You are on page 1of 24

Cap1. Conducerea si organizarea aprovizionarii materiale si desfacere produse I.

Managementul aproviz :concept, activit, componente, active carora li se acorda interes ridicat in ec d piata, rolul sussit de specialitate, fazele de actiune in evolutia rolului subsist de aproviz de produse Managementul aproviz: reprez activit prin care se asigura elem mat si tehnice necesare unitatii de product, in vol si struct care sa permita indeplinirea dov-lor de dezvoltare ale acestora, in conditiile unor costuri minime si profituri maxime. In activit practica concreta pt prod de aproviz se fol mai multi termini: achizitionarea, cumparare, aproviz, asigurare, alimentare, gestiunea fluxurilor mat, logistica. Achizit- reprez o tranzactie monetara concreta un act efectiv de comparare a uni produs etc. Cump- e termenul similar achizit Aproviz- reprez un termen cu o sfera de cuprindere extensivaa incluzand alaturi de achiz si actiuni de : *identificare si evaluare a cererilor de consum de res mat de la toate destinatiile de utilizare din unitatea de productie sub incidenta; elaborarea planurilor de aproviz; studiul pietei de furnizare; selectia fz. ect.?(dela/pana la trecerea res mat in consum, utilizare inclusive urmarirea modului de fol a unor asemenea res). Asigurarea- e un termen cu o extensie si mai mare, incluzand alaturi de aproviz si actiunile de completare a bazei mat si tehnice necesara intrep care provin din surse proprii, interne ale acestia. x Alimentarea- reprez activit prin care se finalizeaza prg de aproviz si prin care se asigura trecerea res mat de la depozitele unitatii de productie la subunitatii de consum ale acesteia. Se desfasoara pe planul intern al unit de prod si este componenta a logisticii interne ale acesteia. Gestiunea flux mat.- fac parte din pr complex de asigurare a bazei mat si tehnice necesara unit sw productie si realiz progr de dezvl la parametrii proiectati. Logistica termenul cu cea mai extinsa sfera de cuprindere incluzand alaturi de asig mat si cu ech ethnic, fluxul de transport, de forta demunca, sist informatz, decisional etc. Man aproviz e un prg unitar complex caruia ii e specifica o struct extinsa de activit care au in vedere ca elem de ansamblu probl legate de: -> conducere-coodonare, organiz, previziune, planificare, ordonare, contractare, derulare, antrenare, analiza, control, evaluare. MAV e componenta a fct com a intrep de productie. Activit specifice MA sunt: 1.Identif necesitatilor de consum de res mat si echip pt toate destinatiile de utiliz direct intrep de productie si estimarea nivelului ac. 2.Elaborarea planurilor si programelor de aproviz mat si cu echipam tehnice 3.Elaborarea bilantului mat instrumente de evidentiere a modului de folosire a res mat in consum si a stradiului de regasire a acestora pe fazele fluxului tehnologic de fabricatie a produselor. 4.Dimensionarea ec a stocurilor de resurse mat si a cantit de comanda aproviz 5.Studiul pietei de furnizare in scopul indetif structurii de mat si prod pe piata de fuzionare a conditiilor de livrare ce se practica, a perturilor. 6.Alegerea mat si prod a echipam tehnice necesare ce raspund cel mai binecaract cererilor de consum ale unit de productie(UP) 7.Selectia furnizorilor si testarea credibilit acestora 8.Elaborarea strategiilor in raport cu piata de fz., cu fz. resurselor 9.Negocierea cond viitoare de conlucare cu fz. selectati si incheierea de contracte comerciale preponderant pe TL 10.Urmarirea derularii livrarii de resurse de la furnizor 11.Analiza periodica a stadiului asig bazei mat si tehnice a realiz planurilor si progr operative de aproviz a realiz constractelor incheiate cu furnizorii 12.Organizarea primirii si receptiei resurselor mat sitehnice cesosesc d la furnizor 13.Pregatirea anticipata a spatiilor de primire, receptie si dotarea cu tehnica adecvata specificului resurselor, constituirea anticipate a comisiilor de receptie, a formatiilor de lucru antrenate la asemenea operatiuni 14.Pregatirea spetiului de depozitare a res mat, dotarea acestora cu echipam tehnice necesare (mobilier, mijl tehnice de transport, manipulare, depozitare), orgarea fluxului decirculatie in deposit, asig cond normale de protectie, conservare a res p timpul depozitat . 15.Urmarirea ev. st. effective de res mat in raport cu limitele anterior estimate. 16.Urmarirea consumurilor effective de res mat in raport cu consum. Normate 17. Conceperea si aplicarea unui SI simplu, cuprinzator, informationalizat care sa permita evidenta operative in timp util a starii reale, a prod de aproviz-stocare 18.Selectia si angajarea de personal pe criterii de competenta si experienta si organiz prod de perfectionare perioadica a acestora Structura de activ. prezentata mai sus evidentiaza :-MA integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul res mat d la mom initierii actiunii de asig a acestora de pana la transformarea lor in prof finite. Analiza activit de mai sus evidentiaza importanta specifica a fiecareia dintre ele.

