse; c. principiul motivrii deciziilor luate. ANS: B 85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevzute de lege, intre altele, si urmatoarele:

a. dreptul la opinie, n virtutea cruia este interzis orice discriminare pe criterii de apartenent sindical, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual, stare material, origine social sau de orice alt asemenea natur, cu exceptia celor de natur politic; b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a crei competent o realizeaz; c. dreptul la grev. ANS: C 86. Sunt, potrivit legii, intre altele, ndatoriri ale functionarilor publici: a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici; b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea public sau particular a convingerilor si preferintelor politice; c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, n legtur cu exercitarea atributiilor de serviciu. ANS: A 87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: a. detasare, care reprezint msura unilateral dispus de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a ndeplini functia public n interesul unei alte autoritti sau institutii publice, unde urmeaz s functioneze, de regul ntr-o alt localitate; b. delegare, care reprezint msura permanent dispus de conducerea autorittii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a ndepliniri activitti n interesul, dar n afara organului din care face parte; c. prin schimbarea definitiv sau temporar a unora dintre atributiile ce revin functionarului public. ANS: C 88. Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaz: a. n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag si al functionarului public delegat; b. n interesul autorittii sau institutiei publice care deleag; c. n interesul functionarului public delegat. ANS: B 89. Detasarea functionarului public se dispune: a. n interesul autorittii sau institutiei publice care dispune detasarea; b. pentru o perioad de cel mult 6 luni; c. pentru o perioad de 12 luni. ANS: B 90. Transferul functionarului public se poate face: a. n interesul serviciului, n mod unilateral de ctre autoritatea sau institutia public din care face parte functionarul si numai n interesul autorittii sau institutiei publice la care se face transferul; b. n urma aprobrii cererii de transfer de ctre conductorul autorittii sau institutiei publice de la care se transfer functionarul public; c. n interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public. ANS: C 91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc n una din urmtoarele situatii: a. cnd functionarul public a fost transferat n interesul serviciului; b. desfsoar activitate sindical pentru care este prevzuta suspendarea, n conditiile legii; c. este disprut. ANS: B 92. Raportul de serviciu al functionarului public nceteaz de drept in una din urmatoarele situatii: a. la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoresti de declarare a mortii functionarului public; b. ca urmare a constatrii nulittii absolute a actului administrativ de numire n functia de demnitate public, de la data la care nulitatea a fost constatat prin hotrre judectoreasc definitiv;

c. la data expirrii termenului pe care a fost exercitat, cu caracter permanent, functia public. ANS: A 93. ncetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia public, pentru motive neimputabile functionarului public, n unul din urmtoarele cazuri: a. starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare n functia public ocupat de ctre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare; c. pentru incompetent profesional n cazul obtinerii calificativului "satisfctor" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioad de 2 ani consecutivi. ANS: A 94. Raportul de serviciu va nceta prin destituirea functionarului public n urmtoarele cazuri: a. starea snttii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare functiei publice detinute; b. ca sanctiune disciplinar, aplicat pentru svrsirea repetat a unor abateri disciplinare; c. dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaz pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. ANS: B 95. Nu constituie abateri disciplinare svrsite de functionarii publici: a. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; b. stabilirea de ctre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii n vederea solutionrii cererilor acestora; c. neglijenta n rezolvarea lucrrii. ANS: C 96. Rspunderea disciplinar a functionarilor publici este guvernat de urmtoarele principii de drept: a. principiul proportionalittii abaterii disciplinare si urmrilor acesteia; b. principiul unicittii rspunderii disciplinare; c. principiul celerittii si operativittii tragerii la rspundere penala. ANS: B 97. Din punct de vedere al statutului, Agentia National a Functionarilor Publici este: a. o autoritate administrativ autonom care asigur managementul functiei publice si al functionarilor publici; b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fr personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidarittii Sociale si Familiei; c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigur managementul functiei publice si al functionarilor publici. ANS: C 98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotrrile de Guvern, legile organice, hotrrile prefectului; b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor; c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor. ANS: B 99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii: a. organe de specialitate ale administratiei publice; b. administratia ministerial deconcentrat n teritoriu; c. institutii administrative autonome. ANS: B 100. Centralizarea administratiei publice presupune:

