Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rascoala in Asturii - Albert Camus

Rascoala in Asturii - Albert Camus

Ratings: (0)|Views: 8|Likes:
Published by Nobilisu
Personalitate complexă a culturii franceze, Albert Camus se afirmă ca scriitor paralel și tangențial cu formarea unui nou curent ideologic, existențialismul, al cărui fundament teoretic îl oferă prin intermediul în principal a două eseuri filozofice (Mitul lui Sisif – 1942 și Omul revoltat - 1951), deși toată viața a negat această contribuție.
Opera lui cuprinde romane, povestiri, piese de teatru și eseuri, ilustrând în ansamblu raportul dintre solitar și solidar în umanitate sau – cum nota biograful său, Roger Grenier – "soarele și umbra unui suflet mediteranean".
Volumele sale de povestiri Reversul și Fața, Exilul și împărăția conțin în formă artistică episoade ale copilăriei algeriene și chiar momente ulterioare, fără să anticipeze tematica romanelor.
Moartea fericită este varianta inițială a romanului Străinul (1942), căruia i-au urmat alte doua romane: Ciuma (1946) și Căderea (1956), care propuneau două atitudini existențiale numite explicit și în eseuri: constatarea absurdului existenței, care dizolvă voința, și lupta, care anulează temporar lipsa de sens a vieții.
Piesele de teatru Caligula (1938), Neînțelegerea (1944), Starea de asediu (1948) și Cei drepți (1949) formează dramturgia camusiană care reia în formă dramatizată idei din romanele și eseurile sale.
Spre exemplu, cea de-a doua piesă prezintă o situație de un tragic absurd: o hangiță și mama sa ucid într-o seară un client necunoscut, descoperind că acesta le era frate, respectiv fiu, iar de această "neînțelegere" ia notă străinul – Meursault – în închisoare, citind un articol de ziar, lipit de peretele celulei sale.
„Ciclul absurdului” este termenul folosit de Albert Camus pentru a face referire la o parte din opera sa: Străinul (roman), Caligula (piesă de teatru), Mitul lui Sisif (eseu), Neînțelegerea (piesă de teatru).
Personalitate complexă a culturii franceze, Albert Camus se afirmă ca scriitor paralel și tangențial cu formarea unui nou curent ideologic, existențialismul, al cărui fundament teoretic îl oferă prin intermediul în principal a două eseuri filozofice (Mitul lui Sisif – 1942 și Omul revoltat - 1951), deși toată viața a negat această contribuție.
Opera lui cuprinde romane, povestiri, piese de teatru și eseuri, ilustrând în ansamblu raportul dintre solitar și solidar în umanitate sau – cum nota biograful său, Roger Grenier – "soarele și umbra unui suflet mediteranean".
Volumele sale de povestiri Reversul și Fața, Exilul și împărăția conțin în formă artistică episoade ale copilăriei algeriene și chiar momente ulterioare, fără să anticipeze tematica romanelor.
Moartea fericită este varianta inițială a romanului Străinul (1942), căruia i-au urmat alte doua romane: Ciuma (1946) și Căderea (1956), care propuneau două atitudini existențiale numite explicit și în eseuri: constatarea absurdului existenței, care dizolvă voința, și lupta, care anulează temporar lipsa de sens a vieții.
Piesele de teatru Caligula (1938), Neînțelegerea (1944), Starea de asediu (1948) și Cei drepți (1949) formează dramturgia camusiană care reia în formă dramatizată idei din romanele și eseurile sale.
Spre exemplu, cea de-a doua piesă prezintă o situație de un tragic absurd: o hangiță și mama sa ucid într-o seară un client necunoscut, descoperind că acesta le era frate, respectiv fiu, iar de această "neînțelegere" ia notă străinul – Meursault – în închisoare, citind un articol de ziar, lipit de peretele celulei sale.
„Ciclul absurdului” este termenul folosit de Albert Camus pentru a face referire la o parte din opera sa: Străinul (roman), Caligula (piesă de teatru), Mitul lui Sisif (eseu), Neînțelegerea (piesă de teatru).