In ec de piata unora dintre activit li se acorda un interes. Intre acestea retinem: -studiul pietei de furnizare I scopul identify tendintelor ce s manifesta in struct si potentialul de fz., noile standarde de calcul c s impun p piata prod, mutatiile in cond d livrare si in evolutia preturilor. -alegerea mat si prod, a echipam tehnice din oferta pietei. -selectia furniz. si testarea credibilitatii. -elaborarea strategiei in raport cu piata de fz., cu fz resurselor -initiarea, organizarea, desfasurarea actiunilor de negociere viitoare de conlucrare cu furniz. selectati si in incheierea de contracte comericale preponderent p TL Activit specifica substit de aproviz mat si tehnica indepl urmat roluri: 1.rolul de sursa stategica de informare 2.factor c participa activ la elaborarea strategica a dezvl unit de prod 3.centru de profit 1-decurge din raportul in care s afla substit cu piata de furniz. are calit de factor de cumparare.In aceasta calitate substit culege date si inform p care le pune la dispoz factorilor interesati din intrep pt a le avea in vdr in elaborarea strateg de dezvl a unit de produc. In general D? si I? ce se strang dp piata d furniz si se refera la : -evolutia potentialului d furinz p struct de prod prezente p piata pt comercializare -evolutia preturilor; -noi strategii in negociere; -noile standarde d calitate c s impun p piata prod; -evolutia cererilor de consum c s manifesta p piata (pt a vedea intensity concurentei) 2.Rolul de factor cu participare active la elaborarea strateg d dezvl de unit eco ce s asigura prin: -elaborarea d strategii eficiente in rap cu piata d furniz; -elaborarea d strateg in rap cu furniz care sa sustina interesele unit consumatoare din care face parte subsist(compartimentul); -elaborarea d strateg eficiente pt actiunile d colectare d date s inform dp piata d furniz; -elaborarea d strategii pt selectia si perfectionarea personalului din subsist de specialitate sub incidenta si altele. 3.Rolul de centru de profit se asigura prin aportul subsist de aproviz la cresterea profitului unitatii eco. Acest aport este rezultatul actiunilor eficiete de substit pe parcursul negocierilor cu furniz concretizate in cump res mat la prt d achizit a res mat , conduce la sporirea profitului firmei. Aportul este evident daca s are in vedere k ponderea principala in costurile de prod o detin res mat asigurate de comp de aproviz si trecute in procesele de obtinere a prod finite (pondere d peste 50%) In evolutia actz specifice comp. de aproviz a trecut prin urmat faze: 1.faza de pasivitate in care actz subsist erau subordonate sectorului de productie 2.faza de autonomie in care subsist. de specialit isi elaboreaza propriile strategii d actz si isi adopta deciziile pt indepl obiectivelor stabilite 3.faza d participare in care subsist pune la dispoz factorilor din intrep elaboratori ai strategiei de devl a acesteia, a datelor si inform colectate dp piata d furniz. 4.faza d integrare in care substist d specialitate participa efectiv in elaborarea strateg d dezvl a intrep II. Sisteme de organiz a comp de aproviz din unitatea economica Desfasurarea normala in concordanta cu obv ? de dezvoltare adoptata de conducerea intrep, presupune organizarea in cadrul struct organizatorice a acestora, a unui compartiment de specialitate de genul : divizie, department, directie generala, directie, service, birou. Forma de organiz e dependenta de profitul de activit al intrep, de tipul de prod, de marimea uni ec care poate fi : -motivarea in masura mai mare a personalului in acest doemniu d activitate -asigurarea unui raport mai bun intre fact d aproviz si cel de consum Departamentul procurare asig *studiul pietei de furnizare in scopul identify mat si prod prezente p piata pt comercializare: -identif surselor de furniz respectiv a furniz -identif conditiilor de livrare care s practica -identif preturilor practicate -alegerii mat si prod cele mai potrivite caracteristice cerrerilor de consum din intrep *selectia furniz si testarea credibilit acestora *organiz si desfasurarea actiunilor de negociere si d incheiere a contractelor comerciale de aproviz *urmarirea derularii livrarilor de res mat d la furniz *urmarirea realiz progr operative de aproviz *urmarirea realizarii constractelor incheiata cu furnizorii *efectuarea d cumparari neprogramate *participarea la bursele d marfuri in acelais scop ca in cazul studiului pietei d furniz, dupa caz si efectuarea unor cumparari effective d res mat prin intermediul unor asemenea instrumente

*contactarea unitatilor de transport si stabilirea cond d aducere a res mat d la sursele de furniz, efectuarea d operatiuni d manipulare *participarea dupa caz, la pregatirea loturilor de livrare la furniz pt expediere catre destinatarul acesteia, ca si la primireareceptia res mat sosite d la furniz Departamentul receptie depozitare: *primirea-receptia res mat sosite d la furniz *sortarea res mat receptionate si trecerea acestora pe gestiune *amenajarea spatiilor d depozitare si dotarea lor cu tehnica necesara *depozitarea ca atare a res mat p spatiile stabilite anticipat *asig cond normale de protectie conservare a res mat p timpul stocarii *evidenta intrarilor si iesirilor res mat in si din depozit *pregatirea res mat pt trecerea in consum-utilizare *organiz activit d alimentare a subunit de consum d intrep *distributia-eliberarea res mat catre subunit de consum din intrep *participarea la negocieri si la incheierea d contracte comerciale de aproviz *intocmirea de rapoarte si sist statistice care se refera la: -stadiul asig bazei mat si tehnice al rediz? planurilor si programelor operative d aproviz -stadiul rediz contractelor incheiate cu furniz per total si distinct pe principalii furniz -evolutia stocurilor effective d res mat in raport cu limitele anterior stabilite, a consumurilor effective in raport cu limitele normate -elaborarea de propuneri si recomandari pt conducerea asigurarii mat si intrep care are in vedere: a.mai buna desfasurare a procesului de aproviz b.rezolvarea eventualelor neintelegeri aparute in colaborarea cu furniz c.armonizarea intereselor unitatii de productie in raporturile cu furnizorii d.evitarea lipsei de res mat in stoc ca si asupra stocarilor Grupele operative d aproviz asigura -studiul pietei si identif res dp piata, a furniz, a cond de livrare care s practica, a preturilor. -date si inform care s pun la dispoz grupelor de contractare si .. -urmarirea derularii programelor operative d aproviz ca si a livrarilor de res d la furniz -constractarea unit de transport si stabilirea programelor de aducere a res d la furniz (cand sarcina trasp res revine destinatarului acestora) -participarea la bursele de inf? pt indetif resurselor care se comercializeaza prin aceste institutii, a cond d participare la tranzactii, a preturilor d vanzare practicate (dupa caz efectuarea unor cumparari de res mat prin aceste institutii) -efectuarea unor cumparari de res mat reprogramate -participarea la selectia primara a furniz Grupa depozite asigurate a.primirea si receptia res mat sosite d la furniz b.sortarea si trecerea pe gestiune a res receptionate c.inscrierea in evidenta a res intrate in deposit d.asigurarea conditiilor normale de protectie-conservare a res mat pe timpul depozitarii acerstora e.pregatirea res pt trecerea in consum utilizate f.distributia-eliberarea res mat din deposit catre subunit de consum din intrep La nivelul gruparii operative si ale depozitelor isi desfasoare activitatea pers cu nivel mediu de pregatire (in cazul depozitelor si muncitori cu/fara calificare) Sistemul de grupe de activit distincte prezinta avantajul ca asigura rezolvarea profesionala a activit specifice fiecarei grupe constituite. Neajunsul principal consta in lipsa unei abordari unitare a procesului d aproviz in integritatea lui, ca urmare se creaza cond pt delegarea raspunderii in rezolvarea partiala sau integrala a unor activitati aflate la granita separarii grupelor. De asemenea, nu permite un control efficient al modului de utilizare a res la toate unitatile d consum din intreprindere. Sisteme pe grupe de aproviz- depozitare si control- utilizare a res materiale.Acest sistem prezinta ca avantaj esential abordarea unitara a proceselor de aprovizionare in ansamblul sau. Acest sistem de organizare se reprez pe 3 variante: 1) organizare pe grupe de aprovizionare-depozitare si contractare a res mat in fct de gradul de asemanare si de inrudire al acestora. 2) organiz pe aproviz-depozitare a res mat in fct de resurse; 3) organiz in sistem mixt. Varianta I Organizarea de gr. de aproviz desf contr-utiliz asemanatoare : Sef compartiment aprovizionare: grupa de evidenta si dispecerat; Coordonator depozite; coordoneaza: 1. Gr de aprov-desf, contr-utiliz pt mat prime siderurgice si mat metalurdice; 2. Gr de aprov-desf, contr-utiliz pt lemn si prod plate din lemn; 3. Gr de aprov-desf, contr-utiliz pt prod chimice; 4. Gr de aprov-desf, contr-utiliz pt combustibili si lubrifianti; 5. Gr de aprov-desf, contr-utiliz care se ref la alte categ de res mat asemanatoare. Fiecare din aceste grupe au in subordine cate un depozit si anume: depozit pt mat prime siderurgice si mat metalurgice; Depozit pentru lemn si prod plate din lemn; depozite prod chimice; Depozite pt

