Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
44Activity
×

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Atlantida

Atlantida

Ratings:

4.67

(3)
|Views: 22,494|Likes:
Published by etilmeme

More info:

Published by: etilmeme on Feb 14, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See More
See less

03/15/2013

 
Colecţia 
Civilizaţii Dispărute 
 BUCUREŞTI 2001
ROBERT COHEN
Atlantida
 
 Traducere şi note
Lydia Constanţa Ciucă
 La început a fost Platon.
 Ascultă, Socrate, povestea aceasta...Aşa începe celebrul
Dialog 
al lui
//\ 
 J Platon,
Timaios,
în care întemeietorul
  fi \\ 
Academiei ateniene evocă, pentru prima oară, povestea extraordinară aAtlantidei, o ţară — sau un continent — bogată şi puternică odinioară, care,acum nouă milenii, a dorit să cucerească Atena — şi puţin a lipsit să nu odistrugă! — şi care a dispărut în adâncul Oceanului Atlantic, în urma unuicataclism înspăimântător.în majoritatea cazurilor, specialiştii moderni „a-tlantologi" s-au bizuit pe
 Dialogurile 
lui Platon, 77-
maios 
şi
Critias,
sursa principală a tuturoripotezelor; în fond, Atlantida este o legendă sau o realitate atestată deIstorie?Ascultă, aşadar, Socrate, povestea aceasta foarte ciudată dar cât se poate deadevărată, după cum spunea Solon odinioară, cel mai înţelept dintre ceiŞapte înţelepţi... El era rudă şi prieten cu Dropides, străbunicul meu...Şi, pentru a sublinia că povestea aceasta nu este o născocire, m alt
Dialog,
intitulat
Critias,
Plato n repetă în mai multe rânduri că este strict autentică.Solon
1)
nu este oare un martor de încredere? Celebrul legiuitor atenian nupoate fi bănuit că a inventat o întreagă poveste; el a vizitat efectiv Egiptul,(590 Î.H.), prima sursă de informaţie (reală sau legendară?) despre acestcontinent care îşi păstrează taina.
Călătoria Iul Solon în Egipt
 Etnograful englez J. V. Luce
2
' scrie că „înainte de călătoria în Egipt, Solonîntreprinsese o serie de reforme economice şi politice şi hotărâse cu înţelep-ciune să se retragă un timp din viaţa publică, pentru a da răgazul cuvenitînfăptuirii măsurilor pe care le preconizase, în vremea aceea, grecii erau bine
 
primiţi în Egipt, faraonul Amosis fiind cunoscut pentru politica sa filoelenă:el acordase portului liber Naucratis importante concesii; după Herodot,acesta era singura bază comercială greacă din Egipt.Naucratis, situat pe braţul apusean al Nilului la aproximativ 16 kilometri deSais, fusese întemeiat către 630 Î.H. în urma stabilirii în Egipt a miletenilorşi dispunem de mărturii arheologice importante, care confirmă faptul că înEgipt trăiau greci aparţinând unor populaţii diferite, în momentul în carecorabia lui Solon a ancorat la Naucratis, acesta se prezenta ca un oraşprosper, în plină dezvoltare; după părerea lui Platon, i-ar fi fost foarte uşorlui Solon să se ducă de la Naucratis la Sais, capitala administrativă aEgiptului din vremea aceea".1) (640-558 î.H.) a fost considerat unul dintre cei şapte înţelepţi ai Grecieiantice. Ales prim-arhonte, a reformat constituţia Atenei, repartizândsarcinile şi drepturile publice după avere, a uşurat sarcinile cetăţenilorsăraci şi a îngrădit prin reforma aparatului de stat puterea aristocraţieigentilice din Atica. Este considerat întemeietorul democraţiei ateniene.2) J. V. Luce,
L'Atlantide redecouverte,
 Tallandier, 1973 (n. a.)
Solon cercetează arhivele egiptene
 Etnograful englez ne explică de ce este credibilă relatarea lui Solon:„în vremea aceea, istoriografii egipteni acordau un interes precumpănitoristoriei patriei lor; era foarte firesc ca un om dornic să cunoască cât maimulte, cum era Solon, să ia legătura cu aceştia; nu se punea problemamodalităţii de comunicare, pentru că faraonul precedent, Psammetic l,înfiinţase o şcoală de interpreţi, contribuind la susţinerea şi dezvoltareapoliticii proelene, dusă de dinastia saită
1
'. lată de ce nu este deloc exageratsă ne închipuim că Solon a discutat cu istoriografii şi arhivarii egipteni şichiar cu preoţii zeiţei Neith, după cum spune Platon... în cursul acestorconsultări, Solon şi-a făcut însemnări intenţionând să compună un poemepic pe tema conflictului (cel al a-tlanţilor cu grecii) ivit în vremuri dedemult. Din păcate, obligaţiile sale politice sau poate pur şi simplu vârsta saînaintată l-au împiedicat să-s'i realizeze proiectele... Prin urmare, el s-amulţumit să-i transmită unui străbunic al lui Platon ceea ce i se relatase;povestea aceasta, însoţită, poate, de un manuscris al lui Solon, a rămas omoştenire de familie, comunicată din tată în fiu, până în ziua în care Platons-a hotărât să o aducă la cunoştinţa lumii întregi."1) după numele oraşului Sais, vechi oraş în Delta Nilului, capitala Egiptuluiîn secolele VII-VI Î.H.
„Care sunt faptele de vitejie străvechi?" întreabă Socrate
 Ce relatează această poveste, de altfel, „foarte verosimilă"?Reproducem fragmentul din textul lui Platon:
«Critias: 
Solon i-a povestitbunicului meu, care mi-a repovestit la rândul său, că cetatea noastră re-
 