a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul trii ntr-o administratie ierarhizat, unificat; b. autorittile locale sunt autonome si adopt toate msurile necesare pentru ndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central; c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat. ANS: C 101. Presedintele Romniei, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri: a. este sef al puterii executive, alturi de Guvern; b. are rolul de mediator ntre Statul si Uniunea Europeana; c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei. ANS: A 102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romniei, este faptul ca: a. sunt acte juridice cu caracter general; b. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ; c. sunt inexistente fr publicarea n Monitorul Oficial al Romniei. ANS: C 103. Mandatul Guvernului poate nceta prin: a. demisia a jumatate plus unu din membrii sai; b. nedepunerea jurmntului n fata Camerei Deputatilor si a Senatului, n sedint reunit, a noului Guvern; c. motiune de cenzur adoptat de Parlament, n sedint comun a Camerei Deputatilor si Senatului. ANS: B 104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel: a. se pot organiza ca autoritti centrale autonome pe domenii diverse de activitate; b. pot avea servicii descentralizate n orice municipiu resedint de judet de pe teritoriul Romniei; c. pot avea n subordine servicii publice deconcentrate. ANS: C 105. Revocarea membrilor Guvernului apare n situatia: a. demiterii; b. remanierii guvernamentale; c. pierderii drepturilor electorale. ANS: B 106. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativ: a. legile b. cutuma c. Constitutia ANS: B 107. Dreptul administrativ are strnse legturi cu urmtoarele ramuri de drept: a. dreptul constitutional; b. dreptul familiei; c. dreptul privat international. ANS: A 108. Prin deconcentrare administrativ se ntelege: a. autonomie local; b. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce functioneaz n teritoriu; c. existenta unor agenti administrativi fr competent proprie de decizie. ANS: B 109. Prefectul conduce una din urmtoarele unitti administrativ - teritoriale:

a. orasul; b. judetul; c. municipiul. ANS: B 110. Prin statutul su, prefectul se gseste ntr-o situatie de: a. cooperare cu Guvernul; b. colaborare cu Guvernul; c. subordonare ierarhic n raport cu Guvernul. ANS: C 111. n calitatea sa de supraveghetor al respectrii legii de ctre autorittile locale, prefectul poate ataca n fata instantei de contencios administrativ: a. hotrrile consiliilor locale; b. dispozitiile primarilor; c. actele administrative nelegale ale autorittilor administratiei publice locale. ANS: C 112. n exercitarea atributiilor sale Prefectul emite: a. ordine; b. ordine si dispozitii; c. dispozitii si alte acte juridice. ANS: A 113. Consiliile locale sunt: a. autoritti ale administratiei publice locale; b. organe ale administratiei de stat; c. autoritti executive ale administratiei publice locale. ANS: A 114. n exercitarea atributiilor ce-i revin, Consiliul local adopt: a. ordine; b. dispozitii; c. hotrri. ANS: C 115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept cnd: a. nu se ntlneste timp de dou luni consecutiv; b. nu a adoptat n dou sedinte ordinare consecutive nicio hotrre; c. numrul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. ANS: A 116. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca: a. nu se ntruneste timp de 2 luni consecutiv; b. nu a adoptat ntre sedintele ordinare consecutive nici o hotrre; c. numrul consilierilor a sczut sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. ANS: A 117. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de: a. este ales de consiliul judetean; b. este numit de prefect; c. este ales de ctre locuitorii cu drept de vot ai judetului. ANS: A 118. Calitatea de primar este compatibil cu una dintre urmatoarele functii: a. functii didactice; b. orice functie de conducere din cadrul societtilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ teritorial este actionar majoritar ori n cadrul societtilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome; c. orice alte activitti sau functii publice.