combustibili si lubrifianti; Depozite pt alte categ de res mat asemanatoare; depozitele formand : subunitatile de consum ale intrep. Ac varianta prezinta mai multe avantaje: 1. creaza conditii pt o mai buna conlucrare cu fz al caror numar este de regula mai mic, avand in vedere structura mater. Mai stransa de care se ocupa fiecare gr. Creata. 2. Se pot crea relatii pe perioade mai lungi de timp, 3. Se pot armoniza mai usor interesele fz. Cu unitatea consumatoare sub incidenta, 4. se pot rezolva mai usor probl de aprovizionare a res mat apartinatoare de o gr distincta. Dezavantajul principal al variantei de sistem consta in cresterea gradului de dificultate in urmarirea modului de folosire a res mat la subunitatile de consum din intreprind in special cand acestea sunt dispersate teritorial, iar ne. Lor este mai mare. Astfel raportul intre factorul de consum cu cel de aprovizionare devine mai greu de controlat si de stabilit. Totusi varianta de sistem de recomanda pentru aplicarea cu prioritate . Varianta II . Organizarea de gr de aproviz-dep si contr-utiliz res mat in fct de destinatarul acestora. Varianta are in vedere ca o gr. sa se ocupe de aproviz unei anumite sectii de productie, o alta gr. Creata de aproviz unei alte sectii etc. Aplicarea variantei este limitata de nr. unitati ec, care au in structura de organizare subunit de productie care consuma resurse mat distincte una fata de cealalta. Sef de compartiment aprovizionare : Gr de evidenta si dispecerat, Coordonator depozite coordoneaza : Gr de aprov-desf, contr-utiliz ptres mat destinate sectiei A; Gr de aprov-desf, contr-utiliz pt res mat destinate sect B; Gr de aprov-desf, contr-utiliz ptmat destinare sect C; Fiecate din ultimele 3 grupe are cate un depozit: Depozit pt res mat destinate sect A, Depozit pt res mat destinate sect B, Depozit pt res mat destinate sect C, apoi fiecare compun cele 3 sectii: A; B; C

C3. Organizarea pe grupe de aprovizionare, depozitare, control, utilizare a resurselor materiale prezinta urmatoareale avantaje: -asigura o mai buna cunoastere a cererilor de constituire de subunitati de productie sub incidenta;- un control mai eficient a modului de utilizare a resurselor materiale la punctul de constituire din subunitatile de productie respective; - promovarea mai usoara a folosirii de substituienti mai avantajosi economic si tehnic; - mai buna corelare a factorilor de aprovizionare cu cel de consum. Principalul dezavantaj al organizarii prin aceasta varianta consta in cresterea gradului de complexitate si de dificultate a procesului de aprovizionare- cand numarul de materiale necesare subunitatii de productie este prea mare si necesita pentru asigurare ocolaborarea cu o paleta prea extinsa de furnizori. Totodata varianta de organizare e limitata in aplicare datorita numarului prea mic de unitati economice care intrunesc conditia de a a avea subunitati de productie care consuma resurse materiale distincte. Organizarea pe grupe de aprovizionare, depozitare, control- in:- sistem mixt presupune constituirea unor grupe de aprovizionare, control, depozitare care vor asigura resurse materiale in functie de destinarul de cons al lor si a unor grupe care vor aproviziona resursele materiale destinate unui consum comun la 2 sau mai multe subunitati ale intreprinderii. Organizarea dupa varianta mixta se prezinta astfel:

Organizata dupa varianta mixta cumuleaza avantajele celorlalte 2 variante de intreprindere. In practica de specifitate si experienta unitatilor economice de marimi diferite se regasesc si alte modalitati/sisteme de organizare interna a companiei de aprovizionare:corporatie, trust, companie, regie autonoma, SA, SRL. Pt indeplinirea sarcinilor, atributiilor respective specifice cu eficacitate, comp. de specialitate trebuie sa suporte o organizare interna, rationala. La organizarea interna a subsistemelor, a compartimentului se au in vedere urmatoarele cerinte: - definirea functiilor si posturilor ce urmeaza a fi create in cadrul companiei; - stabilirea principiilor care stau la baza organizarii stocurilor a unei asemenea companii; -stabilirea grupelor de centralizare/descentralizare a activitatilor specifice;- repartizarea rationala a sarcinilor, atributiilor, responsabilitatilor, competentelor pe functii si posturi. In organizarea interna a comp de aprovizinare pot fi folosite urm sisteme: 1.sisteme pe grupe de activitati distincte 2.sisteme pe grupe de aprovizionare- depozitare si control- utilizare a resurselor materiale. 1.sisteme pe grupe de activitati distincte- presupune ca activitatile cu grad ridicat de complexitate sa se realizeze de o grupa distincta in care vor actiona numai pers cu studii superioare. Organizarea dupa aceste sisteme se prezinta in : Departajarea pe grupe de planificare se face de regula in fct de gradul de asemanare sau inrudire a resurselor materiale La nive de grupe de planificare- contractare-videnta se realizeaza urmatoarele activitati: - elaborarea de planuri si programe de aprovizionare materiala; - elaborare de strategii in raport cu piata de furnizori si cu furnizorii resurselor; -dimensionarea stocurilor si a cantitatii de comanda- aprovizionare; - aprticiparea la selectia furnizorilor si testarea credibilitatii acestora. Intre acestea de mai mare interes se prezinta sistemele de organizare pe departamente.

