Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
România se pregăteşte de război?

România se pregăteşte de război?

Ratings: (0)|Views: 12 |Likes:
Published by Nicolas Marion

De obicei, lectura agendei şedinţelor CSAT este plictisitoare, însă agenda şedinţei de astăzi (marţi, 5 februarie 2013) este o excepţie de la regulă. Agenda publică a şedinţei este următoarea: 2. realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România;

De obicei, lectura agendei şedinţelor CSAT este plictisitoare, însă agenda şedinţei de astăzi (marţi, 5 februarie 2013) este o excepţie de la regulă. Agenda publică a şedinţei este următoarea: 2. realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România;

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Nicolas Marion on Feb 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/11/2013

pdf

text

original

 
România se pregăteşte de război?
DeValentin Mândrăşescu5.02.2013, 15:08Colaj: Vocea Rusiei
De obicei, lectura agendei şedinţelor CSAT este plictisitoare, însă agendaşedinţei de astăzi (marţi, 5 februarie 2013) este o excepţie de la regulă. Agenda publică a şedinţei este următoarea:
1. măsurile adoptate de către România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional;
2. realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui  plan de contingenţă pentru România;
3. raportul privind activitatea autorităţilor şi instituţiilor statului pentru gestionarea situaţiei cetăţenilor români, generată de atacul terorist din Algeria;4. participarea forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afarateritoriului statului român în anul 2013;5. planul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României;6. participarea României la misiunea Uniunii Europene de instruire în Mali în anul 2013;7. proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentrumodificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual  penale;8. strategia de Securitate Cibernetică;9. programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2013;
 
10. proiectul de hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia.
Deloc surprinzător, presa s-a repezit să comenteze punctele referitoare la operaţiuneadezastruoasă din Algeria şi cele referitoare la participarea soldaţilor români la miculrăzboi colonial al preşedintelui Hollande. Analiştii cu valenţe economice s-au concentratasupra privatizării CFR Marfă, deşi jocul a fost făcut deja. România nu mai aresuveranitate economică, deciziile cu caracter economic fiind luate de FMI. În acestecondiţii, numai în visele frumoase ale naţionaliştilor români, CSAT-ul ar putea pune piciorul în prag, blocând privatizarea acestei întreprinderi cu caracter strategic.Din perspectiva geopolitică, cel mai interesant este punctul Nr.2 de pe agendă:
realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plande contingenţă pentru România
În analiza documentelor oficiale ale statului român există o regulă de bază: cele maiimportante părţi sunt cele traduse din engleză. Regula a funcţionat perfect atât în cazulacordului de coabitare (de fapt, capitulare) semnat de Victor Ponta, cât şi în cazul agendeiCSAT. Elaborarea unui plan de contingenţă (de fapt, „contingency plan”), nu este o procedură obişnuită.
Ce este un „plan de contingenţă” în terminologia uzuală a NATO?
Atunci când termenul se utilizează în cazul relaţiei dintre o ţară-membră şi NATO,
un„contingency plan” presupune elaborarea unui set concret de acţiuni pentru situaţia în care acest stat intră într-un conflict militar.
Până acum, asemenea planuri oficiale aufost elaborate doar pentru următoarele ţări: Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Ţările baltice au cerut elaborarea unui plan pentru cazul unui conflict militar cu Rusia şi s-auzbătut cinci ani pentru ca NATO să accepte această cerere şi să elaboreze planul. Poloniaa cerut elaborarea unui plan pentru un eventual conflict militar cu Belorus, iar apoi planula fost „upgradat” pentru un eventual conflict cu Rusia. În acest context apar două aspecteimportante. Primul: aceste planuri se elaborează la cererea ţării-membru. Al doilea: deobicei, Germania se opune elaborării unor planuri de acest gen (aşa a fost în toate cazurilede până acum), iar reprezentanţii aripii radicale a conducerii americane SUA susţinasemenea iniţiative. Germania se opune unor iniţiative de acest gen deoarece elaborareaunor „contingecy plans” presupune stabilirea exactă a ţărilor cu care există riscul intrăriiîntr-un conflict militar, ceea ce conduce la o răcire drastică a relaţiilor cu aceste ţări şi alteconsecinţe nefaste. Un „contingency plan” nu presupune răspunsul la o întrebaregeneralizată de genul „ce se întâmplă dacă intrăm în război?”, ci presupune un răspuns la

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->