ANS: A 119. n exercitarea atributiilor sale primarul emite: a. dispozitii; b. dispozitii si aprobari; c. ordine. ANS: A 120. Mandatul primarului nceteaz de drept in una dintre urmatoarele situatii: a. demisie; b. la cererea a 1/3 din consilierii locali; c. schimbarea domiciliului ntr-o alt unitate teritorial administrativ. ANS: C 121. Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaz la cererea: a. prefectului; b. consilierilor locali; c. a 25% din locuitorii cu drept de vot. ANS: C 122. Mandatul primarului este suspendat de drept n una din urmtoarele situatii: a. pierderea drepturilor electorale; b. ivirea unor situatii de incompatibilitate; c. arestarea preventiv. ANS: C 123. Viceprimarul este ales de ctre: a. locuitorii cu drept de vot ai localittii; b. consilierii locali; c. consilierii judeteni, la propunerea primarului. ANS: B 124. Primarul ndeplineste, intre altele, si urmtoarele atributii: a. ordonator principal de credite; b. ofiter de stare civil si ncheie contul exercitiului bugetar; c. aprob proiectul bugetului local. ANS: A 125. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de: a. prefect; b. Ministerul Administratiei si Internelor; c. Consiliul local. ANS: C 126. Guvernul nu rspunde politic n una din urmatoarele situatii: a. in fata Presedintelui Romniei; b. in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata; c. n fata Parlamentului Romniei. ANS: A 127. Functia de membru al Guvernului nu nceteaz: a. n urma demisiei; b. in urma pierderii drepturilor electorale; c. la cererea primului ministru. ANS: C 128. n exercitarea atributiilor sale ministrul emite : a. instructiuni; b. ordine si licente; c. hotrri.

ANS: A 129. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este: a. membru al Guvernului; b. reprezentant al partidului de guvernmnt; c. nalt functionar public. ANS: C 130. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de ctre: a. partidul sau formatiunea politic ce a cstigat alegerile; b. Presedintele Romniei; c. Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei. ANS: B 131. Functia de membru al Guvernului este compatibil cu una din urmatoarele functii: a. exercitarea altei functii publice de autoritate; b. exercitarea functiei de deputat sau senator; c. exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizate n cadrul organizatiilor cu scop comercial. ANS: B 132. Presedintele Romniei si exercit mandatul pn la: a. data alegerilor prezidentiale; b. data depunerii jurmntului de ctre presedintele nou ales; c. data validrii rezultatului alegerilor prezidentiale. ANS: B 133. Presedintele Romniei are rolul: a. de a reprezenta statul romn; b. de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna functionare a autorittii publice; c. de a conduce administratia public central de specialitate. ANS: A 134. Presedintele Romniei depune jurmntul n fata: a. Curtii Constitutionale b. Consiliului Legislativ c. Camerei Deputatilor si Senatului n sedint comun. ANS: C 135. Sedintele Guvernului la care particip Presedintele Romniei sunt prezidate de: a. Primul ministru; b. Presedintele Romniei; c. de cei doi mpreun. ANS: B 136. Prefectul este numit de: a. Consiliul judetean; b. Ministerul Internelor si Reformei Administrative; c. Guvern. ANS: C 137. Sunt atributii ale consiliului judetean: a. cele privind administrarea patrimoniului judetului; b. stabileste si aprob impozitele si taxele pentru bugetul de stat; c. atributii privind gestionarea serviciilor publice locale. ANS: A 138. Intre altele, sunt atributii ale secretarului unittii administrativ-teritoriale si urmatoarele: a. asigur gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si ntre acestia si prefect;

b. urmreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea msurilor necesare pentru ncasarea acestora la termen; c. prezint consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de ndeplinire a atributiilor sale si a hotrrilor consiliului judetean. ANS: A 139. Promovarea proiectelor de hotrri propuse de cetteni, consiliilor locale si judetene poate fi initiat de: a. un cettean, dac acesta este sustinut prin semnturi de cel putin 10% din poulatia cu drept de vot; b. de mai multi cetteni cu drept de vot; c. unul sau de mai multi cetteni cu drept de vot, dac acesta este sustinut prin semnturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unittii administrativteritoriale respective. ANS: C 140. Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean: a. n primele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean; b. n ultimele 3 luni ale mandatului Consiliului judetean; c. mai putin n ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean. ANS: C 141. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti: a. asigur, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionri a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sntate, cultur, tineret si sport, aprarea ordinii publice, de interes local; urmresc si controleaz activitatea acestora; b. aleg, din rndul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar; c. aprob, la propunerea prefectului, n conditiile legii, organigrama, statul de functii, numrul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local. ANS: A 142. Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaz ca urmare a : a. exercitrii atributiilor ce i revin, potrivit legii; b. exercitrii atributiilor ca reprezentant al statului; c. nesocotirii de ctre acesta a intereselor generale ale colectivittii locale. ANS: C 143. Primarul nu si desfsoar activitatea ca reprezentant al statului n unitatea administrativ-teritorial unde a fost ales, n exercitarea atributiilor de : a. autoritate tutelar si de ofiter de stare civil; b. luarea msurilor de protectie civil; c. conduce serviciile publice locale. ANS: C 144. Hotrrile consiliului local se semneaz de: a. de presedintele de sedint si de secretarul localittii; b. de presedintele consiliului local si se contrasemneaz de secretarul localittii; c. de presedintele de sedint. ANS: C 145. Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru: a. Presedintelui Romniei; b. Guvernului; c. Parlamentului trii. ANS: A 146. Precizati n ce categorie intr atributia de a numi Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de ctre Parlament: a. n cazuri exceptionale; b. n domeniul politicii externe; c. n raporturile cu Guvernul. ANS: C

