\u201eCercat am fost de vijelii din anii prim\u0103verii mele,
Ca ori\u015ficare pui de vultur c\u0103zut din cuib prea timpuriu,
\u015ei leag\u0103nu-mi plutea c\u00e2ndva pe-ntinsul m\u0103rii siniliu
Ca o m\u0103runt\u0103 juc\u0103rie \u00een voia valurilor grele\u201d.
(O.N.Ciumin)

\u00cen or\u0103\u015felul Mahnovo din gubernia \u015fi jude\u0163ul Kiev, tr\u0103ia c\u00e2ndva preotul Andrei Gorenkovski, slujitor al bisericii cu Hramul Na\u015fterii Maicii Domnului. \u00cen luna octombrie a anului 1788, so\u0163ia lui Eufrosina a n\u0103scut 2 gemeni. Cel mai mare a primit la Sf\u00e2ntul Botez numele de Toma, iar cel mai mic a fost numit Calinic. Am\u00e2ndoi erau deosebit de frumo\u015fi, puternici \u015fi s\u0103n\u0103to\u015fi. Oamenii din acele vremuri erau foarte credincio\u015fi \u015fi tem\u0103tori de Dumnezeu, iar mamele aveau obiceiul puternic \u00eenr\u0103d\u0103cinat de a-\u015fi hr\u0103ni singure, la s\u00e2n, copiii. A\u015fa a f\u0103cut \u015fi Eufrosina; \u015fi de\u015fi \u00eei venea greu s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 2 gemeni deodat\u0103, totu\u015fi fericita mam\u0103 nu s-a \u00eenvoit nici \u00een ruptul capului s\u0103-\u015fi \u00eencredin\u0163eze copiii unei alte femei. A \u00eenceput al\u0103ptarea. Spre nespusa uimire a Eufrosinei, \u00eens\u0103, Toma, cel mai mare dintre gemeni, n-a vrut defel s\u0103 sug\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-\u015fi de fiecare dat\u0103 fa\u0163a de la s\u00e2n. Ca s\u0103-\u015fi scape copilul de la moarte prin \u00eenfometare, mama uluit\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 fel de fel de mijloace pentru a-l hr\u0103ni: \u00eei d\u0103dea lui Toma s\u0103 m\u0103n\u00e2nce fiertur\u0103 de cartofi, ridichi \u015fi morcovi. Toate acestea Toma le primea cu pl\u0103cere, \u00eens\u0103 numai ce-i atingeau de buze vasul cu lapte fiert, copilul \u00ee\u015fi \u00eentorcea iar\u0103\u015fi fa\u0163a, pl\u00e2ng\u00e2nd \u00een hohote, \u015fi pentru nimic \u00een lume nu voia s\u0103 guste vreun fel de hran\u0103 cu lapte.

Aceast\u0103 stare de lucruri a f\u0103cut ca \u00een inima mamei s\u0103 se \u00eenfiripe \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput r\u0103ceala fa\u0163\u0103 de micu\u0163ul Toma. Pe deasupra au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 tot felul de femei supersti\u0163ioase, vecine \u015fi preotese cunoscute, care, r\u0103st\u0103lm\u0103cind dup\u0103 mintea lor aceste lucruri neobi\u015fnuite \u015fi urzind pove\u015fti \u015fi p\u0103reri neghioabe, au \u00eenceput s\u0103-l socoat\u0103 pe Toma un soi de pui de s\u0103lb\u0103ticiune; iar Eufrosina \u00een simplitatea \u015fi ne\u015ftiin\u0163a ei, credea din tot sufletul \u00een aceste idei supersti\u0163ioase \u015fi, umpl\u00e2ndu-se de groaz\u0103, se \u00eenr\u0103ia din ce \u0103n ce mai tare.