Planificare- control asigura:- elaborarea de previziuni privind necesitatea de cons de intr; - elaborarea de strategii pt aprovizionarea materiala; - elaborarea de planuri si programe de aprovizionare; - dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a cantitatilor de comanda- aprovizionare;- elaborarea de sisteme statistice cu privire la:( -stadiul asigurarii bazei materiale si tehnice;- stadiul realizarii planurilor si programelor operative de aprovizionare mat;- stadiul de a

contractelor pe ansamblul furnizorilor si disctinct pe principalii furnizori;- evolutiam stocurilor efective in raport cu limitele estimate anterior; - evolutia cons efective in raport cu limitele normate); - elaborarea de rapoarte curente; - elaborarea de propuneri si recomandari care au in vedere(-esfasurarea in conditii economice mai bune a procesului de aprovizionare;- desfasurarea unui proces de controlal derularii aprovizionarii mai eficient; -rezolvarea mai usoara mai operativa a eventualelor probleme carea apar in derulare; -armonizarea a intereselor furnizorilor cu cele aale unitatilor economice) Departamentul Transporturilor -elaborarea de planuri optime de transport a resurselor materiale in interiorul unitatii de productie; -asigurarea necesarului de mijloace de transport si echipament tehnic de manipulare; -asigurarea conditiilor de intretinere si reparare a parcului propriu de mijlocul de transport si manipulare; - organizarea fluxurilor interne de transport a resurselor materiale in intreprindere Comp de aprovizionare din unitatile economice se organizeaza pe 3- 4 niveluri intre care se stabilesc relatii de colaborare dupa caz, de decizie, coordonare, control si de subordonare fata de factorii ierarhici superiori Structura profesionala specifica comp de aprovizionare. Atributiile ap si ale analistilor in aprov mat si tehnik. Structura profesionala specifica compartimentelor de aprovizionare cuprindere: -seful de compartiment care poate fi:vicepresedintele.director general dau directorul pt aprovizionarea materiala, sef serviciu, sef birou -agentii de aprovizionare(procuristi,achizitori) -analisti in aprov-mat -expertii si dispecerii in transporturi(cand conducerea asiogura materiale coordoneaza si activitatile de transport din intreprindere si din afara ei) Agentii de aprovizionare sunt factori care actioneaza preponderent in afara unitatii economice pe care o reprezinta, respectiv, in raporturile cu furnizorii resurselor materiale. Ei asigura: -studiul pietei de furnizor in scopul -identificarii resurselor materiale necesare unitatii cons pe care o reprezinta -identificarea furnizorilor -identificarea conditiilor de livrare -identificarea preturilor de vanzare practicate -identificarea altor resurse materiale si tehnice care pot deveni substituiente mai avantajoase economic si tehnic fata de resursele prevazute initial pt folosire -preselectia furnizorilor -participarea la selectia si la testarea credibilitatii furnizorilor -participarea la negocierea si incheierea contractelor comerciale cu furnizorii -participarea la bursele de mf in acelasi scop ca in cazul studiului pietei -efectuarea derularii livrarii de la furnizor -participarea la formarea loturilor de livrare si expedierea lor la furnizori -efectuarea de cumparaturi neprogramate -contractarea unor unitati de transport pt asigurarea mij de transport folosibile in aducerea res materiale de la furnizor(knd aceasta sarcina cade asupra beneficiarului res materiale) -participarea la primirea-receptia resurselor materiale sosite de la furnizor Agentii de aprovizionare pot fi angajati permanenti sau pe perioanda delimitata pt unitatea pe care o reprezinta. Acestea pot avea domiciliul in aceeasi localitate cu intreprinderea pt care lucreaza sau intr-o localitate aflata pe zona de piata pe care actioneaza. Poatre actiona pe un segment de piata sau pe mai multe segmente sau intreaga piata de furnizor. Isi desf activitatea si actioneaza dupa un cod profesional in care se specifica principiile de etica si de conduita pe care trebuie sa le respecte. Se pot organiza in asociatii specifice care sa le reprezinte interesele in raport cu unitatile pt care lucreaza. E interpretat ca un factor aducator de profit. C4 Analiztul in aprovizionare: -elaboreaza strategii de previziune a evolutiei necesitatilor de consum ale intrepr. pe perioade medii si lungi pt. res. mat. de baza; -elaboreaza strategii pt aprovizionarea mat; -elaboreaza planuri si programe de aprovizionare a mat si ech tehnic; -asigura dimensionarea pe criteria economice a stocurilor si a cantitatilor de comanda-aprovizionare -participa la selectia si testarea credibilitatii furnizorilor -participa la negocierea conditiilor viitoare de conlucrare cu furnizorii si incheierea de ct. comerciale -elaboreaza situatii si rapoarte referitoare la: *stadiul asigurarii bazei materiale si tehnice;

