Maria Todorova Balcanii si balcanismul

Principala problema pe care Maria Todorova o trateaza in lucrarea sa este aceea a amplasarii termenului de balcanism in campul curentelor de gandire sau de opinie, printre ceilalti termeni ce se termina in ism. Mare parte din lucarerea sa va fi consacrata definirii acestui termen. O prima problema care apare si este tratata de Todorova este aceea conform careia balcanismul nu reprezinta doar o subspecie a orientalismului (Todorova M.: 22). O a doua problema ar fi cea legata de pozitia balcanismului intre europocentrism si orientalism pentru ca o ultima problema sa se refere la definirea Balcanilor din perspectiva istorica. Concluzia la care vrea sa se ajunga este aceea ca Balcanii sunt construiti nu ca alteritate, ci ca un sine incomplet (Todorova M.: 37). Todorova avanseaza ipoteza confrom careia Balcanii sunt echivalenti cu mostenirea lor otomana (Todorova M.: 30). Maria Todorova apartine in egala masura atat spatiului cultural american, cat si celui sud est european ce apar intr-o antiteza, Apusul ca proiectie al civilizatiei si Balcanii ca proiectie a barbariei. Cel de-al doilea capitol, ce poata numele de Balcanii ca autodesemnare, o determina pe Todorova sa porneasca de la intrebarea Ce simti cand esti numit balcanic? (Todorova M.: 68). In interiorul acestui capitol gasim creionate si redate totodata imaginile si emotiile actuale, asa cum apar ele in regiune (Todorova M.: 68). In urma unei analize a locului in care se situeaza, se pozitioneaza diversele natiuni balcanice si de asemenea turcii in raport cu Balcanii si cu Europa, Maria Todorova concluzioneaza in aceasta manera: Intre toate natiunile balcanice, bulgarii impartasesc toate frustrarile faptului de a fi balcanic si totusi sunt singurii care si iau n serios balcanitatea (Todorova M.: 92). Observatiile efectuate de autoare, subliniaza trasaturi si aspecte ale autodesemnarii: homo balkanicus creat de balcanici nu face parte din arhetipul etnic, ci din noua oligarhie, e tipul parvenitului (Todorova M.: 73) din opera bine cunoscutului Caragiale, O scrisoare pierduta. Oricum, in toate cazurile balcanice, ne lovim de autoblamare. Balcanicii au constiinta puntii intre culturi (Todorova M.: 96), ei sunt de asemenea inclinati sa-si construiasca orientalismele lor interne (Todorova M.: 97). In acest fel fiind atinsa subproblema legata de pozitia balcanismului intre europocentrism si orientalism.