purtase victorii uimitoare în vremurile de demult. Insă timpul şi-a spuscuvântul şi toate acestea au fost date uitării. A stăruit în memoria oameniloro faptă de un eroism neobişnuit, şi se cuvine să ne amintim de ea în ziua deazi, pentru că a fost cu totul extraordinară, în felul acesta îi aduc zeiţei toatăcinstirea, ca un imn înălţat slavei sale.
 Socrate: 
Bine zici. Dar care este isprava nemaipomenită despre care nu semai vorbeşte astăzi, făcută într-adevăr de cetatea noastră şi pe care Critias atransmis-o pe baza spuselor lui Solon?
 Critias: 
Am să spun povestea asta veche aşa cum am auzit-o povestită de unbărbat care nu mai era tânăr. Critias era pe atunci, după câte spunea, deaproape nouăzeci de ani, iar eu aveam zece ani.Sărbătoarea s-a desfăşurat ca de obicei pentru noi, copiii. Taţii noştri ne-auoferit premii pentru declamaţie poetică. S-au recitat multe poeme şi pentrucă cele scrise de Solon erau atunci foarte noi, au fost rostite de mai mulţi.Un membru al fratriei" noastre ne-a spus, cu sinceritate sau numai pentrua-i face plăcere lui Critias, că el îl privea pe Solon ca pe cel mai înţeleptdintre oameni iar, pentru harul său poetic, ca pe cel mai distins dintre poeţi.Bătrânul a fost încântat, îmi amintesc foarte bine de asta, şi i-a spuszâmbind: — Da, Amynandros, dacă s-ar fi consacrat poeziei cu toată seriozitatea, dacăar fi terminat de scris lucrarea pe care o adusese din Egipt, dacă nu ar fi fostsilit de împrejurări să o lase deoparte, după părerea mea l-ar fi întrecut şi peHesiod
2)
şi pe Homer
3)
şi nici un alt poet nu s-ar f i bucurat de o faimă maimare.1) subdiviziune a unui trib atenian2) Hesiod (probabil sec. VIII sau VII î.H), poet grec, autorul
Teogoniei 
3) cel mai mare poet epic grec; a trăit, probabil, între secolele — Despre ce lucrare e vorba, Critias? I-a întrebat atunci Amynandros. — Este relatarea unor fapte istorice de o însemnătate covârşitoare pentrucetatea noastră; dar din păcate, această povestire n-a ajuns până la noi. — Povesteşte-mi tot, de la început, ce spunea Solon despre aceste isprăvieroice, cine i le-a povestit ca pe nişte întâmplări adevărate şi în ceîmprejurări deosebite a avut ocazia să le audă, — I-a rugat atunciAmynandros. (...)»
„Totul este înscris în templele noastre, din vremuri străvechi"
 După ce a stabilit astfel filiaţia povestirii, Platon descrie, prin personajulCritias c'el tânăr, celebra întâlnire — adevărată din punct de vedere istoric — dintre Solon şi preoţii egipteni, care, mai întâi, i-au explicat lui Solon cum areuşit poporul egiptean să supravieţuiască, cu toate calamităţile naturale.„Noi avem Nilul, salvatorul nostru obişnuit, care, în toate împrejurările neapără de dezastru." Datorită lui, egiptenii au putut fi martorii privilegiaţi aiistoriei omenirii, consemnând toate evenimentele importante, din vremuristrăvechi.«Exista în Egipt, — spune Critias, — în deltă, în locul unde se împarte Nilul,o regiune numită saitică, al Xll-lea şi al Vlll-lea î.H. l se atribuie
Iliada 
şi
 Odiseea,
capodopere ale literaturii universale, al cărei principal oraş esteSais, ţara regelui Amosis. Locuitorii cinstesc ca fondatoare a oraşului lor o

Activity (44)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
VIOLETA liked this
cori50 liked this
daniluz8888706 liked this
Bogdan liked this
Ardei Madalina liked this
Jack JAdrianck liked this
Elena Riba liked this
schimbdecarti liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->