A trecut mai bine de jum\u0103tate de an. \u00cencerc\u00e2nd toate mijloacele cu putin\u0163\u0103 pentru a-l face pe Toma asem\u0103n\u0103tor cu ceilal\u0163i copii \u015fi b\u0103g\u00e2nd de seam\u0103 la pruncul ei \u00eenclina\u0163ii \u015fi dorin\u0163e de ne\u00een\u0163eles pentru femeia simpl\u0103 care era, Eufrosina s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 scape pentru totdeauna de un asemenea \u201emonstru\u201d, cum \u00eel socotea ea. O dat\u0103, seara a chemat-o la ea pe slujnic\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u0163in\u0103 sfat cu aceasta, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 p\u0103streze tain\u0103 fa\u0163\u0103 de so\u0163ul ei.

-\u201eNu ami am ochi s\u0103-l v\u0103d pe pricoliciul \u0103sta...Nu mai pot s\u0103-l suf\u0103r \u00een casa mea...M\u00e2ine, c\u00e2nd s-o cr\u0103pa de ziu\u0103 ia-l cu tine, du-l la r\u00e2u \u015fi arunc\u0103-l \u00een ap\u0103...Dar s\u0103-mi juri c\u0103 nimeni, afar\u0103 de noi, n-o s\u0103 mai \u015ftie...\u201d

\u00cendelung a rugat-o slujnica s\u0103-l cru\u0163e pe pruncul cel nevinovat. Oric\u00e2t a rugat-o, \u00eens\u0103, oric\u00e2t s-a t\u00e2nguit amintindu-i mamei de m\u00e2nia lui Dumnezeu, Eufrosina cea \u00eenr\u0103it\u0103 era de ne\u00eenduplecat. Slujnica a trebuit s\u0103 se supun\u0103 voin\u0163ei ei.

Dis-de-diminea\u0163\u0103, slujnica mituit\u0103 l-a luat pe Toma \u00een bra\u0163e, a alergat la r\u00e2u \u015fi pecetluindu-l pe prunc cu semnul crucii, l-a aruncat \u00een ap\u0103...Dar ce s-a \u00eent\u00e2mplat? P\u0103zit de Dumnezeiasca Pronie, pruncul a ie\u015fit deasupra apei \u015fi plutind lini\u015ftit pe unde, ca \u00eentr-un leag\u0103n moale, a ajuns la cel\u0103lalt mal. Acolo, valurile r\u00e2ului l-au aruncat pe uscat.

V\u0103z\u00e2nd aceasta, slujinica ce s\u0103v\u00e2r\u015fise deja \u00een sufletul ei nelegiuirea \u015fi se temea de m\u00e2nia st\u0103p\u00e2nei, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi duc\u0103 la cap\u0103t cumplita fapt\u0103. Ea a trecut r\u00e2ul prin vad \u015fi l-a luat \u00een bra\u0163e pe Toma. Copilul dormea netulburat. Atunci, f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00eenduri, slujnica l-a aruncat iar\u0103\u015fi \u00een ap\u0103; iar\u0103\u015fi \u00eens\u0103 i s-a f\u0103cut \u00eenvederat\u0103 puterea lui Dumnezeu - valurile l-au purtat pe prunc c\u0103tre un ostrov mic care lua na\u015ftere undeva mai \u00een susul apei \u015fi l-au a\u015fezat pe Toma, cu grij\u0103, pe nisipul moale.

R\u0103scolit\u0103 de o asemenea minune de net\u0103g\u0103duit, slujnica a trecut prin vad \u015fi l-a luat pe prunc. \u00cencredin\u0163\u00e2ndu-se c\u0103 acesta este viu \u015fi nev\u0103t\u0103mat, slujnica a v\u0103rsat lacrimi fierbin\u0163i de poc\u0103in\u0163\u0103, l-a dus pe Toma la mama lui \u015fi, cu glas sugrumat de team\u0103 \u015fi tulburare, i-a povestit cele \u00eent\u00e2mplate.