147. n calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele Romniei poate declara mobilizarea partial sau total, cu aprobarea prealabil sau, n cazuri exceptionale, ulterioar: a. a Guvernului; b. a Parlamentului; c. a Curtii Constitutionale. ANS: B 148. Decretele emise de ctre Presedintele Romniei, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului : a. instantelor de drept comun; b. jurisdictiilor administrative speciale; c. instantelor de contencios administrativ. ANS: C 149. n judetul n care este numit, prefectul : a. este reprezentant al Guvernului; b. este reprezentant al primului ministru al Guvernului Romniei; c. este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative. ANS: A 150. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc: a. prin hotrre a Guvernului; b. prin lege organic; c. prin lege. ANS: B 151. ntre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alt parte : a. exist raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare; b. exist raporturi de coordonare si colaborare; c. exist raporturi de tutel administrativ. ANS: C 152. Prefectul, care are calitatea de nalt functionar public, este numit de ctre Guvern : a. la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative; b. la propunerea primului ministru al Guvernului Romniei; c. la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. ANS: A 153. n exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar: a. aceste acte administrative se numesc hotrri; b. aceste acte administrative se numesc ordine; c. aceste acte administrative se numesc decizii. ANS: B 154. Actele emise de ctre prefect, care vatm drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, pot fi atacate : a. la primul ministru al Guvernului Romniei; b. n fata instantelor de contencios administrativ; c. n fata instantelor de drept comun. ANS: B 155. n cadrul Prefecturii se organizeaz si functioneaz Cancelaria Prefectului care: a. este coordonat de ctre un director; b. este coordonat n mod direct de ctre prefect; c. este coordonat de ctre secretarul judetului. ANS: A 156. Sunt funcii publice de stat: a. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul ministerelor i serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor; b. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul autoritilor administrative autonome; c. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul organelor de

specialitate ale administraiei publice centrale i al instituiilor publice subordonate acestora. ANS: B 157. Funcionarul public este : a. persoana subordonat, n condiiile legii, conductorului organului sau instituiei publice n cadrul creia i desfoar activitatea; b. persoana care ndeplinete atribuii stabilite de efii ierarhici; c. persoana numit, n condiiile legii, ntr-o funcie public. ANS: C 158. Categoria nalilor funcionari publici cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmtoarele funcii publice: a. prefectii i subprefectii din judee, municipiul Bucureti i sectoarele sale; b. inspector guvernamental; c. secretar general i secretar general adjunct, din ministere i din alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale. ANS: B 159. Guvernul numete: a. secretarul general adjunct al Guvernului; b. secretarii generali din ministere; c. prefecii, subprefecii, precum i inspectorii guvernamentali.

