Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Atwood, Margaret - Momente Semnificative Din Viata Mamei Mele

Atwood, Margaret - Momente Semnificative Din Viata Mamei Mele

Ratings: (0)|Views: 51|Likes:
Published by bibliografie

More info:

Published by: bibliografie on Feb 14, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

LITTERAE
Multilingual literary magazine
Margaret Atwood:
Momente semnificative din viata mamei mele
C\u00e2nd mama era foarte mica, cineva i-a daruit de Pasti un cosulet cu pui
de gaina. Au murit toti.

\u201cNu stiam ca nu trebuie sa-i iei \u00een m\u00e2na\u201d, spune mama.\u201cSaracutii. I-am
\u00eensirat unul l\u00e2nga altul pe o sc\u00e2ndura, cu piciorusele ca niste betisoare ce
ieseau din ei, si i-am bocit. I-am omor\u00eet din dragoste.\u201d

Poate ca povestea asta e menita sa sublinieze naivitatea mamei si
milostenia sufletului ei. Trebuie sa \u00eentelegem ca azi n-ar mai face asa ceva.
Poate ca e o constatare despre natura iubirii, desi, cunosc\u00e2nd-o pe mama, e
putin probabil.

Tatal mamei mele a fost medic de tara. \u00cen vremea de dinaintea
automobilelor umbla prin circumscriptie cu drosca trasa de doi cai iar iarna cu
sania, prin furtuni de zapada si vijelii, \u00een toiul noptii ca sa ajunga la case
luminate cu lampi de petrol. Pe soba fierbea apa iar pe polita asteptau stergare
de flanela. Asista la nasterea copiilor care mai t\u00e2rziu erau botezati cu numele
lui. Cabinetul medical era \u00een casa iar mama, copil fiind, vedea oameni sosind
la usa cu acces din pridvor, aduc\u00e2nd parti din ei \u00eensisi, degete dela m\u00e2ini sau
de la picioare, urechi, nasuri, care fusesera taiate \u00een accidente si pe care le
apasau \u00een locul de unde fusesera rupte de parca s-ar fi putut lipi la loc ca un
aluat, cu speranta ca bunicul meu ar putea sa le coase si sa vindece taieturile
ad\u00e2nci facute de securi, de ferestrau, de cutite sau de soarta.

Mama si cu sora ei mai mica, se \u00eenv\u00e2rteau pe l\u00e2nga usa \u00eenchisa a
cabinetului p\u00e2na erau alungate de-acolo. Din spatele usii se auzeau gemete,
tipete \u00eenabusite, strigate dupa ajutor. Mamei nu i s-a parut niciodata ca
spitalele ar fi fost locuri atragatoare iar boala nu-ti ofera nici repaos nici
vacanta.ANu va \u00eembolnaviti,@ spune ea, si crede ce spune. Ea nu se
\u00eembolnaveste aproape niciodata. Totusi odata era sa moara. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat
c\u00e2nd i-a crapat apendicele. Bunicul a trebuit s-o opereze. Mai t\u00e2rziu spunea ca
n-ar fi trebuit s-o opereze el pentru ca prea \u00eei tremurau m\u00e2inile. Asta e singura
data c\u00e2nd mama \u00eei atribue vreo slabiciune. Cel mai adesea spune despre el ca
era sever si stap\u00e2n pe orice situatie.A\u00cel respectam,@ spune ea.AFoarte multa
lume \u00eel respecta..@ (Acest cuv\u00e2nt s-a degradat de pe vremea tineretii mamei
mele. Pe atunci \u00eensemna mai mult dec\u00e2t iubire.)

