Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Misiunea de pedeapsa - Alan Dean Foster

Misiunea de pedeapsa - Alan Dean Foster

Ratings: (0)|Views: 18|Likes:
Published by Nobilisu
O parte dintre romanele sale fac parte din Humanx Commonwealth, o uniune interstelară etică/politică între oameni și insectoizii Thranx. ÎN multe dintre aceste romane apare Philip Lynx ("Flinx"), un tânăr empatic care ajunge să fie implicat în ceva care amenință supraviețuirea galaxiei. Însoțitorul constant al lui Flinx, încă din copilărie, este un dragon miniatural zburător pe nume Pip, care scuipă un venin neurotoxic extrem de coroziv.

Una dintre cele mai cunoscute opere fantasy ale lui o reprezintă seria Spellsinger, în care o tânără muziciană este chemată într-o lume populată cu creaturi vorbitoare, în care muzica ei îi permite acte de magie al căror efect depinde de versurile cântecelor.

Operele lui Foster au o tentă ecologică puternică. Deseori, căderea eroilor negativi ai scrierilor sale este provocată de lipsa respectului față de alte specii extraterestre sau de elemente aparent nevătămătoare din mediul înconjurător, așa cum se poate vedea în Midworld (povestea unei planete semi-inteligente, formată dintr-o junglă imensă), sau în Cachalot (a cărei acțiune se petrece pe o planetă populată cu cetacee inteligente). Foster dedică un spațiu larg descrierii mediului ciudat al lumilor extraterestre și coexistenței florei și faunei, unul dintre cele mai elocvente exemple constituindu-l Sentenced to Prism, în care protagonistul devine prizonierul unei lumi bazate pe siliciu.
O parte dintre romanele sale fac parte din Humanx Commonwealth, o uniune interstelară etică/politică între oameni și insectoizii Thranx. ÎN multe dintre aceste romane apare Philip Lynx ("Flinx"), un tânăr empatic care ajunge să fie implicat în ceva care amenință supraviețuirea galaxiei. Însoțitorul constant al lui Flinx, încă din copilărie, este un dragon miniatural zburător pe nume Pip, care scuipă un venin neurotoxic extrem de coroziv.

Una dintre cele mai cunoscute opere fantasy ale lui o reprezintă seria Spellsinger, în care o tânără muziciană este chemată într-o lume populată cu creaturi vorbitoare, în care muzica ei îi permite acte de magie al căror efect depinde de versurile cântecelor.

Operele lui Foster au o tentă ecologică puternică. Deseori, căderea eroilor negativi ai scrierilor sale este provocată de lipsa respectului față de alte specii extraterestre sau de elemente aparent nevătămătoare din mediul înconjurător, așa cum se poate vedea în Midworld (povestea unei planete semi-inteligente, formată dintr-o junglă imensă), sau în Cachalot (a cărei acțiune se petrece pe o planetă populată cu cetacee inteligente). Foster dedică un spațiu larg descrierii mediului ciudat al lumilor extraterestre și coexistenței florei și faunei, unul dintre cele mai elocvente exemple constituindu-l Sentenced to Prism, în care protagonistul devine prizonierul unei lumi bazate pe siliciu.

More info:

Published by: Nobilisu on Feb 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2013

