OMUL ROMANTIC
Contribu\u0163ia traduc\u0103torilor:
Giuliano Sfichi (coordonator): Introducere, Femeia, Dasc\u0103lul, Preotul, Revolu\u0163ionarul
(francez\u0103)
Diana Bo\u0163ea:Burghezul (german\u0103)
Nadia Farca\u015f:Muncitorul (englez\u0103)
Drago\u015f Cojocaru: Intelectualul, Medicul (italian\u0103)
Coperta: Manuela Oboroceanu Redactor: Adina Cobuz
L'Uomo romantico
\u00a91995 by Gius. Laterza & Figli Spa, Roma-Bari
The Romanian language edition arranged through the mediation of Eulama Literary Agency
\u00a9 2000 by Editura POLIROM Ia\u015fi, pentru prezenta traducere
Editura POLIROM
Ia\u015fi, B-dul Copou nr. 4, P.O. Box 266, 6600
Bucure\u015fti, B-dul I.C. Br\u0103tianu nr. 6, et. 7
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\u0163ionale:
Omul romantic I volum coordonat de Francois Furet;
pref. de Elena Br\u0103teanu; trad. coord. de Giuliano Sfichi
Ia\u015fi: Polirom, 2000
304 p.; 23 cm - (Plural M)
Tit. orig. (i\u0163a): L'Uomo romantico
ISBN: 973-683-543-X
I. Furet, Francois (coord.) II. Br\u0103teanu, Elena (pref.) III. Sfichi, Ghiliano (trad.)
008"18"
Printed in ROM\u00c2NIA
volum coordonat de
Fran9ois Furet
Prefa\u0163\u0103 de Elena Br\u0103teanu Traducere coordonat\u0103 de Giuliano Sfichi
POLIROM 2000
\u25a0Prezentarea autorilor
BRONISLAW BACZKO (Var\u015fovia, 1924) este profesor la Facultatea de Litere, Universitatea
din Geneva. Printre lucr\u0103rile sale traduse \u00een italian\u0103 amintim L'utopia. Immaginazione sociale
e rappresentazioni utopiche nell'et\u0103 dell'Illuminismo, Torino, 1979, \u015fi Come uscire dai
Terrore. II Termidoro e la Rivoluzione, Milano, 1989.
PHILIPPE BOUTRY (Villfranche-sur-Saone, 1954) pred\u0103 istorie contemporan\u0103 la
Universitatea Paris XII - Val-de-Marne \u015fi este director al Centre d'anthropologie europeenne
al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Este autorul lucr\u0103rilor Martin l'archange (\u00een
colaborare cu Jacques Nassif), Paris, 1985, \u015fi Pretres et paroisses au pays du cure d'Ars,
Paris, 1986.
GIORGIO COSMACINI (Milano, 1931) este medic primar radiolog la Ospedale Maggiore
din Milano \u015fi profesor de istoria igienei la Universit\u00e2 degli Studi din acela\u015fi ora\u015f. A publicat,
printre altele, lucr\u0103rile Storia della medicina e della sanit\u0103 in Italia (1348-1918), Laterza,
Roma - Bari, 1994, Medicina e sanit\u0103 in Italia nel Ventesimo secolo (1918-1945), Laterza,
Roma -Bari, 1989, Storia della medicina e della sanit\u0103 nell'Italia contemporanea (1945-
1993), Laterza, Roma - Bari, 1994.
SERGIO GIVONE (1944) este profesor de estetic\u0103 la Universitatea din Floren\u0163a. Dintre
lucr\u0103rile sale amintim Dostoevskij e la filosofta, Laterza, Roma - Bari, 1984,Storia
dell'estetica, Laterza, Roma - Bari, 1994, La questione romantica, Laterza, Roma - Bari,
1992, Storia del nulla, Laterza, Roma - Bari, 1995.
HEINZ-GERHARD HAUPT (Gottingen, 1943) pred\u0103 la Martin-Luther--Universit\u0103t din
Halle-Wittenberg. A publicat lucrarea Storia sociale della Francia dai 1789 a oggi, Laterza,
Roma - Bari, 1991; este coordonatorul lucr\u0103rii Luoghi quotidiani nella storia d'Europa,
Laterza, Roma - Bari, 1993.
STEPHANE MICHAUD pred\u0103 literatur\u0103 general\u0103 \u015fi comparat\u0103 la Universitatea Paris III -
Sorbonne Nouvelle. A publicat, printre altele, Muse et Madone. Visages de la femme de la
Revolution francaise aux apparitions de Lourdes, Paris, 1985; este autorul unui eseu publicat
\u00een volumul IV al lucr\u0103rii Storia delle donne in Occidente (coordonat\u0103 de Georges Duby \u015fi
Michelle Perrot), Laterza, Roma - Bari, 1993.
6
PREZENTAREA AUTORILOR
SIDNEY POLLAED (1925) este profesor emerit de istoria economiei la Universitatea din
Bielefeld. Dintre operele sale traduse \u00een italian\u0103 amintim La conquista pacifica.
