Cuprins

Istoric1 Etiologie2 Caractere epizootologice.3 Tablou clinic.4 Tablou anatomopatologic5 Diagnosticul..6 Prognosticul..7 Profilaxia...8 Combatere.9 Bibliografie..10

Boala lui Glasser denumita si poliserozita infectioasa si poliartrita

reprezinta un sindrom infectios acut al suinelor in care predomina inflamatia serofibrinoasa a seroaselor toraco-abdominale si ale articulatiilor

1.Istoric
In anul 1910,Glasser a identificat o boala care evolua cu pleuropericardita si pericardita fibrinoasa asociate cu artrite fibrino-purulente.In exudatele inflamatorii autorul a pus in evidenta un bacil Gram negativ pe care la numit ,,bacilul seroaselor.Apoi de la cazuri de animale bolnave cu boala lui Glasser,Scharner si colab.(1940),Hagarre(1942-1957),Kostanary si colab.(1960),au izolat pe medii cu ser sau cu sange un germen care s-a dovedit identic cu Haemaphylus suis. Boala este si azi cunoscuta intr-o serie de tari din Europa, S.U.A,Canada si Australia.La noi in tara a fost semnalata in 1984 de Popoviciu si colab. Pagubele economice se datoreaza atat morbiditatii cat si tararii animalelor infectate.

2.Etiologie
Agentul incriminat este Haemophylus parasuis , o bacterie polimorfa, obisnuit cocobacilara,Gram negativa ,care se cultiva pe agar socolat,in vecinatatea unei colonii ,,doici,furnizoare de factor V, nu este hemolitic, are fimbrii si capsula. Patogenitatea se datoreaza unei unei proteine membranale 39Kda si a efectului citotoxic. Se descriu antigene capsulare si somatice. Pe baza antigenelor capsulare s-au ca cele mai multe dintre tulpinile izolate din boala lui Glasser apartin grupurilor B si C. Unele apartinand grupurilor A si D care pot fi izolate

si de la porcii sanatosi,spre deosebire de tulpinile din grupul B, izolate numai din boala lui Glasser. Prin reactia de seroprecipitare in gel de agar,in cadrul tulpinilor de Haemophylus parasuis s-au identificat 15 serovarietati cu patogenitate diferita. In producerea bolii,Haemophylus parasuis se poate asocia cu Haemophylus suis,Mycoplasma hyorhynis,Escherichia coli,cu unele tulpini de Haemophylus parainfluenzae (Rodostits si colab.1963) si cu alti germeni patogeni.

3.Caractere epizootologice
Haemophylus parasuis este un germene comensal al suinelor , care isi are habitatul la nivelul cailor respiratorii anterioare producand infectii respiratorii si leziuni de poliserozita.Obisnuit ,boala afecteaza purceii in varsta de 2-4 luni in stare buna de intretinere dar si celelalte categorii de varsta.De obicei, boala evolueaza sporadico-enzootic si apare dupa interventia unor factori de stres cu mar fi: transportul de lunga durata,schimbarea adaposturilor,schimbari bruste de temperatura etc. In functie de intensitatea de actiune a factorilor de stres, boala difuzeaza in efectivul contaminat,luand un aspect contagios cu o morbiditate de pana la 90%(Nielsen 1987)

4.Tablou clinic
Boala lui Glasser evolueaza acut si subacut.In evolutia acuta, septicemica,animalele prezinta febra,anorexie,tuse,stare depresiva, si mor in 2-5 zile de la debut. In evolutia subacuta apar simptome in functie de localizarea procesului infectios.Astfel in cazul localizarii la articulatii,animalele acuza dureri in repaus si in deplasare, stau cu picioarele flexate si refuza sa se deplaseze la mancare. Alte animale prezinta fenomene nervoase in cazul

localizarii meningeale traduse prin contractii,neliniste,pareze si accese spasmodice (Leece si colab. 1960)

. Fig.1.Localizarea articulara

5.Tabloul anatomopatologic
In cadrul necropsiei se constata inflamatia serofibrinoasa,fibrinoasa sau fibrinopurulenta a meningelor,pleurei,pericardului,peritoneului si a membranelor sinoviale. Seroasele sunt acoperite cu membrane fibrinoase de culoare cenusie-galbuie,uscate si usor detasabile. Lichidul articular este tulbure si cu aspect fibrinopurulent. Adeseori se intalnesc si leziuni de gastroenterita hemoragica ca si hemoragii punctiforme pe rinichi si pe mucoasa vezicii urinare.Uneori apar si leziuni de meningoencefalita.

Fig.2. Leziuni de pleurita cu depozit de fibrina in miocard,aderente

d Fig.3. Leziuni de peritonita si pleurita fibrinoasa cu aderente intre organe(a,b,c,d)

Fig.4. Leziuni de pericardita fibrinoasa aderenta

Fig.5. Leziuni de pneumonie bacteriana asociata bolii lui Glasser

Fig.6. Aspect histologic de meningita bacteiana asociata bolii lui Glasser

6.Diagnosticul
Pentru dignosticare bolii se vor tine cont de datele epizootologice cu caracterul contagios si cele anatomoclinice. Confirmarea se face prin examen de laborator(bacteriologic). Izolarea germenului se face pe medii de cultura adecvate.Obisnuit se utilizeaza agarul cu sange(cal,oaie sau bou) si fenomenul de satelitism, sau se poate utiliza agarul cu ser sanguin si o sursa de factor V, deoarece eritrocitele din sange nu servesc ca sursa de factor de crestere, ci ca un indicator al absentei hemolizinelor(ca si in cazul Actinobacillus pleuropneumoniae). Testul de imnofluorescenta este specific si sensibil (dupa Quinn si colab. 1994).

Fig.7. Cultura de Haemophylus parasuis pe agar PPLO

Fig.8. Diferente morfologice intre culturi de Haemophylus parasuis si Actinobacillus minor, A.suis, A.pleuropneumoniae pe mediu TSA Examenul serologic urmareste evidentierea precipitinelor in serul animalelor vindecate sau a anticorpilor fixatori de complement. La tulpinile izolate si identificate se determina patogenitatea prin infectie experimentala pe cobai,care este receptiv dar nu pe soarece sau sobolan. In diagnosticarea bolii, leziunile meningeale impreuna cu simptomatologia nervoasa prezinta interes deosebit deoarece permite diferentierea bolii de poliserozita micoplasmica si colibacilara care sunt frecvent asociate.

7.Prognosticul
Este rezervat spre favorabil

8.Profilaxia
Pentru a preveni aparitia bolii se v-a avea in vedere evitarea factorilor favorizanti, in timpul perioadelor de stres in hrana purceilor se vor introduce premixuri medicamentoase. Imunoprofilaxia se ralizeaza cu ajutorul vaccinurilor inactivate, preparate cu tulpini din focar si administrate la scroafe sau la purcei inainte de intarcare de doua ori la varsta de 5 si 7 saptamani(Chang si colab. 1994). In tara noastra, Popoviciu si colab. (1984) au preparat un vaccin cu tulpini de focar,inactivat, pe care l-au aplicat preventiv la purcei dupa intarcare in doza de 2 ml, de doua ori la interval de 3 saptamani.

9.Combatere
Daca boala apare in efectiv,purcei bolnavi se izoleaza si se trateaza. Pentru tratament se folosesc antibiotice pe baza de penicilina,streptomicina,eritromicina . Antibioterapia aplicata in faza incipienta a bolii (febra si simple schiopaturi) duce la vindecare. In cazul modificarilor articulare se poate incerca folosirea antibioterapiei ,parenteral, cu administrare intraarticulara de glucocorticoizi: supercortizol,hidrocortizon 0,25-1 ml o data la 4-5 zile dupa ce se extrage o cantitate corespunzatoare de lichid articular.

10

Fig.9. Relevarea rezistentei germenului la antibioticele uzuale

Rezistenta %
Sulfonamida+T 14% Ampicilina 15% Tiamulina 11% Penicilina 16% Eritromicina 10% Florfenicol 0% Gentamicina 7% Cetiofur 2% Enrofloxacina 5%

Oxitetraciclina 11%

Neomicina 9%

Haemophylus parasuis este sensibil de obicei la betalactamine,ceftiofur,fluorfenicol,chinolone si doxicilina. Altele cum ar fi gentamicina,tetraciclina si trimetoprim+sulfonamida sunt mai putin eficiente. Cu toate acestea se considera ca cel mai bine si pentru o mai buna performanta ar fi daca s-ar efectua antibiograma pentru fiecare caz in parte ca sa nu avem parte de surprize. Animalele sanatoase din efectivele contaminate se trateaza preventiv folosind antibiotice,administrate in apa sau in furaj. Animalele sanatoase din focar pot fi vaccinate de necesitate cu tulpina din focar sau cu vaccinul Porcilis Glasser,in doza de 2 ml, doua administrari la interval de 2-3 saptamani.

11

10.Bibliografie
1.Tudor Perianu,BACTERIOZE vol I, Boli infectioase ale animalelor, IASI 2003 2.Radu Moga Manzat,Boli infectioase ale animalelor,BACTERIOZE 3. http://francisco47.wordpress.com/2010/05/06/enfermedad-de-glasserdiagnostico-y-tratamiento/ 4. http://www.sanidadanimal.info/cursos/curso/3/3-glasser.htm 5.http://www.hipra.com/wps/portal/web/inicio/conocimientoHipra/patologias/!ut /p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gDU8dASydDRwMLpwADA09P C2cXA3MnA28LE6B8JE55A38jonTjAI4GBHSHg1yLU4WFhyleebDrwPK47ff zyM9N1Q9OzdMvyA2NMMgMSAcASNqc6A!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQ nZ3LzZfMDVBUTlCMUEwOEJQMDBJSThDRDA3QjBLODQ!/?WCM_GLO BAL_CONTEXT=/web_en/hipra/secciones/conocimientodehipra/patologias/por cinos/pt20101007224711 6. http://www.uco.es/dptos/sanidad-animal/img/infecciosas/Glasser.pdf 7. http://www.3tres3.com/especial_glasser/ 8. http://www.exopol.com/atlas/busca3.php?ref=5666 9.https://www.google.ro/search?q=enfermedad+de+glasser&hl=en&bav=on.2,or .r_gc.r_pw.r_qf.&biw=1249&bih=562&wrapid=tlif135919794041710&um=1&ie =UTF8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=BbcDUaDKLcrKtQbvy4DADg#im grc=Wnw8mOigPACzRM%3A%3Be6W1PV9tJ3q3jM%3Bhttp%253A%252F %252Ffrancisco47.files.wordpress.com%252F2010%252F10%252Fartritiscronica.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Ffrancisco47.wordpress.com%252Fcat egory%252Fpatologia%252Fpage%252F2%252F%3B543%3B391 10.http://www.aacporcinos.com.ar/articulos/meningitis_bacteriana_el_cerdo.ht ml 11. http://www.cyfmedical.distribution.ro/library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/bacterioze. pdf 12. http://www.condalab.com/pdf/1140.pdf

12