More info:

Published by: Nobilisu on Feb 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2013

pdf

text

original

 
Albert Camus
RSCOAL ÎN ASTURII
Ă Ă
Pies în patru acte
ă
Oraşului Alger Pentru prietenii de la "Thétre du Travail"
ă
Lui Sanchez, Santiago, Antonio, Ruiz şi Léon
 Teatrul nu se scrie sau, dac
ă
-l scrii, înseamn c n
ă ă
-ai avut încotro.Este tocmai cazul lucrrii pe care o înfm astzi publicului.
ă ăţ ă ă
 Nepund fi jucat, ea va putea, astfel, mcar s fie citit.
ă ă ă ă
Dar cititorul s nu o judece. S se strduiasc, mai bine, s tra
ă ă ă ă ă
duc în
ă
 forme, în mişcare şi în lumini ceea ce aici nu este decât sugerat. Numai cupreul acestei strdanii va putea aşeza încercarea de fa la locul care i se
ţ ă ţă
 cuvine.Încercare de creaie colectiv, spunem noi. Este adevrat. Şi singura
ţ ă ă
 ei valoare de aici provine. De asemenea, din faptul c, cu titlu de
ă
  încercare, aciunea este introdus într
ţ ă
-un cadru care nu i se preapotrivte: teatrul. E de ajuns, pe de alt parte, ca aciunea s duc la
ă ţ ă ă
 moarte, cum tocmai este cazul, ca s ating o anume form de mreie
ă ă ă ă ţ
 specific oamen
ă
ilor: absurditatea.De aceea, dac ar trebui s
ă ă
-i alegem un alt titlu, am propune:
 Zpada.
ă
Se va vedea mai departe pentru ce. În noiembrie, zpada albeşte
ă
 culmile Asturiilor. Şi acum doi ani, ea s-a aşternut peste tovarşii noştri
ă
 ucişi de gloanele Legiun
ţ
ii
1
. Istoria nu le-a pstrat numele.
ă
ACTUL ÎNTÂI
Decorul îl înconjoar şi
ă
-l înghesuie pe spectator, silindu-l s intre într 
ă
-oaciune pe care prejudecile clasice l
 ţ ăţ 
-ar face s-o priveasc din afar.
ă ă
 Spectatorul nu se afl în faa capitalei Asturiilor, ci în Oviedo, şi totul se
ă ţ 
 învârteşte în jurul lui, care rmâne centrul tragediei. Decorul este con
ă
-ceput pentru a-l împiedica s se apere. De flecare parte a spectatorilor,
ă
 dou strzi lungi din Oviedo, în faa lor, o pia public, în care d o
ă ă ţ ţă ă ă
 tavern, vzut în seciune. În mijlocul slii, masa Consiliului de Mintri.
ă ă ă ţ ă
 Deasupra ei, un uriaş difuzor simbolizând Radio Barcelona. Aciunea se
 ţ 
 desfşoar pe aceste diverse planuri, în jurul spectato
ă ă
rilor, silii s vad şi
 ţ ă ă
 s participe potrivit geometriei lor personale. În mod ideal, de pe locul 156
ă
 lucrurile se vd altfel decât de pe locul 157.
ă
Scena I
1 În timpul Rzboiului Civil din Spania (1936) (n.a.).
ă
 