L'industrializzazione in Europa dai 1760 al 1970, Bologna, 1989, \u015fi II sogno di David Owen:
mito e realt\u0103. Le origini della cooperazione in Gran Bretagna, Roma, 1992.
FABIENNE REBOUL-SCHERRER (Paris, 1956) \u015fi-a urmat studiile sub \u00eendrumarea lui
Francois Furet \u015fi a Monei Ozouf. A publicat, printre altele, La vie quotidienne des premiers
instituteurs, 1833-1882, Paris, 1989; L'etrange rentree de 1843, Paris, 1993.
Prefa\u0163\u0103
Exist\u0103, cu certitudine, o \u201elume" romantic\u0103, recuno\u015ftea Luc Ferry, \u00eenHomo
Aestheticus. O lume coerent\u0103, cu o ideologie, o metafizic\u0103, un sistem de g\u00eendire
institu\u0163ionalizat\u0103 \u015fi cu strategii de ac\u0163iune specifice fiec\u0103rui domeniu, inclusiv
estetic, toate fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradic\u0163ii sau
paradoxuri prin care aceast\u0103 lume \u00ee\u015fi manifest\u0103 propriul dinamism.\u00cen termeni
hegelieni, propria dialectic\u0103 \u015fi devenire. Ne referim la acea lume care s-a n\u0103scut
dup\u0103 1789, la r\u0103scruce de istorie, pentru a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi, cel pu\u0163in vreme de o
jum\u0103tate de secol - \u00eentre 1814 \u015fi 1848, precizeaz\u0103, oarecum restrictiv, Francois
Furet -, \u201eprincipiile revolu\u0163ionare" \u015fi, o dat\u0103 cu ele, \u201eo pedagogie
antidemocratic\u0103 promovat\u0103 de monarhiile supravie\u0163uitoare" din \u00eentreaga Europ\u0103.
\u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een care prind contur cele dou\u0103 clase cofondatoare ale unei
noi civiliza\u0163ii, burghezia \u015fi muncitorimea - av\u00eend fiecare aspira\u0163ii, idealuri \u015fi
comportamente ce \u0163in de tradi\u0163ii aristocratice nostalgic remanente, greu de
abandonat, mai ales \u00een domeniul moralei \u015fi al mentalit\u0103\u0163ilor, precum \u015fi de
proiec\u0163ii \u00eenfiripate din imperativele unui prezent deschis expansiunii industriale,
comerciale, financiare, coloniale etc. sau din intui\u0163iile, adesea utopice, ale
viitorului -, subiectivitatea uman\u0103 tr\u0103ie\u015fte elanul emancip\u0103rii individului,
parcurg\u00eend rapid drumul de la afirmarea independen\u0163ei acestuia p\u00een\u0103 la
proclamarea autonomiei lui, \u00een raport cu societatea \u015fi istoria. \u00een opozi\u0163ie cu
subiectul \u201emetafizic" al secolelor anterioare, noua ontologie privilegiaz\u0103 acel om
\u201eproblematic", despre care vorbea G. Luk\u00e2cs \u00een a sa Teorie a romanului, ca
subiect nevoit s\u0103 \u00eenfrunte refuzul sensului abstract de a se \u00eencorpora \u00een imanen\u0163a
concretului \u015fi, deopotriv\u0103, haosul unui obiectiv parcelar, evenimen\u0163ial,
fragmentat de istorie, pentru a-i conferi el \u00eensu\u015fi un sens, prin propria-i ac\u0163iune.
Ocup\u00eend o pozi\u0163ie pe c\u00eet de inconfortabil\u0103, pe at\u00eet de darnic\u0103 \u00een \u201emultiple situa\u0163ii
posibile"(ibid. ), susceptibile de a fi valorificate practic, dar \u015fi imaginar, omul
acestei epoci este, prin excelen\u0163\u0103, un om al ambivalen\u0163ei, al intervalului: oscil\u00eend
\u201e\u00eentre dou\u0103 epoci, \u00eentre dou\u0103 societ\u0103\u0163i, \u00eentre dou\u0103 civiliza\u0163ii"(ibid. ) atunci c\u00eend
este perceput ca \u201eburghez" \u00een istorie, el se leag\u0103n\u0103 \u00eentre ac\u0163iune \u015fi visare
himeric\u0103, intimitate \u015fi universalitate, energie vital\u0103 debordant\u0103 \u015fi pasivitate
maladiv\u0103, spiritualitate \u015fi pragmatism, ironie \u015fi dolorism, \u00een fine, \u00eentre farmecul
relativului fugar \u015fi nostalgia eternului imuabil, atunci c\u00eend se las\u0103 captat
simbolic, in figuris, ca Rene, Adolphe, Obermann, Octave, Joseph Delorme,
Dominique... sau ca at\u00eetea alte voci lirice deliberat identificate cu un ipotetic, dar
of 00
francois furet - omul romantic
1,375 Reads
Info and Rating
| Category: | Uncategorized. |
| Rating: | (3 Ratings) |
| Upload Date: | 02/13/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment
alina.dragomir81@hotmail.com