-\u201eS\u0103-\u0163i fie ru\u015fine\u201d, spunea ea, \u201ec\u0103-\u0163i pare r\u0103u de pricoliciul \u0103sta. Dac\u0103 o s\u0103-l l\u0103s\u0103m \u00een via\u0163\u0103, mult r\u0103u are s\u0103 fac\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt...O, nu! Mai bine \u00eel \u00eenec cu m\u00e2inile mele, dec\u00e2t s\u0103-l mai v\u0103d pe neomul \u0103sta nesuferit\u201d.

Cu aceste cuvinte, Eufrosina cea plin\u0103 de r\u0103utate l-a smuls pe Toma din bra\u0163ele femeii speriate \u015fi s-a \u00eendreptat cu pa\u015fi iu\u0163i spre r\u00e2u. Nu departe de casa lor se afla o moar\u0103 de ap\u0103, \u015fi \u00eemprejur nu era nimeni \u00een acea clip\u0103. Eufrosina s-a apropiat de moar\u0103, s-a uitat dup\u0103 un loc \u00eendem\u00e2nos \u015fi l-a aruncat pe Toma cu toat\u0103 puterea ei, chiar sub roat\u0103. Crez\u00e2nd c\u0103 pruncul era de-acum mort, a dat s\u0103 se fac\u0103 nev\u0103zut\u0103, f\u0103r\u0103 nici o mustrare de con\u015ftiin\u0163\u0103...\u015ei deodat\u0103 o nou\u0103 minune: ro\u0163ile morii s-au oprit, \u015fi din pricina apei care venea cu putere s-a f\u0103cut un zgomot neobi\u015fnuit.

Morarul, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd pricina unei atari \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, a fugit \u00een curte ca s\u0103 vad\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u015ei ce s\u0103 vezi: ro\u0163ile, \u0163inute \u00een loc de o putere nev\u0103zut\u0103, vibrau din pricina apei care venea cu putere, n\u0103pustindu-se, spumeg\u00e2nd \u015fi fierb\u00e2nd...Privind \u00een jos, a auzit pl\u00e2nsete de copil \u015fi a v\u0103zut un prunc plutind chiar \u00een mijlocul scocului. Atunci, morarul s-a cobor\u00e2t cu \u00eendem\u00e2nare \u015fi, aplec\u00e2ndu-se, l-a scos grabnic din ap\u0103 pe copilul ce \u00eei era cunoscut. De-abia l-a scos morarul pe Toma \u015fi ro\u0163ile au \u00eenceput \u00eendat\u0103 s\u0103 se mi\u015fte \u00een chipul lor firesc.

Slujnica ce urm\u0103rise din dep\u0103rtare cu inima sf\u00e2\u015fiat\u0103, mi\u015fc\u0103rile mamei \u00eempietrite, v\u0103z\u00e2nd noua minune, s-a apropiat cu t\u00e2nguire \u015fi cu cutremur de morarul \u00eencremenit de uimire \u015fi-i povesti tot ce \u015ftia despre copil \u015fi toate ar\u0103t\u0103rile minunate ale puterii Dumnezeie\u015fti, pe care le tr\u0103ise ea \u00eens\u0103\u015fi.

Totu\u015fi nici cererile, nici rug\u0103min\u0163ile, nici chiar amenin\u0163\u0103rile \u015fi sila nu au avut vreo \u00eenr\u00e2urire asupra mamei \u00eempietrite. \u00cen minunile prin care copilul fusese sc\u0103pat de la moarte, Eufrosina vedea ni\u015fte uneltiri diavole\u015fti, \u015fi cu c\u00e2t st\u0103ruia mai mult b\u0103rbatul, cu at\u00e2t mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103 se ar\u0103ta femeia.