*stadiul realizarii planului si programului de aprov. mat.; *stadiul realizarii contractelor pe ansamblul furnizorilor si distinct. pe principalii furnizori; *evolutia stocurilor effective in raport cu limitele estimate; *evolutia consumurilor effective in raport cu limitele normate. -elaboreaza propuneri si recomandari cu privire la : *mai buna desfasurare a procesului de aprovizionare; *o mai buna conlucrare cu sursele de aprovizionare, cu furnizorii; *asigurarea unui raport mai bun intre factorul de aprovizionare sic el de productie; *armonizarea intereselor unitatii consumatoare cu cele de furnizori; *mentinerea ritmului programat al aprov.; *incadrarea stocurilor efective si a cons. efective in limitele estimate-normate. Natura si complexitatea unor asemenea activitati (enumerate mai sus) necesita ca in asemenea functii de analisti in aprovizionare sa-si desfasoare activitatea doar personalul cu studii superioare si experienta in domeniu. Expertii si dispecerii in transporturi asigura: *elaborarea de planuri optime de transport; *asigurarea necesarului de mijloace de transport si manipulare *asig. necesarului de combustibili si lubrifianti, de mat. si piese de schimb pentru intretinerea si repararea mij. de trans si de manipulare din parcul propriu al intrepr.; *organizarea de fluxuri optime de transport in intrepr.; *corelarea prestatiilor de transport intern cu necesitatile de alimentare cu res materiale a subunitatilor de prod din intr. La definirea stoc. profesionale a personalului pt. comp. de aprovizionare trebuiesc avute in vedere : *stocul si gradul de complexitate al sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor, competentelor stabilite pentru fiecare post si functie definita ; *volumul de munca necesar indeplinirii tuturor activitatilor specifice unui post/functii; Se are in vedere dimensiunea intr., profilul, gradul de integrare al activitatii specific. Sistemul de relatii specific unitatilor economice pentru aprovizionarea materiala Desfasurarea normala a procesului de aprovizionare cu resursele materiale si tehnice a unitatii economice presupune organizarea la nivelul acesteia a unui sistem complex de relatii, atat pe planul intern specific cat si in afara acestuia. Pe planul intern al intr., principalele relatii sunt cele ale comp. de specialitate cu cele din figura de mai jos:

Pe planul intern al intr relatiile se stabilesc intre comp. de specialitate si celelalte comp. si subunitatile din structura oraganizatorica a acesteia, respective: 1)comp de planificare, dezvoltare, programare a fabricatiei, relatiile avand in vedere punerea de catre acest compartiment la dispozitie a datelor si informatiilor necesare elaborarii planurilor si programelor de aprovizionare materiala. Relatiile sunt de continuitate si au ca scop permanenta adoptare a planurilor si programelor de aprov. la modificarile care se intrep. in planurile si progr. de productie (includerea, scoaterea in/din progr. de fabricatie a unor produse, reprogramarea prin urgentare sau amanare a fabricatiei unor produse, prevederea sporirii sau reducerii volumului productiei de realizat la anumite produse) 2)sectiile de productie, relatile avand in vedere permanenta corelare a asig. materiale cu cererile de consum din subunitatile respective. Astfel se asigura permanenta concordanta a actiunlor factorilor de aprov cu cele ale sectoarelor de productie. 3)compartimentul tehnic care pune la dispozitie specificatiile materiale in care sun precizate normele tehnice de consum elementele de fundamentare a necesitatilor de consum a resurselor materiale. Aceleasi specificatii evidentiaza si stocurile materiale in detaliu necesar pentru fabricarea produselor.

4) compartimentul de control ethnic de calitate care participa la op de primire si receptie a resurselor materiale pe testarea calitatii acestora 5) compartimentul financiar-contabil, relatiile avand in vedere: asigurarea res. fin. pt achizitionarea celor materiale si tehnice; efectuarea op de achitare sa contravalorii res mat livrate de furnizori; rezolvarea probl financiare care apar in rel cu furnizorii; evidentierea ch d aducere a res mat de la furnizori, cu primirea-receptia loturilor primate de la furnizori, cu depozitarea+stocarea res; evidentierea mij circulante aferente:mat prime si materialelor care fac obiectul aprov de la furnizori; -efectuarea op de inventariere a res mat si tehnice existente in deposit. 6)compartimentul transporturi, relatiile avand in vedere asigurarea mijloacelor de transport si manipulare pt aducerea res mat d la furnizori(cand actiunea intra in competenta unitatii consumatoare) 7) compartimentul de desfacere, pt asigurarea ambalajelor si a mat de ambalat. 8)comp de res umane pt selectia si angajarea de personal pt domeniul aprov mat si tehnica 9) comp depozite de materiale. Relatile in raport cu acest factor sunt, dupa caz, de colaborare (in cazul sist peg r distincte de aprov, d activ) si de subordonare sau decizie (in cazul celorlalte sist de organizare interna a comp de aprov mat).aceste rel au in vedere: -efectuarea op de primire-receptie a res mat sosite de la furnizori; -inscrierea in evidenta depozitelor a res receptionate; -urmarirea evolutiei stocurilor effective de mat din deposit; -urmarirea-controlul destinatiilor de eliberare a mat din deposit; -efectuarea op de inventariere. Factorii de conducere ai asigurarii materiale, dupa caz, si intreprinderi Relatiile cu acesti factori sunt, dupa caz: -de subordonare si de decizie si au in vedere: -informarea asupra evolutiei stocurilor de materiale din deposit; -stadiul asig bazei mat si tehnice; - stadiul realizarii planurilor si programelor de aprovizionare; -conlucrarea cu sursele de furnizare(furnizori); - necorelarile inregistrate on rel cu furnizorii; - aplicarea masurilor si deciziilor adoptate de conducerea asig mat, a intreprinderilor care conduc la: -mai buna sincronizare a fact d aprovizionare cu cel de productie -mai buna colaborare cu furnizorii -rezolvarea eventualelor neintelegeri, necorelari, dereglari in raporturile cu furnizorii -armonizarea intereselor cu furnizorii resurselor Pe planule exterior intreprinderii, relatiile se stabilesc cu o multitudine de factori. Acestia se desfasoara, dupa caz, prin intermediul conducerii asig materiale, conducerii intreprinderi, sau al lucratorilor care au stabilite competente de reprezentare. In general, relatiile se stabilesc cu: 1)furnizorii de res mat si echip ethnic, care au in vedere: -negocierea cond viitoare de conlucrare; -incheierea de contracte comerciale; -urmarirea derularii livrarilor de materiale de la furnizori; -participarea, dupa caz, la formarea loturilor de materiale si expedierea acestora catre destinatarul lor; - promaovarea folosirii unor materiale noi prevazute pt fabricatie la furnizori; -corelarea ritmului livrarii res mat de la furnizori cu cel la care se manifesta cererile de consum la intreprinderea sub incidenta 2)unitato specializate in comercializarea de materiale si produse, relatiile avand in vedere in general aspecte asemanatoare celor prezentate 3)unitati specializate in colectarea si valorificarea-comercializarea de materiale reutilizabile 4)unitati bancre si subunitati ale acestora in vederea stabilirii surselor de finantare, a cumpararilor de res mat, acoperirii res mat furnizate de furnizori, rezolvarii probl financiare aparute in rel cu furnozorii 5) unitati de transport pentru asigurarea necesarului de mijloace de transport si de manipulare pt aducerea res mat de la furnizor la destinatarul lorsi stabilirea conditiilor de efctuare a prestatiilor de transport (cand competenta deplasarii res mat de la furnizori la destinatarul lor revin cumparatorului) 6)agenti de aprovizionare independenti pt asigurarea temporara in scopul reprezentarii intereselor unitatii constructoare la furnizorii existenti pe un anumit segment de piata de furnizare sau pe ansamblul pietei de furnizori; urmaririi livrarilor de la furnizorii din competenta; participarii la formarea loturilor de materiale si expedierea acestora catre destinatar; furnizarea de informatii de pe piata de furnizare de pa care actioneaza si care se refera la mutatii in structura si potentialul de furnizori al pietei; noi resurse mat aparute pe piata care prezinta interes ethnic si economic; cond de licrare care se practica pe piata respective; evolutia preturilor 7)reprezentantii comerciali->in scopul furnizarii de informatii de pe pietele in care actioneaza; identificarea de potentiali furnizori; inlesnirea cotactarii unor asemenea furnizori; participarea la negocieri cu furnizorii din zona; reprezentarii effective aintereselor unitatii consumatoare.