Nu mai stiu cine mi-a povestit despre ferma de guzgani a bunicului.
Cum el si cu un unchi al mamei au \u00eengradit o mlastina la capatul proprietatii
lor si au cumparat guzgani cu banii de zestre ai mamei. Sperau ca guzganii se
vor \u00eenmulti si vor fi transformati \u00een haine de blana dar un vecin si-a spalat \u00een
r\u00e2u uneltele de stropit pomii iar guzganii, otraviti de sulfatul de cupru, au
murit ca mustele. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul Crizei si n-a fost o gluma. C\u00e2nd
erau tinere, - asta ar putea \u00eensemna astazi orice v\u00e2rsta dar eu o fixez \u00eentre sapte
si opt ani - mama si cu sora ei aveu o casa \u00eentr-un copac unde \u00eesi petreceau
timpul organiz\u00e2nd ceiauri pentru papusi. \u00centr-o buna zi au gasit la usa
dispensarului o cutie cu sticlute foarte frumoase. Urmau sa fie aruncate la
gunoi dar mama (str\u00e2ngatoare cum a fost totdeauna) s-a g\u00e2ndit sa le foloseasca
\u00een casa papusilor. Sticlutele erau pline cu un lichid galbui pe care nu l-au golit
pentru ca facea frumos. Au aflat mai t\u00e2rziu ca erau mostre de urina.

AA fost o mare tevatura,@ spune mama, Adar ce stiam noi?@

Familia mamei locuia \u00een Nova Scotia, \u00eentr-o casa mare, alba, l\u00e2nga o livada de meri. Aveau o sura si un sopron iar \u00een bucatarie era un cuptor de p\u00e2ine. Mama \u00eesi aduce aminte ca pe vremea aceea nu existau brutarii iar faina se aducea cu sacul si p\u00e2inea se facea \u00een casa. \u00cesi aminteste prima emisiune de radio pe care a auzit-o vreodata, o reclama cu muzica despre ciorapi.

Casa lor avea multe camere. Cu toate ca am fost acolo si am vazut casa cu ochii
mei, nu stiu c\u00e2te. O parte din casa era zavor\u00eeta, sau cel putin asa se parea.
Existau si niste scari dosnice, si coridoare care duceau nu stiu unde. \u00cen casa
asta locuiau cinci copii, doi parinti, un servitor si o servitoare ale caror fete se
schimbau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Structura casei era ierarhica, cu bunicul \u00een v\u00e2rf, dar
viata ei secreta - cu foi de placinta, cearceafuri curate, lada de covoare din
dulap, p\u00e2inea din cuptor - era feminina. Casa si toate obiectele din ea trozneau
din cauza electricitatii statice; curente subterane o strabateau, atmosfera era
\u00eencarcata cu lucruri cunoscute dar neexprimate. Ca un bustean gol pe
dinauntru, sau ca o toba, sau ca o biserica, astfel \u00eenc\u00e2t vorbele rostite acum
saizeci de ani pot fi oarecum auzite chiar si astazi.

\u00cen casa asta trebuia sastai la masa p\u00e2na ti-ai golit fafuria.>G\u00e2ndeste-te la
sarmanii Armeni \u00eenfometati,= zice mama.ANu prea vad cum m\u00e2nc\u00e2nd o coaja
de p\u00e2ine, i-as fi ajutat c\u00e2tusi deputin.@

\u00cen casa asta am vazut prima data un manunchi de ovas \u00eentr-o vaza, fiecare fir
\u00eembracat \u00een h\u00e2rtie pretioasa de argint, pastrata cu grija din cutiile de ciocolata.
Mi s-a parut ce e cel mai frumos lucru dinlume din c\u00e2te vazusem p\u00e2na atunci si
am \u00eenceput sa pun si eu deo parte h\u00e2rtie de argint. Dar nu am reusit niciodata
sa \u00eenfasor firele de ovas pentru ca nu stiam cum. Ca multe alte formule
artistice ale unor civilizatii disparute, tehnica acesteia s-a pierdut si nu poate fi
reprodusa \u00eentocmai.