Mama care nu-\u015fi iube\u015fte copiii e lep\u0103dat\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi a oamenilor. Domnul s-o ierte pe Eufrosina cea necugetat\u0103. Era o femeie ne\u015ftiutoare \u015fi \u00eentunecat\u0103 la minte: iar acolo unde este ne\u015ftiin\u0163\u0103, este \u015fi supersti\u0163ie. De altfel a\u015fa era pe atunci: oamenii se \u00eencredeau mai mult \u00een vraci \u015fi desc\u00e2nt\u0103toare.

\u00eencredin\u0163\u00e2ndu-i taina familiei, i-a dat spre cre\u015ftere pruncul cel nevinovat. Femeia tocmit\u0103 cu simbrie, neav\u00e2nd alte mijloace, \u00eel hr\u0103nea pe Toma cu p\u00e2ine \u00eenmuiat\u0103 \u00een miere \u00eendoit\u0103 cu ap\u0103, \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-l zilnic pe bunul tat\u0103, \u00een cel mai mare secret, despre soarta fiului s\u0103u...

Se spune c\u0103 \u00eel ducea pe Toma la biseric\u0103 \u00een fiecare duminic\u0103, spre a-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu Sf. Taine; bine\u00een\u0163eles, acolo se \u00eent\u00e2lnea cu Eufrosina, care-l aducea pe fiul ei iubit, Calinic, pentru a fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit. \u201eU-u! De n-ai avea parte de bine\u201d, \u00eel blestema Eufrosina pe Toma cel ur\u00e2t de ea, \u015fi se \u00eentorcea cu spatele la locul unde \u00eel \u0163inea doica pl\u0103tit\u0103...C\u00e2t de mult \u00eel adora ea pe Calinic se poate vedea din urm\u0103toarea \u00eent\u00e2mplare: atunci c\u00e2nd b\u0103iatul avea 7 ani, a ie\u015fit la muncile c\u00e2mpului cu cei mari dup\u0103 obiceiul acelei vremi. Acolo, \u00eempiedic\u00e2ndu-se pe nea\u015fteptate, a c\u0103zut peste o grap\u0103 a\u015fezat\u0103 \u00een picioare \u015fi, lovindu-se de un cui de fier, \u015fi-a scos ochiul drept. Eufrosina a z\u0103cut c\u00e2teva zile de sup\u0103rare \u015fi spunea \u00eentruna:\u201dDoamne, de ce nu i-ai f\u0103cut asta nesuferitului de Toma \u015fi ai \u00eeng\u0103duit s\u0103 fie slu\u0163it fiul meu cel iubit...\u201dCur\u00e2nd, \u00eens\u0103, a fost pl\u0103cut \u00eenaintea lui Dumnezeu ca s\u0103-l cheme la Sine pe tat\u0103l \u015fi purt\u0103torul de

grij\u0103 a lui Toma, mut\u00e2ndu-l din via\u0163a vremelnic\u0103 \u00een cea ve\u015fnic\u0103. Sim\u0163ind apropierea mor\u0163ii, preotul Gorenkovski, \u00eengrijorat de soarta viitoare a fiului s\u0103u, l-a chemat la sine pe morarul cel bun la suflet \u015fi i-a zis:

Morarul s-a \u00eenvoit cu bucurie, \u015fi l-a luat pe Toma \u00een casa lui, ca pe o binecuv\u00e2ntare de la Dumnezeu. \u00centre timp, zvonul despre cele \u00eent\u00e2mplate \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi un \u0163\u0103ran \u00eenst\u0103rit din satul cel mai apropiat de Mahnovo l-a rugat pe morar s\u0103-i dea lui copilul ca s\u0103-l creasc\u0103.