Se las noaptea; spre sfârşitul verii.
ă
În întuneric - la stânga, în spatele spectatorilor - se aude un cântec dinmunii Santander:
 ţ 
En el báile nos veremos, esta tarde, morenuc, en el báile nos veremos y alson de la pandereta unos bailes echaremos.
UN AUDITOR
(în sal):
ă
Bravo, bravo!
În timp ce tema este reluat de un acordeon, lumina izbucneşte în sal, în
ă
 captul uneia dintre strzi, un flcu, rezemat de o arcad, îşi înal ia
ă ă ă ă ă ţă
 glasul:Y al son de la pandereta unos bailes echaremos.
UN ALT BRBAT
Ă
(printre spectatori):
Zu c
ă ă
-i bun bieaşul!
ă ţ
 Acordeonistul se îndeprteaz cu paşi rari, acompaniindu
ă ă
-se în surdin. În
ă
 sal se întete tradiionala în
ă ţ ţ 
sufleire a strzii spaniole.
 ţ ă
O FEMEIE
(ctre alta):
ă
 Te duci la procesiune?NZTORUL DE BILETE DE LOTERIE
Ă
(care trece pe aleea central dintre
ă
 spectatori):
Cine mai joac la loterie? Cine
ă
i încearc norocul? Mi
ă
-a mairmas lozul cel mare! Peste o sptmân e tragerea!
ă ă ă ă
O FEMEIE: Da, de cinci luni. Şi acum proprietarul vrea s ne
ă
scoat
ă
 lucrurile la vânzare.NZTORUL DE BILETE DE LOTERIE: Se poate citi şi de la cap la coad şi
Ă ă
 de la coad la cap. Cine nu d cu piciorul norocului? Repede, pân nu se
ă ă ă
 vinde.FEMEIA: Pe curând. Mergi cu Dumnezeu.
Un copilandru care vinde ziare se iveşte şi alearg în jurul publicului,
ă
 strigând:
COPILANDRUL CARE VINDE ZIARE:
Vestitorul din Madrid!
Luai
ţ
Vestitoruldin Madrid!
Pronosticuri pentru alegerile generale!UN BRBAT: Ei! Sunt vechi de dou zile ziarele tale!
Ă ă
NZTORUL DE BILETE DE LOTERIE: Norocul la îndemâna fiecruia!
Ă ă
În tot acest timp, acordeonistul s-a apropiat mereu de piaa central.
 ţ ă
UN GLAS
(în culise):
Bilete proaspete cu numai o para!ALT GLAS
mpleticindu-se prin pia şi în întuneric):
 ţă
Nu-i de glum,
ă
 crede-m. Dac vrea, face
ă ă
-o. Eu n-am cerut niciodat mare lucru.
ă
 Acordeonistul atac un
ă
paso doble
şi se învârteşte în jurul tavernei, apoiintr 
ă
.
Scena II
În întuneric, bti din palme, ritmate, dup acordeon. O femeie schiea
ă ă ă ţ ă
 iva paşi de dans, apoi dispare. Perechi danseaz dup aceeaşi melodie.
 ţ ă ă
 În faa ta
 ţ 
vernei, lâng uş, un bcan şi un farmacist fumeaz şi
ă ă ă ă
  plvrgesc la o mas. Pe pragul uşii de peste drum st Tatl Veşnic, un
ă ă ă ă ă ă
 btrân idiot. Pepe, calf de frizer, traverseaz piaa şi se îndreapt spre
ă ă ă ţ ă
 tavern.
ă
PEPE
(în trecere):
Ce faci, Tat Veşnic?
ă
BTRÂNUL: Pi, ce s fac?
Ă ă ă
PEPE: Merge? Merge?BTRÂNUL: Ei, aşa., cum vezi ş
Ă
i tu.PEPE
i trece mâna peste nas şi intr în tavern):
ă ă
Ai! Ce ptlgic!
ă ă ă
Înuntru, se amestec în conversaia consumatorilor şi glumeşte cu Pilar,
ă ă ţ 
 
