<titlu> LITERATURA \u015eI EVUL MEDIU LATIN
- Excursuri -
<autor> ERNST ROBERT CURTIUS
Traducere de: ADOLF ARMBRUSTER
<editura> PAIDEIA
ISBN: 973-8064-56-2
Redactor: Irina Ilie
<titlu> CUPRINS
FORMULA DE DEVO\u0162IUNE \u015eI UMILIN\u0162A / 5
GLUM\u0102 \u015eI GRAVITATE \u00ceN LITERATURA MEDIEVAL\u0102 / 19
1. ANTICHITATEA T\u00c2RZIE / 19
2. BISERICA \u015eI R\u00c2SUL / 25
3. GLUM\u0102 \u015eI GRAVITATE \u00ceN LAUDA SUVERANILOR / 29
4. COMICUL \u00ceN HAGIOGRAFIE / 32
5. COMICUL EPIC / 40
6. UMORUL CULINAR \u015eI ALTE RIDICULA / 45
\u015eTIIN\u0162A LITERAR\u0102 \u00ceN ANTICHITATEA T\u00c2RZIE / 53
1. QUINTILIAN / 53
2. GRAMATICA ROMAN\u0102 T\u00c2RZIE / 58
3. MACROBIUS / 67
\u015eTIIN\u0162A LITERARA LA \u00ceNCEPUTURILE CRE\u015eTINISMULUI \u015eI \u00ceN EVUL MEDIU / 71
1. IERONIM / 71
2. CASSIODOR / 74
3. ISIDOR / 79
4. ALDHELM / 92
5. VECHEA POEZIE CRE\u015eTINA / 94
6. MOTKER BALBULUS / 104
7. AIMERIC / 106
8. \u015eTIIN\u0162A LITERARA \u00een SECOLELE AL XII-LEA \u015eI AL XIII-LEA / 108
FORMA DE EXISTEN\u0162\u0102 A POETULUI MEDIEVAL / 113
DELIRUL DIVIN AL POE\u0162ILOR / 123
POEZIA CA ETERNIZARE / 127
POEZIA CA DIVERTISMENT / 131
POEZIA \u015eI SCOLASTICA / 135
M\u00c2NDRIA POETULUI / 145
CONCIZIA CA IDEAL DE STIL / 149
ETIMOLOGIA CA FORM\u0102 DE G\u00c2NDIRE / 163
COMPOZI\u0162IA NUMERIC\u0102 / 173
GNOME NUMERICE / 193
\u201eSISTEMUL VIRTU\u0162ILOR CAVALERE\u015eTI" / 201
DUMNEZEU CA DEMIURG / 237
TEORIA TEOLOGICA A ARTEI IN LITERATURA SPANIOL\u0102 A SECOLULUI AL XVII-
LEA / 243
TEORIA DESPRE ART\u0102 A LUI Calder\u00f3n \u015eI AKTES LIBERALES / 267
TRADUCEREA CITATELOR / 289
5<titlu> FORMULA DE DEVO\u0162IUNE \u015eI UMILIN\u0162A
Formula de devo\u0163iune (Devotionsformel} este un termen tehnic al cancelariei medievale. Din \u201eprotocolul" unei diplome face parte indicarea numelui \u015fi a titlului emitentului (intitulatio). Titlul este \u00eens\u0103 \u201eadesea legat de formula de devo\u0163iune, care exprim\u0103 ideea c\u0103 emitentul \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 misiunea sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 milei divine" (H. BRESSLAU, Handbuch der Urkundenlehre, l ed. 2, 1912, p. 47). Originea \u015fi istoria formulei de devo\u0163iune au fost analizate de KARL SCMMITZ \u00een lucrarea sa Ursprung und Qeschichte der Devotionsformel din 1913 <nota 1> . El \u00een\u0163elege prin formula de devo\u0163iune acea formul\u0103 \u201eprin care emitentul exprim\u0103 propria sa umilin\u0163\u0103 sau dependen\u0163a de un superior, anume de Dumnezeu, ceea ce se face de regul\u0103 printr-un adaus smerit la titlul s\u0103u". SCHMITZ a l\u0103rgit deci defini\u0163ia dat\u0103 de BRESSLAU, prin aceasta \u00eens\u0103 i-a \u015fi luat din claritate. Formularea lui BRESSLAU las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 clar c\u0103 se g\u00e2ndea la expresii ca Dei gratia sau servus servorum Dei, formule prin care un superior (de ex. regele sau papa) \u00ee\u015fi manifest\u0103 fa\u0163\u0103 de subalternii s\u0103i autoritatea, care e de origine divin\u0103. Cu totul altfel stau lucrurile dac\u0103 un supus se declar\u0103 sluga, sclavul, servitorul regelui, \u00een acest caz nu avem de-a face cu o formul\u0103 de autoritate, ci cu una de supunere,
<note>
1. O bibliografie mai noua despre formula de devo\u0163iune se g\u0103se\u015fte in neues Archiv, 49 (1932),
p. 718, \u015fi la Q. TELLENBACH, Liberias (1938), p. 199 urm.