ANS: A 160. Sunt principii care stau la baza organizrii i dezvoltrii carierei n funcia public: a. principiul competenei, potrivit cruia confirmarea cunotinelor i aptitudinilor necesare exercitrii unei funcii publice se face prin concurs sau examen; b. principiul motivrii potrivit cruia, n vederea dezvoltrii carierei, autoritile i instituiile publice au obligaia s sprijine iniiativele privind dezvoltarea profesional individual a celor care sunt loiali conducerii acestora; c. principiul competiiei, potrivit cruia confirmarea cunotinelor i aptitudinilor necesare exercitrii unei funcii publice se face prin concurs sau examen. ANS: C 161. Nu constituie drepturi pe care le au funcionarii publici: a. Dreptul de a nu fi discriminat n raport cu ceilali funcionari publici pe criterii politice, de apartenen sindical, convingeri religioase, etnice, etc.; b. Dreptul la grev pe care l au procurorii i judectorii; c. Dreptul la salariul pe care funcionarul public l primete pentru activitatea desfurat. ANS: B 162. Nu constituie drepturi pe care le au funcionarii publici: a. Dreptul funcionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care l vizeaz n mod direct; b. Dreptul la uniform gratuit al funcionarilor publici obligai s poarte uniform n timpul serviciului; c. Dreptul de asociere sindical pe care l au nalii funcionari publici, precum i funcionarii publici de conducere. ANS: C 163. Nu constituie ndatoriri pe care le au funcionarii publici: a. Obligaia s-i ndeplineasc atribuiile i sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparialitate i n conformitate cu legea; b. Obligaia de a respecta normele de conduit profesional i civic n relaiile de serviciu; c. Obligaia nalilor funcionari publici de a fi membri ai partidelor sau organizaiilor politice. ANS: C 164. Nu constituie ndatoriri pe care le au funcionarii publici: a. Obligaia s-i ndeplineasc atribuiile i sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparialitate i n conformitate cu legea; b. Obligaia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect,

pentru el sau pentru alii, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu; c. Obligaia de a respecta ntocmai regimul juridic al conflictului de interese i al incompatibilitilor, stabilite potrivit legii. ANS: B 165. Delegarea reprezint: a. Delegarea reprezint o schimbare temporar a locului de exercitare a funciei, de regul ntr-o alt localitate i la o alt autoritate sau instituie public; b. O msur care nu se realizeaz n interesul autoritii sau instituiei publice care deleag, ci al funcionarului public delegat; c. O msura definitiv dispus de conducerea autoritii sau instituiei publice. ANS: A 166. Detaarea reprezint: a. Msura care se dispune fr acordul funcionarului public; b. Msura care se dispune pentru o perioad de cel puin 6 luni ntr-un an; c. Msura care se dispune n interesul autoritii sau instituiei publice n care urmeaz s-i desfoare activitatea funcionarul public. ANS: C 167. Transferul reprezint o situaie juridic survenit: a. Numai cu acordul scris al funcionarului public transferat; b. O modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie n interesul serviciului, fie la cererea funcionarului public; c. Numai n urma aprobrii cererii de transfer de ctre conductorul autoritii sau instituiei publice de la care se transfer funcionarul public. ANS: B 168. Suspendarea din funcia public reprezint: a. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public desfoar orice activitate sindical; b. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public este ncadrat la cabinetul unui avocet sau notar public; c. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public se afl n concediu de maternitate, n condiiile legii. ANS: C 169. Suspendarea din funcia public nu poate surveni, cnd funcionarul public : a. Se afl n concediu pentru incapacitate temporar de munc, pentru o perioad mai mic de o lun; b. Este arestat preventiv; c. Este disprut, iar dispariia a fost constatat prin hotrre judectoreasc irevocabil. ANS: A 170. ncetarea raporturilor de serviciu poate surveni: a. Prin acordul neechivoc al prilor; b. Prin eliberare din funcia public; c. Prin demisia comunicat prin orice form de ctre funcionarul public. ANS: B 171. Raportul de serviciu nu nceteaz de drept: a. La data decesului funcionarului public; b. La data expirrii termenului pe care a fost exercitat, cu caracter temporar, funcia public; c. La data pronunrii hotrrii judectoreti de declarare a morii funcionarului public. ANS: C 172. ncetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcia public: a. Pentru incompeten profesional n cazul obinerii calificativului "satisfctor" la evaluarea performanelor profesionale individuale; b. Starea sntii fizice sau / i psihice a funcionarului public, constatat n mod vizibil, nu i mai permite acestuia s i ndeplineasc atribuiile corespunztoare