 
 patroana localului - treizeci şi cinci de ani.
BTRÂNUL: Eu n
Ă
-am cerut niciodat prea mult. La bun vedere şi mulam
ă ă ţ
 dumneavoastr, v spune Tatl Veşnic. Nu
ă ă ă
-i de glum! La bun vedere şi
ă ă
 mulam dumneavoastr, v spune Tatl Veşnic.
ţ ă ă ă
BCANUL
Ă
(bnd din palme):
ă
Ei, cumtr, o pereche de cri!
ă ă ă ţ
PILAR: Îndat, domnilor.
ă
Cei doi încep s joace.
ă
RADIO
(glas de femeie, distins, fr convingere):
ă ă
ALO, ALO, AICI RADIOMADRID. ULTIMELE ŞTIRI. ÎN LEGTUR CU ALE
Ă Ă
GERILE LEGISLATIVE.ULTIMELE REZULTATE PRIMITE SUNT URMTOARELE: LA CUENCA, ŞEFUL
Ă
 PARTIDULUI REÎNNOIRII SPANIOLE, DOMNUL GOICOECHES, A FOST ALESCU 4225 DE VOTURI. ADVERSARUL SU, CET
Ă Ă
EANUL LOPEZ, CANDIDAT
Ţ
 SOCIALIST, NU A OBINUT DECÂT 2615 VOTURI.
Ţ
FARMACISTUL: Vai, vai, vai!RADIO: ALO, ALO, ZIARUL
VESTITORUL DIN MADRID
NE COMUNIC: LA
Ă
 SALAMANCA, LIDERUL CONFEDERAIEI SPANIOLE A DREPTURILOR
Ţ
 AUTONOME, DON GIL ROBLES, A TRIUMFAT ÎN ALEGERI CU 7200 DEVOTURI, CONTRA 5610, OBINUTE DE ADVERSARUL SU. PARTIDUL
Ţ Ă
 REPUBLICAN CONSERVATOR TRIUMF LA ZAMORA, UNDE LISTA LUI DON
Ă
 MIGUEL MAURA ESTE ÎN ÎNTREGIME ALEAS.
Ă
ALO, ALO, ÎNAINTE DE A V DA REZULTATELE DEFINI
Ă
 TIVE ALE ALEGERILORLEGISLATIVE, TRANSMITEM CURSURILE DE ÎNCHIDERE DE LA BURS DIN
Ă
 MADRID.FARMACISTUL: Eu dau crile.
ă ţ
(Le d.)
ă
Anun!
ţă
BCANUL: Ronda.
Ă
FARMACISTUL: Ho, ho! Se vede c nevast
ă ă
-ta te înşal.
ă
Râd silit.
BCANUL: Eu mai vreau cri.
Ă ă ţ
FARMACISTUL: Iart
ă
-m, Cao. Ce hrmlaie înuntru! O s le cam treac
ă ă ă ă ă ă
 pofta dup rezultatele definitive.
ă
BCANUL: De ce? Crezi c Lerroux...
Ă ă
FARMACISTUL: Miza. Eu sunt pentru idei. Orice s-ar spune, cultura este unlucru frumos. Şi Lerroux are titluri.BCANUL
Ă
(socotind punctele):
şi cu 3 fac 14. Bietul taic
ă
-meu spuneaadesea c fr disciplin.
ă ă ă ă
FARMACISTUL: Unde mai pui la socoteal c ticloşilor lora, dac le dai un
ă ă ă ă ă
 deget, îi mnc şi capul. Tu dai acum crile. Nu zic, lucrurile merg
ţ ă ă ă ţ
 prost. Farmacia nu mai renteaz. Oamenii sunt din ce în ce mai puin
ă ţ
 bolnavi. Eu am apucat timpuri când şi pentru o durere de cap aveaunevoie de-o reet. Acum, doar pentru o dubl pneumonie mai cheam
ţ ă ă ă
 doctorul.
Râd şi joac.
ă
UN CONSUMATOR
n tavern):
ă
Eu am votat cu el fiindc nu face
ă
pegrozavul.RADIO: STIMAI AUDITORI, V DM ACUM PROGRA
Ţ Ă Ă
MUL EMISIUNILORNOASTRE DE MÂÎINE: ORA 8: O JUMTATE DE CEAS DE MUZIC
Ă Ă
 ÎNREGISTRAT. ORELE 12: CONCERT VARIAT. ORELE 15: EMISIUNE PENTRU
Ă
 SPITALE. ORELE 16: TRANSMISIUNEA MECIULUI DE FOTBAL DINTREATLETICA-BILBAO ŞI SPORTING CLUB DIN MADRID. ORELE 18: ROMANE ŞI
Ţ
 NTECE POPULARE. ORELE 19.15: INFORMAII. ORELE 20: MUZIC DE
Ţ Ă
 DANS... ALO, ALO: IAT, TRANSMISE ÎN ACEST MOMENT DE ZIARUL
Ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->