tp\u0103it cu toat\u0103 intensitatea \u00een via\u0163a \u015fi \u00een g\u00eendirea oamenilor nu mai poate fi nimicit, ci tr\u0103ie\u015fte
mai departe o via\u0163\u0103 a spiritului, se bucur\u0103, intrat \u00een via\u0163a spiritual\u0103 a omenirii, de un anume fel
de nemurire." Cu acest g\u00eend \u00ee\u015fi \u00eencheie Erwin Rohde opera sa fundamental\u0103, consacrat\u0103
medita\u0163iei vechilor greci asupra vie\u0163ii \u015fi asupra mop\u0163ii. \u201eIzvorul g\u00een-dirii grece\u015fti \u2014 spune el
mai departe \u2014 nu \u0163\u00ee\u015fne\u015fte \u00een via\u0163a omenirii mereu cu aceea\u015fi for\u0163\u0103 \u015fi totdeauna \u00een acela\u015fi loc.
El nu seac\u0103 \u00eens\u0103 niciodat\u0103, dispare pentru a reap\u0103rea, se ascunde pentru a ie\u015fi la lumin\u0103." Este,
hot\u0103-r\u00eet, tot ce se poate spune mai frumos despre perenitatea marilor fapte de cultur\u0103, despre
sursa neistovit\u0103 a at\u00eetor \u201erena\u015fteri", despre ce d\u0103inuie \u015fi se stinge din fiin\u0163a oamenilor, dup\u0103
dispari\u0163ia lor fizic\u0103.
O asemenea rena\u015ftere a interesului pentru cultura \u015fi civiliza\u0163ia vechii Elade, a nostalgiei
multor mari poe\u0163i \u015fi arti\u015fti pentru idealul de frumuse\u0163e \u015fi umanitate pe care ea li se P\u0103rea a-1 fi
\u00eentruchipat s-a produs, dup\u0103 \u201ere-"a\u015fterile" anterioare, la sf\u00eer\u015fitul seco-lului al XVTII-lea \u015fi

urm\u0103tor. In pragul ei au putea fi \u00eenscris, pentru poe\u0163i cel pu\u0163in, memorabilul vers din nobila \u015fi melancolica \u201eIfigenie \u00een Taurida", a lui Goethe, \u201eDas Land der Griechen mit der Seele suchend" (\u201eSpre \u0163ara grecilor c\u0103t\u00eend cu sufletul"). Goethe, Sohiller, Holderlin, care n- au c\u0103lcat nici unul pe p\u0103m\u00eentul greo, i-au \u00eenchinat de depar-te g\u00eenduri \u015fi versuri nepieritoare. Elenismul lor entuziast era o component\u0103 a romantismului german, o parte integrant\u0103 a teoriilor unui Friederich Schlegel, ca \u015fi ale unor filosofi ca Schelling \u015fi Schleier-macher. Dar secolul al XlX-lea este, nu numai pentru germani (este de ajuns s\u0103 men\u0163ion\u0103m r-ecent

justificat, \u201eAltertumswissenschaft" (\u201e\u015etiin\u0163a antichit\u0103\u0163ii"). Prin efortul concentrat al unor savan\u0163i \u015fi erudi\u0163i s-a putut reconstitui \u00een ansamblu, ca \u015fi \u00een mult mai multe detalii dec\u00eet oric\u00eend \u00een -trecut, imaginea unei culturi \u015fi a unei civiliza\u0163ii care se dovedea a fi \u00eenc\u0103 mai complex\u0103 \u015fi mai bogat\u0103 dec\u00eet \u015fi-o imaginase-r-\u0103 admiratorii ei din trecut. Contribu\u0163ia savan\u0163ilor

eleni\u015fti germani \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 a fost decisiv\u0103 \u015fi gluma potrivit c\u0103reia Grecia veche este
o pur\u0103 crea\u0163ie a lor nu este lipsit\u0103 de un dram de adev\u0103r.
Unul dintre ace\u015fti savan\u0163i a fost Erwin Rohde. N\u0103scut la 9 octombrie 1845 la Ham-burg, el s-a
consacrat studiului filologiei clasice, c\u0103reia i-a r\u0103mas credincios p\u00een\u0103 la finele vie\u0163ii, spre
deosebire de Friedrich Nietzsche, prietenul s\u0103u intim din anii studen\u0163iei. A a-vut ca profesori
pe Otto Jahn \u015fi Friedrich Ritschl. De la \u00eenceput, orizontul s\u0103u a fost vast, preocup\u0103rile sale
cuprinz\u00eend deopotriv\u0103 filosofia, istoria literaturii, estetica \u015fi, ceea ce