ALa Craciun primeam portocale@ spune mama. ALe aduceau tocmai din
Florida; erau foarte scumpe. Era mare lucru sa gasesti o portocala \u00een ciorap. Mi
se pare ciudat sa-mi amintesc azi ce gust bun aveau.@

C\u00e2nd avea saisprezece ani, mama purta parul at\u00e2t de lung \u00eenc\u00e2t sedea pe el. Pe
vremea aceea femeile \u00eesifaceau un coc \u00een v\u00e2tful capului. Cred ca asta se
\u00eent\u00e2mpla prin anii douazeci. Mama spune ca parul \u00eei dadea dureride cap, dar
bunicul era foarte strict si n-o lasa sa si-l taie. A asteptat p\u00e2na \u00eentr-o s\u00e2mbata
c\u00e2nd stia ca tatal ei era la dentist.

APe vreamea aceea nu era anestezie,@ spune mama. ASfredelul era actionat de

o pedala si facea zgomot, scrrrrrrt, scrrrrrrt, scrrrrrrt. Dentistul avea dintii
cafenii pentru ca mesteca tutun si \u00een timp ce lucra la dinti, scuipa zeama de
tutun \u00eentr-o scuipatoare.

C\u00e2nd ajunge aici, mama care e o buna imitatoare, imita zgomotul sfredelului si
al zemei de tutun:ARrrrrr! Rrrrrr! Rrrrr! Ftiu! Rrrrr! Rrrrr! Rrrrr! Ftiu! Era un
adevarat blestem. C\u00e2ns s-a decoperit anestezia, a fost o mana cereasca.@

Mama a intrat \u00een cabinetul dentistului unde bunicul zacea in scaun alb de
durere. L-a \u00eentrebat daca o lasa sa-si taie parul. Bunicul i-a spus ca poate sa se
duca si la dracu numai sa iasa afara si sa-l lase \u00een pace.

AAm plecat repede si mi-am taiat parul,@ spune mama linistita. AA fost
m\u00e2nios dupa aceea, dar ce putea face?. Si-a dat consimtam\u00e2ntul.@

Parul meu se odihneste \u00eentr-o cutie de carton \u00een cufarul din pivnita mamei,
unde \u00eemi \u00eenchipui ca se decoloreaza treptat si se face din ce \u00een ce mai
sfar\u00e2micios \u00een fiecare an; poate e si m\u00e2ncat de molii; o fi arat\u00e2nd ca bijuteriile
funerare din coroanele de pe timpul reginei Victoria. Sau poate s-a acoperit de
mucegai uscat si, din \u00eenvelisul de h\u00e2rtie de matase, emite o lumina palida \u00een
\u00eentunerecul din cufar. Banuiesc ca mama a uitat de el. Mi l-a taiat spre bucuria
mea, c\u00e2nd am \u00eemplinit doisprezece ani si s-a nascut sora mea. \u00cenainte purtam
cozi.AAltfel ar fi fost o cladaraie \u00eencurcata.@ Mama mi-l pieptana
\u00eenfasur\u00e2ndu-l pe degetul aratator dar c\u00e2nd era \u00een spital, tata nu s-a descurcat.

ANu putea sa-l \u00eenfasoare pe degetele lui butucanoase,@ spune mama Tata se
uita \u00een jos la degete. Sunt \u00eentr-adevar groase \u00een comparatie cu degetele lungi si
elegante ale mamei. El zice ca sunt osoase. Z\u00e2mbeste ca o pisica.

Si asa se facu ca mi-am tuns parul. Sedeam pe caun \u00een cea dint\u00e2i frizerie din
viata mea si ma uitam cum \u00eemi cade pe umeri, ca niste manunchiuri de p\u00e2nza
de paianjen. Fata mea \u00eencepea sa apara mai mica, mai copacta, mai unghiulara.
Am \u00eembatr\u00e2nit cinci ani \u00een cincisprezece minute. Stiam ca acum ma pot duce
acasa sa \u00eencerc cum \u00eemi sta cu ruj de buze.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->