Morarul v\u0103z\u00e2nd bunele inten\u0163ii ale \u0163\u0103ranului, s-a l\u0103sat \u00eenduplecat de rug\u0103min\u0163ile lui \u015fi l-a \u00eencredin\u0163at pe Toma f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ial\u0103...Pe micu\u0163 \u00eel a\u015ftepta o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 sub acoper\u0103m\u00e2ntul ospitalierului bog\u0103ta\u015f: dragostea acestuia \u00eei preg\u0103tea m\u00e2ng\u00e2ieri calde \u015fi \u00eendestulare. Cu timpul, Toma ar fi putut fi \u00eenfiat \u015fi ar fi ajuns bogat. A\u015fa s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, numai c\u0103 planurile omene\u015fti nu se potrivesc \u00eentotdeauna cu c\u0103ile Dumnezeie\u015ftii Pronii: Domnul hot\u0103r\u00e2se altfel. Cur\u00e2nd dup\u0103 mutarea lui Toma \u00een casa bog\u0103ta\u015fului lipsit de copii, acest binef\u0103c\u0103tor \u015fi al doilea tat\u0103 al pruncului de pripas, s-a stins pe nea\u015fteptate.

So\u0163ia r\u0103posatului bog\u0103ta\u015f deveni st\u0103p\u00e2nitoare cu drepturi depline a \u00eentregii averi a so\u0163ului s\u0103u mort. Dorind s\u0103 se rec\u0103s\u0103toreasc\u0103, ea s-a gr\u0103bit s\u0103 se despart\u0103 de Toma. Pentru aceasta ea l-a \u00eenduplecat pe preotul satului s\u0103-l ia la sine pe b\u0103iat.

Preotul s-a \u00eenvoit, iar micu\u0163ul Toma \u015fi-a g\u0103sit un nou ad\u0103post. \u00cen acest fel el a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie cu duhul vie\u0163ii de pribeag: \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-se str\u0103in \u00een lumea aceasta, foarte devreme a luat crucea Aceluia Care \u00een r\u0103stimpul vie\u0163ii Sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti nu a avut loc unde s\u0103-\u015fi plece capul...

La noul s\u0103u binef\u0103c\u0103tor, Toma a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 7 ani. Vreo aten\u0163ie special\u0103 nu i s-a dat \u015fi nimeni nu i-a purtat de grij\u0103 \u00een mod deosebit; de aceea Toma, l\u0103sat \u00een voia lui, ar fi trebuit vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd s\u0103 se amestece \u00een gloata zgomotoas\u0103 a celor de o seam\u0103 cu el \u015fi s\u0103 ia parte la jocurile lor copil\u0103re\u015fti. Spre uimirea tuturor, \u00eens\u0103, micu\u0163ul nu ar\u0103ta nici o \u00eenclina\u0163ie c\u0103tre amuzamentele obi\u015fnuite v\u00e2rstei sale; c\u0103ci \u00een vreme ce copiii de-o seam\u0103 cu el f\u0103ceau g\u0103l\u0103gie, alergau, se jucau \u015fi se zbenguiau, Toma se tr\u0103gea de o parte \u015fi aleg\u00e2ndu-\u015fi un loc mai singuratic, se cufunda \u00een sine \u00eencruntat, trist \u015fi cuget\u0103tor.

Obi\u015fnuindu-se cu via\u0163a de pribeag, \u00eencerc\u00e2nd \u00een sufletul s\u0103u dulcea\u0163a primei rug\u0103ciuni de copil \u015fi desprinz\u00e2ndu-se devreme cu postul \u015fi cu \u00eenfr\u00e2narea, micul Toma a \u00eenceput s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 se preschimbe duhovnice\u015fte. Biserica devenise ad\u0103postul cel mai drag al acestui neobi\u015fnuit copil. B\u0103iatul nu pierdea nici o slujb\u0103, gr\u0103bindu-se vesel, odat\u0103 cu primul dang\u0103t de clopot, s\u0103 mearg\u0103 acolo unde sufletul lui se odihnea \u00eentr-un chip at\u00e2t de desf\u0103t\u0103tor \u015fi de ne\u00een\u0163eles chiar pentru el \u00eensu\u015fi. Toma era g\u0103sit adesea