era mai nou pe atunci, folclorul \u015fi etnologia. Era \u00eenc\u0103 vremea \u00een oare erudi\u0163ia \u00eentr-un domeniu
anume nu exclude zborul larg al spiritului, \u00een care filosofia era un fel de propedeutic\u0103 a
oric\u0103ror altoc preocup\u0103ri de ordin \u015ftiin\u0163ific. De altfel doctoratul Rohde \u015fi 1-a luat \u00een fiilosofie
la Universitatea din Kiel. Dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een Sicii ia \u015fi Italia, \u015fi-a \u00eenceput o str\u0103lucit\u0103 carier\u0103
universitar\u0103, care l^a purtat de la Kiel la Bonn, Jena, Tiibingen, Leip-zig \u015fi \u00een cele din urm\u0103 la
Heidelberg. Pe l\u00een-g\u0103 alte studii de mai mic\u0103 \u00eentindere, a scris un amplu eseu despre
\u201eRomanul gpec \u015fi predecesorii s\u0103i" (\u201eDer griechische Roman und seine Vorl\u0103ufer"), iar la
Heidelberg \u015fi-a \u00eencheiat opera cea mai important\u0103,Psyche. conceput\u0103 \u00een dou\u0103 volume, primul
terminat \u00een 1890, cel de al doilea \u00een 1893. A murit pe nea\u015fteptate, la 11 Ianuarie 1898, \u00een v\u00eerst\u0103
de nici 53 de ani.
\u00eenPsych e Rohde abordeaz\u0103 o problematic\u0103 ce ne introduce de fapt \u00een \u00eenteeaga g\u00eendire asupra
lumii \u015fi asupra vie\u0163ii. \u00een mitologia, literatura \u015fi filosofia grecilor antici, \u00eencep\u00eend cu epoca
prehomeric\u0103 \u015fi termin\u00eend cu perioada elenistic\u0103. Este o carte de istorie a miturilor \u015fi a
credin\u0163elor la vechii greci, dar, nu mai pu\u0163in, datorit\u0103 anvergurii g\u00eendirii lui Rohde \u015fi
multiplelor asocia\u0163ii pe care le face \u00een cuprinsul ei, o carte despre \u00eens\u0103\u015fi istoria culturii \u015fi
civiliza\u0163iei elene. \u201ePlanul \u015fi sensul acestei lucr\u0103ri \u2014 spune Rohde \u00een ppefa\u0163a sa la prima ei
edi\u0163ie \u2014 este de a include \u00een considera\u0163iile pe care le face \u00eentinse domenii ale istoriei
literaturii \u015fi culturii". Este ceea ce d\u0103 acestor considera\u0163ii o at\u00eet de ampl\u0103 rezonan\u0163\u0103. Dac\u0103 o
carte bun\u0103 este mai ales aceea ca-fe, prin multitudinea \u015fi \u00eensemn\u0103tatea problemelor pe care

dit. \u00ee\u0163i treze\u015fte asocia\u0163ii neb\u0103nuite, te smul ge din cercul \u00eengust al preocup\u0103rilor curente \u015fi te proiecteaz\u0103 \u00een zone \u00eenalte ale spirituluiPsych e este o asemenea carte. O carte re- marcabil\u0103 \u015fi prin ce-\u015fi propune \u015fi prin me toda, deopotriv\u0103 supl\u0103 \u015fi riguroas\u0103, adecvata \u00eentotdeauna obiectului cercet\u0103rii, pe care c folose\u015fte. \u201eEra mai ales necesar \u2014 scrie

putut fi realizat \u00een toate cazurile cu acelea\u015fi mijloace, dac\u0103 uneori ne-am mul\u0163umit cu o
prezentare sintetic\u0103 a esen\u0163ialului, \u00een timp ce alteori am urm\u0103rit \u00een detaliu, merg\u00eend p\u00een\u0103 la
aparente) digresiuni, toate aspectele unei probleme, orice cunosc\u0103tor al stadiului cercet\u0103rii va

evolu\u0163ia \u015fi involu\u0163ia lor \u2014 cel mai adesea prin transformarea lor \u00een pure obiceiuri al c\u0103ror sens mai ad\u00eenc s-a pierdut \u2014 apoi rena\u015fterea, \u00een condi\u0163ii istorice prielnice, a unora dintre concep\u0163iile ce p\u0103reau a se fi stins cu totul. Este deosebit de sugestiv\u0103 \u00een acesi sens referirea la acele fluvii din Asia care intr\u0103 la un moment dat \u00een p\u0103m\u00eent, dar-par, uneori

ca \u015fi a celor mai noi, pe atunci, rezultate ale s\u0103p\u0103turilor arheologice, cele ale lui Heinrich Schlie-mann \u00een primul r\u00eend \u2014 este \u00eentins\u0103 \u015fi solid articulat\u0103, fiecare afirma\u0163ie, f\u0103cut\u0103 cu circumspec\u0163ia savantului, baz\u00eendu-se pe interpretarea unor documente \u015fi fapte

cunoscute. De c\u00eete ori ele nu s\u00eent suficiente sau pur \u015fi simplu nu exist\u0103 \u2014 ori, mai bine spus,
\u00een unele cazuri nu existau \u00een acea vreme \u2014, formul\u0103rile sale s\u00eent deosebit de precaute,
enun\u0163area unor concluzii fiind evitat\u0103 sau pus\u0103 oricum sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Nu este lucrul
cel mai obi\u015fnuit s\u0103 \u00eent\u00e2lnim la acela\u015fi om at\u00e2t de str\u00eens \u00eembinate elanurile \u00eendr\u0103zne\u0163e ale
g\u00een-ditorului cu precau\u0163iile omului de \u015ftiin\u0163\u0103, intui\u0163iile de esen\u0163\u0103 aproape poetic\u0103 cu luciditatea