pdf

text

original

 
Alan Dean Foster
ALIENSMisiune de pedeaps
ă
1Doi vistori.
ă
Erau aproape asemntori, în ciuda unor diferene evidente:
ă ă ţ
 unul mic, cellalt mai mare, sexe diferite. Gura primului vistor era
ă ă
 dotat cu un asortimant de canini, incisivi şi molari, fapt ce nu lsa
ă ă
 nici o îndoial asupra statutului su de omnivor, în timp ce dentiia
ă ă ţ
 celui de-al doilea nu era conceput decât pentru a muşca şi sfâşia.
ă
 Amândoi aparineau rasei ntorilor, dar unul înva
ţ ă ăţ
se s-şi
ă
 domine pornirile atavice, iar cellalt rmsese o slbticiune.
ă ă ă ă ă
Diferenele apreau mai clar în domeniul viselor. Som
ţ ă
nulprimului vistor era tulburat de amintirea unor terori fr numr
ă ă ă ă
 care rbufneau din adâncurile subconştien
ă
tului su. Femeia s-ar fi
ă
 agitat fr încetare, dac libertatea sa de mişcare nu ar fi fost
ă ă ă
  îngrdit de pereii chesonului în care se gsea; mai trebuie
ă ă ţ ă
 adugat şi faptul c activitatea muscular era mult redus în timpul
ă ă ă ă
 somnului. Acestea erau motivele pentru care agitaia sa era mai cu
ţ
 seam mental. Ea nu era cotient, desigur, de acest fapt.
ă ă ă
 Persoanele adâncite în hipersomn nu sunt conştiente de nimic.La intervale regulate, totuşi, o amintire tragic şi îns
ă
-pimânttoare se ridica la suprafaa spiritului, precum apa din
ă ă ţ
 canale deasupra nivelului strzilor unui oraş. Şi, când aceste imagini
ă
 apreau pentru a-i deranja repaosul, ea începea s geam, iar inima
ă ă ă
 se ambala. Ordinatorul însr
ă
cinat s vegheze asupr-i aidoma unui
ă ă
  înger electronic, înregistra accelerarea activitii cardiace şi cobora
ăţ
 temperatura corporal cu un grad, fr a mri debitul de
ă ă ă ă
 tranchilizante în sistemul sangin. Gemetele se întrerupeau. Vistorul
ă
 se calma şi se lsa moale în interiorul chesonului.
ă
Va mai trece un anumit timp pân la revenirea coşmarului.
ă
Lâng ea, fiina sangunar reaciona la aceste rbu
ă ţ ă ţ ă
niriinstinctuale prin mici mişcri convulsive, parc sub influena
ă ă ţ
 neîmpcatei sale vecine. Apoi se relaxa la rân
ă
dul su şi visa creaturi
ă
 cu sânge cald, cu plcerea compa
ă
niei propriei specii şi sperana de
ţ
 a o regsi într-o bun zi. Ştia c se vor trezi împreun odat, ori
ă ă ă ă ă
 niciodat.
ă
Aceast ultim posibilitate nu-i tulbura defel odihna. Rbdarea
ă ă ă
 sa era mult mai mare decât cea a tovarşei sale, iar concepia pe
ă ţ
 care şi-o fcea despre poziia sa în cosmos era mai realist. Se
ă ţ ă
 mulumea s doarm, ştiind c dac s-ar trezi într-o zi, ar putea din
ţ ă ă ă ă
 nou s vâneze şi s ucid. Aşteptând aceast clip, se odihnea.
ă ă ă ă ă
 Timpul trece, dar nu şi grozvia.
ă
 
*În imensitatea infinit a spaiului, stelele nu sunt decât grune
ă ţ ă ţ
 de nisip. Şi dac o pitic alb nu atrgea deloc atenia, atunci un
ă ă ă ă ţ
 aparat atât de mic precum capsula de salvare a lui
Nostromo,
aceast nav de acum disprut, abia dac avea o existen. Plutea
ă ă ă ă ă ţă
  în deriv prin neant ca un electron liber care şi-a prsit orbita
ă ă ă
 atomic.
ă
Se întâmpl, cu toate astea, ca un electron liber s atrag
ă ă ă
 atenia. E de ajuns s treac atunci când trebuie prin câmpul de
ţ ă ă
 observare a unor persoane care dispun de aparate potrivite. Iartraiectoria capsulei de salvare trecea tocmai prin apropierea uneistele cunoscute. Chiar şi aşa, reperarea se datoreaz hazardului. Ea
ă
 trecu foarte aprope de o alt nav; termenul "foarte aproape"
ă ă
  însemnând în spaiu, cel puin un an lumina, şi apru în mar
ţ ţ ă
gineaunui ecran sub forma unui simplu punct.Printre persoanele care-l vzur, unele considerar c nu
ă ă ă ă
 prezenta interes. Era prea mic pentru a reprezenta o nav,
ă ă
 susineau ele, şi nici un aparat nu era semnalizat în acest sector. Şi
ţ
 apoi, navele rspundeau chemrilor radio, pe când acest obiect
ă ă
 tcea chitic. Era vorba, fr nici o îndoial, de un asteroid, de un
ă ă ă ă
 bloc de feronichel plecat s viziteze universul. Dac ar fi fost vorba
ă ă
 de un aparat la ananghie, şi-ar fi urlat semnalul de naufragiu ctre
ă
 tot ce se gsea în raza sa de emisie.
ă
Dar cpitanul era curios de felul lui. Printr-o uşoar modificare a
ă ă
 direciei putea s se lmureasc asupra sta
ţ ă ă ă
tutului acelui vagabondtcut, iar prin câteva adnotri mincinoase în cartea de bord putea
ă ă
  justifica în faa ar
ţ
matorilor costul acestei devieri. Ddu ordine,
ă
 ordinatoarele purceşer la modificarea direciei. Temeinicia hotrârii
ă ţ ă
 cpitanului fu adeverit la sosirea la destinaie: era vorba de o
ă ă ţ
 capsul de salvare.
ă
Nici un semn de via îns, nici cel mai nnsemnat rspuns la
ţă ă ă
  întrebrile lor politicoase. Chiar şi semnali
ă
zatoarele de drum eraustinse. Aidoma unui organism r
ă
tcitor prin trâmuri îngheate,
ă ă ţ
 maşina încetase alimentarea cu energie a extremitilor cu gândul
ăţ
 de a ocroti elementele vitale dinluntrul fiinei sale.
ă ţ
Cpitanul desemn trei oameni care s ajung la bor
ă ă ă ă
dul naveteirtcitoare şi, cu o extrem bndee, nava uriaş se apropie de
ă ă ă ţ ă
 capsul. Metalul mângâie metalul, se lansar grapine, se fcu auzit
ă ă ă
 ecoul cuplajului sasurilor în ambele aparate.Cei trei oameni trimişi de cpitan îmbrcar combinezoanele
ă ă ă
 presurizate şi ptrunser în sas. Erau echipai cu lmpi individuale şi
ă ă ţ ă
 diverse accesorii. Aerul era prea preios pentru a fi risipit, aşa c
ţ ă
 teptar cu nerbdare ca oxigenul s fie inhalat de nava lor. Apoi
ă ă ă
 uşa extern intr la loc în coc.
ă ă ă
Ceea ce vzur dincolo de hubloul sasului capsulei de salvare îi
ă ă
 descumpni: nici o lumin, nici un semn de via. Uşa nu voia s
ă ă ţă ă
 asculte, atunci când apsar clapele externe ale comenzii de
ă ă
 deschidere. Fusese deschis ma
ă
nual. Dup ce se asigurar c nu era
ă ă ă
 