Curs 5 GESTIUNEA STOCURILOR stoc, scopul stocurilor, Importanta care se acorda gestiunii stocurilor, factori care determina necesitatea obiectiva a constituirii de stocuri, efortului total de stocare, efortul direct de stocare si ef indirect de stocare

TIPOLOGIA STOCURILOR DE RES MAT PT PRODUCTIE Stocul de productie, Resursele pt care se constituie stoc, Stocul curent, Evolutia estimata a stocului curent fig, Stocul de siguranta, Evolutia Ss fig Desf normala la param estimati a activ genereale a unit de prod, in primul rand a celei de baza, pp formarea unor stocuri in depozitele de aproviz ale acestora la majorit res mat necesare pt fiecare per de gestiune. Stocul repr acumularea unei anumite cant dintro res mat pe o per determinata, cu un anumit scop. Scopul este dif in fctie de specificul activ factorului care recurge la actiune. De fapt, stocurile sunt rez activ de aprv si de desfacere. In ceea ce priveste scopul: -guvernul adopta dec de constituire a unor stocuri sub forma rezervei nationale in scopul asigurarii defasurarii normale a activ din ec in sit influentei unor factori de forta majora(seisme inundatii) -unitatile de prod isi constituie stocuri de res mat in depozitele proprii de aprov in scopul desf normale a activ de prod (executia de lucrari sau prestatii) p parcursul perioadei de gestiune -intermediarii comerciali, isi constit stouri de mat si prod in scopul recomercializrii acestora si obtinerii astfel a unui proit din activ specifica. In dom gestiunii stocurilor se pun mai multe intreb: -care este niv cererilor constante si al celor variabile? -cum influenteaza cererile de consum niv de formare al stocurilor? -ce efort este necesar pt achizitionarea, aducerea si stocarea res mat? -cat de mari treb sa fie stocurile? -se poate accepta fenomenul de lipsa de materiale in stoc? -Ce masuri treb luate pt prevenirea unei asemenea fenomen? -Se pot aprov res mat in cantit mai mari sau mai mici? -cum treb ajustate stocurile cand cererile de consum se abat de la previziuni? Importanta care se acorda gestiunii stocurilor are la baza ratiuni ec. Formarea si detinerea stocurilor necesita eforturi financiare apreciabile; obisnuit, la companiile mari stocurile de res materiale detin 25% din capitalul investit. La efortul fin antrenat de cumparare si stocare res mat se adauga si chelt ocazionate de depozitatrea, protectia, conservarea acestora, inclusiv de efectul uzurii morale. Resursele fin antrenate la cumpararea si stocarea acelor materiale devin pe per stocarii res neactive, neaducatoare de profit. Aceasta trasatura se def ca reprezentand imobilizari de res mat aspect care se interpreteaza ca fenomen negativ. Urmarea acestei trasaturi, ideal este sa se evite stocarea de res mat si implicit imobilizarea sub aceasta forma a celor materiale. Actiunea de ac maniera nu este posibila practic, deoarece pe planul intern al unit de prod si in afara lor actioneaza o multitudine de factori care determina necesitatea obiectiva a constituirii de stocuri. Astfel: -potentiala aparitie a influentei unor factori de forta majora determina necesitatea obiectiva a constituirii de stocuri sub forma rezervei nationale sub forma de mat strategice -periodicitatea fabricatiei unor mateiale si produse la producatori determina necesitatea productiva a constituirii unor stocuri curente la utilizatorii acestora -potentiala intrerupere a livrarii resurselor de la furniz sau a transportului acestora de la o sursa de furnizare la destinatar determina constituirea unui stoc de protectie la unit consumatoare -necesitatea asigurarii caracteristicilor fizico-chimice necesare res mar pt a putea fi preluate la unit consumatoare determina necesitatea obiectiva a constituirii unor stocuri de pregatire. -intreruperea exploatarii (productiei) sau si a transp unor produse pe per sezonului rece determina constituira stocurilor de iarna. In aceste condii si tinand cont de cele 2 trasaturi contrare se pune pb adoptarii unor politici eficiente in domeniul gestiunii stocurilor. Acest aspect este dependent de raspunsul la urmat intrebari: -ce se castiga si e se pierde daca res sunt stocate in .....scurte de timp? -ce tip de stoc treb constit si in ce cant pt a aplatiza consecintele fenom de imobilizare de res fin in stocuri de mat? Raspunsul are in vedere stabilirea unui prag optim care sa armonizeze avantajele cu dezavant formarii de stocuri. In acest scop se impune analiza efortului total de stocare (Ets). Acest efort cuprinde efortul direct de stocare (Eds) si ef indirect de stocare (Eids) Eds cuprinde toate chelt care se inreg cu formarea si obtinerea de stocuri in depozitele de aprov ale intrep, respectiv: -chelt cu amortizarea spatiilor de depozit -chelt cu salariile personalului din depozitele si aditionalele acestora. -chelt cu combust, lubrifianti, energia, materialele care asig funct normala a utilajelor -chel cu mat, piesele de schimb etc dest intretinerii si repararii ut din dotare depozitelor. -chelt cu asig cond de mediu care conduc la protectia-conservarea mat si produselor pe timpul stocarii -chelt cu eventualele perisabilitati admise pt unele categ de materiale si produse.

Efortul direct de stocare se estimeaza ca suma globala pe anasamblul depozitului, dupa caz si pe categ de res mat stocata. In caz ca nu se inreg modif imp in vol si structura res mat prevazute pt stocare, efortul direct de stocare se poate estima si ca un procent de reprezentare (fata de val medie a stocului depozitabil S(cu bara deasupra)pv) (a) Ets = Eds + Eids Eds = axS(cu bara deasupra)pv Eids (efortul indirect de stocare) se interpreteaza si estimeaza prin efectele care se obtin in cazul evitarii stocarii res mat, disponibilizarii astfel a res financiare afernte care pot fi folosite la extinderea cap de productie, crearea unor noi obiective productive sau antrenarea la alte actiuni aducatoare de profit. Eids se estimeaz cu ajut rel urmatoare: Eids = [(axSpv)+Spv]ei ei=Pr/i - eficienta investitiei, i vol inv , P profit Acest efort total de stocare treb amortizat cu efectele econ favorabile determinate de formarea si detinerea de stocuri. Efectele econ favorabile decurg din functia vitala pe care o indeplinesc stocurile, aceea de decuplare si armonizare a fluxului; aducerea res materiale, primirea-receptia acestora, depozitarea, pregatirea lor pt trecerea in consum, trecerea efectiva in consum, obtinerea, distrib produselor finite. O politica eficienta in acest domeniu are in acest domeniu are in vederea formarea unor stocuri minim necesare care sa asigure desf normala a activ econ si sa necesite pt detinere u efort minim. Stocurile dimensionate pe crit econ asigura certitudine, siguranta si garantie pt sustinerea unitatii de productie si obt in final a rezultatelor finale estimate. TIPOLOGIA STOCURILOR DE RES MAT PT PRODUCTIE Stocul de productie reprez acumularea de res mat in depozitele de aprov ale intrep intr-un anumit volum si o anumita structura in scopul desf normale a activ acesteia pe parcursul per de gestiune. Resursele pt care se constituie stoc sunt in general urmat: mat prime de baza, mat auxiliare, piese componente sub ansamblul de prod, combustibili lubrifianti, mat de birou, furnituri In cadrul stocului de productie se cuprind dupa caz, urmat tipuri de stocuri: stoc de siguranta (Ss), Stoc in curs de transport (Str), Stoc de conditionare (Scd), Stoc pt transport intern (Stri), Stoc de iarna (Si) Stocul curent repr cant de res mat noi si refolosibile, de piese si componente de produse, combustibili etc, care se acumuleaza in depozitul intrep in scopul alimentarii cererilor de consum ale acesteia pe intervalul intre 2 aprovizionari succesive. Stocul curent se formeaza obisnuit la fiecare res mat necesara intrep in per de gestiune. Pe parcursul miscarii (consumului), stocul curent inreg mai multe niveluri intre care semnif sunt: niv maxim, niv mediu si niv minim. Aceste nivele pot fi estimate rezultatul unor metode de calcul si efective si se inreg pe parcursul reconstituirii si consumului acestui tip de stoc. Evolutia estimata a stocului curent se prez in fig 1: I interval intre 2 aprviz succesive, intre 2 livrari succesive Consumul din stocul curent poate fi ritmic sau neritmic, la cant fixe sau variabile, la mom cunoscute sau anticipatie sau nu. Formarea stocului curent poate fi ritmica sau neritmica, in cant fixe sau diferite. Procesul de utilizare a stocului curent se reprezinta in fig 2. durata de comanda aprovizionare. Stocul de siguranta reprez cant de res mat care se acumuleaza in depozit in scopul alimentarii continue a cererilor de consum and stocul curent s-a epuizat si intarzie reintregirea lui datorita : -unor dereglari in livrarile de la fz. -unor dereglari in transp res spre destinatar -sosirii lotului de mat la mom programat, dar cu lipsuri contitative sau calitative -cresterii intensitatii consumului peste limitele estimate Ss stocul de siguranta repr acumulare suplimentara de mat in stoc, crescand astfel vol imob de res financiare sub aceasta forma. Se formeaza numai la mat care se asigura de la distante mari realizandu-se numai cu aprobari speciale. Fizic, nu se face dif intre cant existenta sub forma stocului de siguranta si cea din srocul curent. Aceasta pt a se respecta in eliberarea res catre consum a principiului primul intrat primul iesit. Evolutia Ss in raport cu cea a stocului curent se prezinta in fig 3. C6 Evolutia stocului de siguranta