cercet\u0103rii sale. Nu \u015ftii \u00eentotdeauna \u00een ce m\u0103sur\u0103 Rohde se identific\u0103 cu punctele de vedere pe cane le expune nu numai cu elegan\u0163\u0103 \u015fi claritate, dar de multe ori cu un real patos, care ar presupune o angajare mai intim\u0103. Posibilit\u0103\u0163ile lui s\u00eent multiple \u015fi ou totul remarcabile.

Ig\u00eendire, o convingere filosofic\u0103 sau religioas\u0103. Iat\u0103, de pild\u0103, o stp\u0103lucit\u0103 caracterizare sinte- tic\u0103 a contribu\u0163iei vechii Elade la cultura umanit\u0103\u0163ii : \u201eEl (poporul grec) \u2014 spune Rohde \u2014 a anticipat ceea ce avea s\u0103 g\u00eendeasc\u0103 omenirea \u00eentreag\u0103. Ideile cele mai profunde \u015fi mai \u00een-

lume \u015fi despre natura uman\u0103 \u00ee\u015fi au origine \u00een Grecia". \u00eentregul periplu pe care ni-\u00ee pro pune \u2014
de la Homer la Plotin \u2014 este o ilus-; trare a acestei afirma\u0163ii, care a intrat \u00een patrimoniul
comun al judec\u0103\u0163ilor despre antichitatea greac\u0103, ca \u015fi nu mai pu\u0163in pregnanta \u015fi celebra
caracterizare f\u0103cut\u0103 spiritului ei de! Winckelmann \u2014 \u201eEdle Einfalt und stille Gros-^ se"
(\u201eSimplitate nobil\u0103 \u015fi m\u0103re\u0163ie calm\u0103") \u2014 fa\u0163\u0103 de care are \u00eens\u0103 avantajul de a sublinia! nu doar
o latur\u0103, oric\u00eet de admirabil\u0103, ci \u00eentreaga complexitate a acestei culturi \u015fi civiliza\u0163ii. Rohde nu
se claustreaz\u0103, nu vrea s\u0103 se? claustreze \u00een ideile tradi\u0163ionale prea \u00eenguste despre ce a fost
antichitatea greac\u0103. Lumea; elen\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u2014 spune el \u00een alt loc \u2014 \u201ese deschidea larg
influen\u0163elor culturii \u015fi chiar inculturii str\u0103ine". O asemenea influen\u0163\u0103, cea a cultului dionisiac,
a fost asimilat\u0103 \u015fi a devenii? o parte integrant\u0103 a vie\u0163ii grece\u015fti. Rohde \u00eei consacr\u0103 dou\u0103 ample
capitole, oare pun \u00een lumin\u0103 cel pu\u0163in bipolaritatea sufletului grec Nu vom discuta aici
problema originii trace \u2014 sau nu \u2014 a cultului lui Dionysos" (cercet\u0103ri mai recente sus\u0163in
originea lui frigian\u0103 \u2014< M. P. Nilsson \u2014 sau cretan\u0103 \u2014 dup\u0103 ce numele lui Dionysos a fost
descoperit \u00een inscrip\u0163ii miceniene). \u00eentrebarea fireasc\u0103 pe care \u015fi-o pune Rohde este \u00eens\u0103
urm\u0103toarea : \u201eCum st \u00eempac\u0103 la acela\u015fi popor exaltarea emo\u0163ionali cu o atitudine \u015fi o stare de
spirit ce se p\u0103strau \u00een limitele stricte ale echilibrului \u015fi cump\u0103nirii ?" Nou\u0103, afirm\u0103 pe drept
cuv\u00eent Rohde ne este totu\u015fi mai lesne de \u00een\u0163eles o asemen \u201erev\u0103rsare de sentimente cu tot ce
\u0163ine de ea dec\u00eet \u201elini\u015ftea \u015fi echilibrul cu care inimile privirile se \u00een\u0103l\u0163au spre prototipurile
ideal] ale vie\u0163ii, spre zei \u015fi spre senin\u0103tatea aces tora." Aprecierea pe care Rhode o d\u0103 contrib
\u0163iei cultului dionisiac la dezvoltarea artei es'
simptomatic\u0103 pentru o \u00eentreg\u0103 stare de spirit de la finele secolului trecut, proclamat\u0103 de altfel
cu exialtare de Na\u015fterea tragediei (Die Ge-burt der Tragodie aus dem Geiste der Musik) a lui
Friedrich Nietzsche, care a introdus definitiv \u00een cultura \u015fi estetica european\u0103 binomul
apolinic-dionisiac \u015fi al c\u0103rei ecou, temperat \u00eens\u0103 \u015fi mai cump\u0103nit, \u00eel reg\u0103sim \u00eenPsy-che, atunci