</note>
6asem\u0103n\u0103toare cu Ihr ergebenster Diener din german\u0103, your obedient servant din englez\u0103, su
seguro servidor (sau el \u00fbtimo de sus servidores ) din spaniola. O \u201emisiune p\u0103m\u00e2ntean\u0103" (irdische Sendung, BRESSLAU) nu se afl\u0103 inclus\u0103 \u00een formula de supunere, ci doar \u00een cea de autoritate. Confuzia lui SCHM1TZ a dat na\u015ftere la alte \u00eencurc\u0103turi. Cele mai vechi exemple pentru formula de devo\u0163iune le-a g\u0103sit \u00een Orientul antic (Babilon, Vechiul Testament, Persia), de unde autorul trece nemijlocit la limbajul apostolului Pavel. Acesta se intituleaz\u0103 la \u00eenceputul scrisorilor sale drept slujitorul (robul) lui Iisus Cristos, slujitorul Domnului \u015fi apostol chemat prin voin\u0163a lui Dumnezeu. SCHMITZ \u00eens\u0103 nu a apropiat aceste autodenumiri - a\u015fa cum ar fi corespuns premiselor lucr\u0103rii sale - de formulele de devo\u0163iune mai vechi. Dimpotriv\u0103, el a \u00eencercat s\u0103 le explice psihologic, prin umilin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a apostolului, \u00een mod curios \u00eens\u0103, formulele de devo\u0163iune dispar- a\u015fa cum trebuie s\u0103 constate \u015fi SCHMITZ - aproape complet dup\u0103 Pavel, pentru a reap\u0103rea abia dup\u0103 mijlocul secolului al IV-lea. Trebuie oare s\u0103
admitem aici o dispari\u0163ie temporar\u0103 a umilin\u0163ei cre\u015ftine? SCMMITZ a c\u0103utat s\u0103 explice acest fenomen surprinz\u0103tor prin aceea c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din a doua jum\u0103tate a secolului al IV-lea, influen\u0163a monahismului \u015fi \u201emi\u015fcarea ascetic\u0103", foarte activ\u0103 \u00een lumea laic\u0103, ar fi determinat o reluare a formulei de devo\u0163iune. El credea a\u015fadar c\u0103 ar putea explica formulele occidentale de devo\u0163iune pornind exclusiv de la psihologia piet\u0103\u0163ii cre\u015ftine - fie cea a apostolului Pavel sau aceea a monahismului. J. SCHWIETERING 1-a urmat pe SCHMITZ \u00een studiul s\u0103u. Die Demutsformel mittelhochdeutscher Dichter (Berlin, 1921 = Gottinger Abhandlungen, 1921, fl'eft 3), care aduce materiale bogate \u015fi valoroase pentru cunoa\u015fterea stilului poetic medieval. E drept c\u0103 SCHWIETERING a accentuat \u015fi mai mult caracterul unilateral al concep\u0163iei lui SCHMITZ, deriv\u00e2nd din scrisorile lui Pavel toate fenomenele cercetate de el: \u201e1. deghizarea numelui autorului; 2. formula incapacit\u0103\u0163ii poetice \u015fi a insuficien\u0163ei
7mintale; 3. formula infirmit\u0103\u0163ii \u015fi culpabilit\u0103\u0163ii mintale". Analiza sa \u00eencepe cu fraza: \u201eC\u00e2nd
apostolul Pavel, \u00een salutul introductiv al scrisorilor sale, a ad\u0103ugat numelui sau formula de devo\u0163iune de provenien\u0163\u0103 oriental\u0103, ca servus Jesu Christi (Rom., l, 1; Filip., 1,1), servus Dei (Tit., 1,1), c\u00e2nd el, \u00abcel mai ne\u00eensemnat dintre apostoli\u00bb (minimus apostolorum, l Cor., 15, 9), se l\u0103uda plin de smerenie cre\u015ftin\u0103 cu neputin\u0163a sa (infirmitas, 2 Cor., l l, 30; 12, 5, 10) \u015fi ridica m\u0103rturisirea lipsei de me\u015fte\u015fug oratoric (imperitus sermone, 2 Cor., 11,6) p\u00e2n\u0103 