 
aer în capsul, cei trei îl puser la treab pe robotul-sudor. Flcrile
ă ă ă ă ă
 gemene ale aparatului de sudur sfâşiau tenebrele şi decupau în
ă
 acelaşi timp panoul din dou pri: atunci când limbile de foc se
ă ă ţ
  întâlnir în partea de jos a obstacolului, doi dintre brbai îl reinur
ă ă ţ ţ ă
 pe cel de-al treilea pentru a-i permite robotului s împing placa de
ă ă
 metal cu o lovitur de pi
ă
cior. Calea era liber.
ă
Interiorul aparatului era întunecat şi tcut. Un cablu de arîmare
ă
 şerpuia pe jos şi se întrerupea lâng a extern: extremitatea
ă ă
 fusese ciopârit. Apoi zrir o lu
ţ ă ă ă
mini slab în apropierea postului
ţă ă
 de pilotaj, de care se apropiar.
ă
Erau ochiurile luminoase interne ale unui cheson criogenie.Oaspeii schimbar câteva priviri înainte de a merge mai departe.
ţ ă
 Dup aceea doi dintre ei se aplecar peste capacul de sticl al
ă ă ă
 sarcofagului în timp ce colegul lor studia instrumentele de bord şideclar:
ă
Presiune intern
pozitiv, deci coca şi restul tre
ă ă
buie s fie
ă
 intacte. Totul pare în stare de funcionare, doar oprit pentru
ţ
 economisirea energiei. Presiunea chesonului rmâne stabil. Este în
ă ă
 continuare alimentat, dar pun pariu c bateriile mai au puin şi-şi
ă ţ
 dau sufletul. Ai mai vzut un cheson criogenie ca sta?
ţ ă ă
Modelul
sta este de acum douzeci de ani. (Br
ă ă ă
batul carevorbise se apropie mai mult de capacul de sticl şi murmur în
ă ă
 microfonul combinezonului:) Nu-i rea, puicua.
ţ
Ce vorbe
şti! Diodele verzi ale funciunilor vitale sunt aprinse.
ţ
 Înseamn c trieşte înc şi c putem s ne lum adio de la prima
ă ă ă ă ă ă ă
 de salvare.Colegul su fcu un gest d
ă ă
e surprindere.Hei, mai e ceva
 înuntru. Nu este uman, dar pare viu. Nu vd
ă ă
 bine. O parte este ascuns de prul femeii. Este oranj.
ă ă
Oranj! (Responsabilul micului grup
 îi ddu la o parte pe cei doi
ă
 şii lipi viziera cştii de separaia tran
ă ţ
sparent.) Nu ştiu ce-o fi, dar
ă
 posed gheare.
ă
Unul dintre ei îi ddu un cot colegului.
ă
Hei, o fi o form
de via extraterestr, nu? Face ceva parale.
ă ţă ă
Ripley atunci se gândi s se mişte. Mişcarea ei fu abia
ă
 perceptibil, dar teva meşe de pr lunecar şi descoperir în
ă ă ă ă
 parte creatura care dormea lâng ea. Şeful echi
ă
pei se îndrept şi
ă
 scutur din cap cu nduf.
ă ă
N-avem noroc. E doar o pisic
.
ă
*S asculte era penibil, s priveasc, nici vorb. Gâtle
ă ă ă ă
 jul parc-i
ă
 era un filon de antracit înuntrul craniului, din piatr ponce; negru,
ă ă
 uscat, cu un vag gust de rşin. Cu toate acestea limba i se putea
ă ă
 deplasa slobod într-un teritoriu demult uitat. Încerc si aduc
ă ă ă ă
 aminte ce era vorbirea. Buzele se dezlipir şi din plni urc aerul.
ă ă ă
 Cele dou foale de atâta timp nefolosite, fur torturate de efortul
ă ă
 impus. Rezultatul interaciunii extenuante a buzelor, limbii, cerului
ţ
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->