funciei publice deinute; c. Autoritatea sau instituia public i reduce personalul ca urmare a reorganizrii activitii, prin reducerea postului ocupat de funcionarul public. ANS: C 173. ncetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcia public: a. Funcionarul public nu mai ndeplinete condiiile generale pentru ocuparea funciei respective; b. Ca urmare a refuzului ntemeiat al naltului funcionar public de acceptare a numirii ntr-o alt funcie n virtutea principiului mobilitii n funcie; c. Autoritatea sau instituia public i reduce personalul ca urmare a reorganizrii activitii, prin reducerea postului ocupat de funcionarul public. ANS: C 174. Raportul de serviciu va nceta prin destituirea funcionarului public, ca sanciune disciplinar: a. Pentru incompeten profesional n cazul obinerii calificativului "nesatisfctor" la evaluarea performanelor profesionale individuale; b. Ca urmare a refuzului nentemeiat al naltului funcionar public de acceptare a numirii ntr-o alt funcie n virtutea principiului mobilitii n funcie; c. Dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcionarul public nu acioneaz pentru ncetarea acestuia n termenul prevzut de lege. ANS: C 175. ncetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcionarului public: a. In situatia n care a fost notificat n scris persoanei care are competena legal de numire n funcia public; b. In situatia n care funcionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract; c. La expirarea termenului stabilit de conductorul autoritii sau instituiei publice. ANS: A 176. Nu sunt fapte care s constituie abateri disciplinare : a. Absenele de la serviciu; b. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; c. Neglijena repetat n rezolvarea lucrrilor. ANS: A 177. Nu sunt fapte care s constituie abateri disciplinare: a. Refuzul de a ndeplini atribuiile de serviciu; b. Interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri n afara cadrului legal; c. Nerespectarea programului de lucru. ANS: C 178. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare: a. Neglijena n rezolvarea lucrrilor; b. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; c. Nerespectarea programului de lucru. ANS: B 179. Sunt condiii ale rspunderii disciplinare: a. Trebuie s existe o abatere disciplinar; b. Urmarea svririi faptei ilicite trebuie s fie o afectare a desfurrii activitii autoritii sau instituiei publice; c. ntre fapta ilicit svrit i urmarea produs trebuie s existe o relaie de legtur; ANS: A 180. Nu sunt sanciuni disciplinare: a. Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de 1-6 luni; b. Destituirea din funcia public; c. Mustrarea scris; ANS: A

181. Sunt principii ale rspunderii disciplinare: a. Principiul prezumiei de nevinovie, n sensul c autoritatea sau instituia public areposibilitatea s efectueze o cercetare administrativ prealabil; b. Principiul legalitii, n sensul c rspunderea disciplinar va opera numai n cazurile prevzute n mod expres de lege; c. Principiul proporionalitii rspunderii, potrivit cruia, individualizarea sanciunii disciplinare nu este lsat la aprecierea Comisiei de disciplin. ANS: B 182. Comisiile de disciplin: a. Sunt structuri deliberative, fr personalitate juridic, independente n exercitarea atribuiilor ce le revin; b. Se constituie n cadrul autoritilor sau instituii publice ierarhic superioare, prin act administrativ al conductorului acestora; c. Au competena de a analiza faptele funcionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare i de a propune modul de soluionare, prin individualizarea sanciunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizrii, dup caz. ANS: C 183. Comisiile de disciplin i desfoar activitatea cu respectarea urmtoarelor principii: a. Prezumia de nevinovie, conform cruia funcionarul public este considerat nevinovat; b. Garantarea dreptului la aprare, conform cruia este obligatoriu ca funcionarul public s fie asistat pe parcursul procedurii de cercetare administrativ; c. Legalitatea sanciunii, conform cruia comisia de disciplin nu poate propune dect sanciunile disciplinare prevzute de lege. ANS: C 184. Comisiile de disciplin i desfoar activitatea cu respectarea urmtoarelor principii: a. Unicitatea sanciunii, conform cruia pentru orice abatere nu se poate aplica dect o singur sanciune disciplinar; b. Garantarea dreptului la aprare, conform cruia funcionarul public are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi n aprarea sa i de a fi asistat sau reprezentat; c. Prezumia de nevinovie, conform cruia funcionarul public este considerat nevinovat. ANS: B 185. Rspunderea civil a funcionarilor publici presupune ca : a. Fapta trebuie s reprezinte o nclcare a ndatoririlor de serviciu; b. Persoana vinovat trebuie s aib calitatea de salariat; c. Trebuie angajat pentru pagubele produse cu vinovie patrimoniului autoritii sau personalului acesteia. ANS: A