la recunoa\u015fterea non ego autem, \u015fed gratia Dei mecum ( l Cor., 15, l O), el d\u0103dea \u00eentregii activit\u0103\u0163i scriitorice\u015fti \u015fi poetice a Orientului \u015fi Occidentului cre\u015ftin exemplul ve\u015fnic viu - chiar dac\u0103 nu era \u015fi \u00eentotdeauna la fel de eficient - al smereniei cre\u015ftine (humilitas)". \u00een cursul studiului s\u0103u, SCHWIETERIMQ vorbe\u015fte, e drept, \u00een treac\u0103t \u015fi despre \u201eaparatul de formule al servilit\u00e2\u0163ii curtene\u015fti", despre \u201eformula goal\u0103 a devo\u0163iunii de curte" \u015fi atinge astfel o stare de fapt care trebuie deosebit\u0103, fire\u015fte, de umilin\u0163a cre\u015ftin\u0103, crez\u00e2nd cu toate acestea c\u0103 ar trebui s\u0103 deduc\u0103 toate exemplele sale germane medievale din aceea\u015fi umilin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Posibilitatea unor modele antice nu 1-a preocupat.
\u00een primul r\u00e2nd trebuie remarcat faptul c\u0103humilis \u015fi demutig(= smerit) n-au fost sinonime de la \u00eenceput: humilis (ceea ce \u0163ine de humus, corespunz\u00e2nd grecescului TCOTEIVW;) \u00eenseamn\u0103 \u00een sens concret-spa\u0163ial ceea ce e jos, iar apoi, la figurat, ceea ce este josnic \u015fi de r\u00e2nd (sordida et humilia), adic\u0103 infra dignitatem (Quintilian, VIII, 2, 2 urm.); dar \u015fi inferioritatea social\u0103, cade exemplu in humilibus parentibus natus sau, \u00een franceza:
l'humble condition d'un gardeur de moutons.
Cuv\u00e2ntul humilitas a dob\u00e2ndit abia \u00een latina bisericeasc\u0103 semnifica\u0163ia laudativ\u0103 de \u201esmerenie", \u201eumilin\u0163\u0103" (Demut), p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een continuare \u015fi vechea semnifica\u0163ie de \u201einferior", \u201ene\u00eensemnat", \u201emediocru".
8Se pune acum \u00eentrebarea dac\u0103 suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i a derivatoate formulele de umilin\u0163\u0103"ale lui
SCHWIETERING din Pavel. Cum stau \u00eens\u0103 lucrurile la Pavel \u00eensu\u015fi in aceast\u0103 privin\u0163\u0103? Smerenie a vrut el oare s\u0103 exprime \u00een intitulatio a scrisorilor sale? Un cre\u015ftin cu adev\u0103rat smerit nu obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se f\u0103leasc\u0103 cu smerenia sa. Prelatul renan c\u0103ruia i se atribuie expresia: \u201eUmilin\u0163a e cea mai rar\u0103 dintre virtu\u0163i; slav\u0103 Domnului c\u0103 o am" - acest cleric cu greu va putea trece drept exemplu de smerenie. A\u015fa cum au dovedit cercet\u0103rile mai recente, formulele servus Dei, servusJesu Christi nu sunt la Pavel \u015fi la al\u0163i autori ai noului Testament expresia spontan\u0103 a unei smerenii personale, ci sunt imit\u0103ri ale lui \u03b4\u03bf\u03c5\u03bb\u03bf\u03b6 \u03b8\u03b5\u03bf\u03c5 din Vechiul Testament, care la r\u00e2ndul s\u0103u constituie preluarea unor formule profane de supunere ale func\u0163ionarilor \u015fi supu\u015filor din despotatele orientale antice.1 Dar nu trebuie trecut cu vederea
of 00
ernst robert curtius - literatura si evul mediu latin
1,040 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | |
| Upload Date: | 02/13/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment