Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cursuri poduri

cursuri poduri

Ratings: (0)|Views: 294|Likes:
Published by Oprea Alexandru
facultate
facultate

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Oprea Alexandru on Feb 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/10/2013

pdf

text

original

 
 1
 
CURSUL NR 1 BPP
EVOLUTIA PODURILOR , SCURT ISTORIC
Podurile au ap
ă
rut inca din
timpurile preistorice
 
din necesitatea trecerii peste uneleobstacole naturale aflate pe traseele de vanatoare sau de migratie
 
ş
i ele au evoluat in timpde la alcatuirile cele mai simple (trunchiuri de copaci asezate peste obstacol) pân
ă
la solutiilemai complexe realizate in antichitate sau evul mediu.. Traversarea apelor
ş
i a altor obstacole se f 
ă
cea la inceput pe trunchiuri de copaci asezatepeste obstacole, pe poduri simple din lemn (Fig. 1.1) si chiar pe poduri suspendate din lianeimpletite (Fig. 1.2).
Fig.1.1 Pod din trunchiuri de arbori Fig. 1.2 Pod din liane
Unele poduri s-au format natural prin erodarea selectiva a unor roci iar un exemplu estepodul rutier numit “Podul lui Dumnezeu” din localitatea Ponoarele, jude
ţ
ul Gorj (Fig. 1.3).
Fig. 1.3 Podul lui Dumnezeu din localitatea Ponoarele, jud. Gorj
 
 2
 PODURILE IN ANTICHITATE
Datele privinnd existenta sau constructia unor poduri in antichitate se refera la
 EGIPT 
si
 MESOPOTAMIA
, state cu organizare statala sclavagista de tip militar unde
campaniilemilitare au impus constructia de drumuri si de poduri
.
HERODOT
mentioneaza executia unui pod de lemn peste un brat ala Nilului in Egiptpe vremea lui NEMES (in anul 3300 inainte de Cristos) si a unui pod peste Eufrat inMesopotamia la Babylon pe timpul lui Nabucodonosor al II-lea (in anul 600 inainte de Cristos).Podul peste Eufrat avea o lungime totala de 300 m si era executat pe uscat prin devierea apelorintr-un lac de acumulare care avea o lungime de cca 80 km. Pilele erau de dimensiuni mari inplan (9.0 x21.0 m), erau executate din zidarie de caramida arsa cu rosturi realizate cu bitum.Suprastructura podului era alcatuita din trunchiuri din bambus. La trecerea unor ape mari persiimai foloseau in expeditiile militare si podurile plutitoare pe vase (suprastructura poduluirezema pe vase plutitoare fixate in pozitie.In paralel s-a dezvoltat si
tehnica de acoperire
a golurilor la zidariile de piatra sau decaramida, cu mentinerea rosturilor orizontale ale zidariei si care prezinta forme specifice:- triunghiulara (la egipteni, Fig I.4, a);- ogivala (la persi, Fig I.4, b);- dreptunghiulara (la greci, Fig I.4, c);
a)b)c)
 
Fig. 1.4 Acoperirea golurilor la zidaria de piatra sau caramida
 
BOLTA
propriu-zisa, cu rosturile moloanelor de piatra perpendiculare pe axa boltii aaparut mai tarziu (inceputul secolul VII, inainte de Cristos) la ETRU
Ş
CI, care a locuit in actualaregiune Toscana din Italia).
PODURILE IN PERIOADA IMPERIULUI ROMAN
Mostenind arta si tehnica boltilor de la etru
ş
ci,
romanii au devenit mai tarziu cei maimari constructori de poduri din antichitate
. Podurile remarcabile (unele aflate si azi înexploatare) au fost construite în perioada Imperiului Roman. Romanii au r
ă
mas în istoriapodurilor atât prin construc
ţ
ia unor
poduri apeduct de lungimi mari
, pentru alimentarea cu ap
ă
 dar
ş
i prin
lucr
ă
rile de poduri care sa faciliteze deplasarea armatelor
. Structura de rezisten
ţă
 a acestora era realizat
ă
în special sub form
ă
de
bol
ţ
i din zidarie de piatr
ă
sau din arce dinlemn
. Contributia romanilor a fost in domeniul constructiilor, considerabila. Astfel, in privinta 
 
 3
planului oraselor
, a
taberelor lor militare
(
castra
), meritul mare al romanilor consta insistematizarea elementelor imprumultate de la greci si de la etrusci. Anumite tipuri deconstructii - in marea majoritate edificii publice - au fost inventate de romani:
arcul de triumf,amfiteatrul, apeductul, podurile, monumentul numit "trofeu" , panteonul, coloana votivaornata.
Marea dezvoltare pe care au dat-o constructiei boltei - inventie greceasca, perfectionatade etrusci - le-a permis sa construiasca poduri ale caror arcuri au deschideri mari: cele alepodului din Alcantara - 27 m (Fig. I.6); Intrebuintarea cu mare dexteritate tehnica a boltei le-apermis sa multiplice sistemul de scari si sa obtina adevarate performante tehnice - ca in cazulscarii in spirala din interiorul columnei lui Traian. Apeductul exista in civilizatiile orientale siin lumea greceasca, dar romanii i-au dezvoltat principiul aplicandu-l la scara mare,construind conducte care ajung pana la o lungime de 100 km (cand panta era prea mareconstructorii recurgeau la cascade - ca in cazul celor 24 de cascade de pe parcursulapeductului Morvan-Autun). Din motive de salubritate si de securitate, conductele erau -aproape pe tot parcursul apeductului - subterane. Vaile mai inguste erau trecute de apeduct inlinie dreapta, folosindu-se sistemul arcadelor suprapuse (Pont-du-Gard atinge inaltimea de 48m). In cazul vailor mai largi, pentru realizarea unui sistem de sifon inversat se foloseau conductede plumb (un apeduct care aducea apa in orasul Lyon intrebuinta exclusiv tevi de plumb pe olungime de 26 km - ceea ce inseamna aproape 2000 de tone de plumb). Unul din podurileremarcabile construite de romani a fost
ş
i
podul peste Dun
ă
re de la Drobeta Turnu Severin
,realizat sub conducerea vestitului arhitect
Apollodor din Damasc
între anii 104-105 e.n. pentrua permite armatelor romane traversarea Dun
ă
rii. In Fig. 1.5 este prezentat
ă
plansa dereconstituire a capetelor podului realizat
ă
de inginerul francez Dupperex in anul 1900. Podulavea suprastructura realizat
ă
din arce concentrice din lemn de stejar pe care rezema calea dindulapi din lemn.
 
Lungimea total
ă
a podului a fost de 1135 m;
 
Avea 21 de deschideri de cca 33.3 m fiecare.
 
Pilele din albie erau masive
ş
i au fost executate din zid
ă
rie de piatr
ă
legat
ă
cu varhidraulic, erau fundate pe piloti din lemn de stejar;
 
Capetele podului erau din zidarie de caramida în bolt
ă
de pe mal erau din zidariede c
ă
r
ă
mid
ă
cu rosturi legate cu var hidraulic.Macheta podului realizata de Dupperex se gaseste la Muzeul din Drobeta Tr. Severin.a)b)

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->