Stocul in curs de transport repr cant de res mat care se afla in cutia mijloc transport pe per deplasarii acestuia de la sursa de furniz are la unitatea consumatoare (destinatarul ac.). Stocul in curs de transp necesita interpretare dpdv al includerii in stocul de productie al consum. Actiunea de includere in Sp are loc numai in cazul achitarii anticipate a res mat livrate de furniz. Numai in ac. sit. Angajamentul fin antrenat la cumparare si stocare de res mat e suportat de cinsumator si deci, trecerea ac. stoc in Sp e fireasca.. In ac. cond consumatorul va actiona pt operativizarea transp res de la furniz la dest si reducerea astfel a duratei de transp (de stationare a res in stoc de ac gen) micsorandu-se astfel efectele imobilizarilor de res mat in Sp. Cand acoperirea contraval res livrate de furniz se face dupa sosirea acestora la dest atunci consecintele imobilizarii de res finin stoc sunt suportate de unit producatoare-fz. Ac. factor va actiona pt transeferul operativ al res livrate la dest acestora. Numai astfel i se reduce per de stationare a produselor in stoc de desfacere si obtinerea in timp mai scurt a contraval res livrate. Stocul de conditionare Scd repr cantit de res mat care se prevede pt acumulare in spatii special amenajate in scopul aducerii acesteia la caract fizico-chimice care sa permita prelucrarea ei in cond tehnice si tehnologice existente in unit consumat. Sub incidenta formarii Scd intra res de genul: -lemnul pt mobile care treb adus la un grad de umiditate pt a fi prelucrat -lana pieptanata pt umiditate si dezelectrizare -bumbac balotat pt odihna si maturizare Se recurge insa la formarea Scd: -cand prin contract incheiat partile au convenit ca operatiile de conditionare sa se realiz la intrep consumatoare; -cand operatiile de conditionare s-au realizat la producator-fz dar parametri asigurati fiz-chim nu se pot pastra pe parcursul transp res la dest ei (cherestea transportabila in vagoane deschise, asupra resputand actiona dif categ de interperii zapada, ploaie); -cand se formeaza Scd se au in vedere masuri care sa conduca la reducerea la max a per de conditionare. Stocul de transport intern Sti repr cantit de res mat care se acumuleaza in depozitele si magaziile subunit de consum ale unit consumat in scopul alimentarii continue a cererilor de consum ale ac. pe per distributiei si transp res de la dep central de aproviz la subunit resp. Reprezentand o acumulare suplimentara de res mat in stoc care sporeste efectele neg specifice imobil. de res fiz. pt cumpararea si stocarea res mat la formarea ac stoc se are in vedere reducerea la min a perioadelor de stocare a res sub ac. forma. Masurile care se pot avea in vedere sunt: -operativizarea operat de distributie si transp al res mat de la dep central la subunit de consum din intrep -folosirea sistemului de servire simultana a subunit de consum -distributia res mat sosite de la fz direct la de psi magaziile subunit de consum evitandu-se stationarea si in dep central Stocul de iarna repr cant de res mat care se prevede pt acumulare in dep intrep cons in scopul alimentarii continue a cererilor de cons pe per de intrerupere a exploatarii si a transp dat interperiilor sezonului rece . Sub incidenta formarii stocului de iarna intra res: -dif categ de carbune care se exploateaza din bazine carbonifere -dif categ de minereuri din bazine deschise -lemnul din padure -unele materii de constructii (nisip,pietris) -cocsul pe timpul transp la temp mici se compacteaza necesitand eforturi importante pentru readucerea la starea initiala Formarea stocului de iarna are loc in per de presezon in limita necesarului de aprov pt iarna. Pe parcursul consum din stoc de iarna, ac. ionregistreaza dif niv. In afara ac tipuri de stoc, intrep consumat mai poate constitui: -stocuri strategice la mat si prod vitale pt active specifica -stocuri de conjuncture (speculative) in scopul revanzarii in mom fav de prt -stocuri anticipate la res mat care se intrevede intreruperea productiei si livrarilor la producatori- furniz pt: efectuarea concediului de odihna de catre major/toti sal; igienizarea instalatiilor, utilajelor; schimbarea liniilor de fabricatie a utilajelor Modalitati de exprimare a stocurilor de res mat de productie Pornind de la imp Sp din unit cons, acestea se exprima: -in unit fizice /material -in unit valorice -in ziele Exprimarea in unit fizice serveste la : -estimarea potentialului de productie pe struct care poate fi obt pe seama stocurilor fiz existente in dep la un moment de analiza definit -estimarea necesarului de spatii dedep

-estimarea necesarului detehnica pt dotarea sp de dep -estimarea necesarului deforta de munca pt manipularea res mat in dep -estimarea necesarului de res fin care treb antrenate la cum psi stocarea de res mat la un moment definit Expresie valotrica a Sp -estimarea volumului activelor circulante afferent mat prime si materialelor si a vitezei de rotatie specifica lor - estimarea res fin antrenata la cump si stoc resmat -estimarea chelt de depozitare stocare al caror niv e dependent de val medie al stocului depozitabile (Spv mediu) -estimarea efectului uzurii morale -estimarea eventualelor taxe de proprietate / pt asig res mat -estimarea chelt cu perisabilitati normale specific anumitor res mat Expresia Sp in zile serveste la: -estimarea nr de zile pt care stocul constituit acopera cererile pt consum din intrep -stabilirea mom calendaristice a comenzilor urmatoare de aprovizionare - ca nivel estimate sta la baza elaborarea progr operative de aprov Modalitati de dimensionare a Sp Sp, in structura gen, repr o suma a tipurilor de stoc care se pot constitui la o res mat sau alta Relatia de calcul cea mai generala este: Sp=Scr+Ss+Str+Scd+Stri Sau pe timp de iarna Sp=Si Sp=Si+Ssi(stoc de siguranta pt iarna care se prevede pt formare cand se estimeaza prelung sezonului rece) Avand in vedere niv pe care le capata Scrpe timpul consumului (niv pe care le conditioneaza sip e cele al Sp) si modal de exprimare, Sp se calc astfel: -cand la res mat i se prevede formarea numai a stocului current rel de calcul: Sp max fizic = Scr max f Sp f mediu = Scr f mediu Sp min f = Scr min f < 0 (Scr min f ca niv estimate este teoretic 0) Sp zile = Scr zile = I (zile) Scr zile = I Sp zile mediu nu se calculeaza -daca la res mat se form Ss si Scr, in sit mai frecvente, rel sunt: Spf mediu=Scrf mediu + Ssfi Sp max f = Scr max f+ Ss max f Sp min f = Scr min f + Ss min f = Ssf Sp min zile = Ss zile -daca la res mat se constata Scr,Ss si Scd atunci relatia de calcul: Sp max f=Scr max f +Ss max f +Scd max f Sp max f mediu = Scr f mediu +Ss fiz +Scd fiz Sp min f = Scr min f + Scr min f +Ss f+Scd f=Ss fiz +Scd fiz Sp max zile =Scr zile +Ss zile+Scd zile Sp min zile = Ss z+Scd z Coexistenta tuturor celor 5 tipuri de stoc din rel gen este relative, sit e in fct de natura si caract res mat, cond de asig, caract cererilor de consum etc. C7 Metoda devierii medii Stocul de siguranta acumul suplim de resurse mat in stoc care sporeste efectul ec nefavorabil, specific imobilizarii de resursesub aceasta forma. Anticipat determinarii nivelului stocului de siguranta se analizeaza necesitatea obiectiva a existentei lui. Cand se formeza, pt stabilirea niv se pot folosi mai multe metode intre care: metoda devierii medii. Devierile efective negative exprima sosirea cu anticipatie a lot de materiale de la fz in oc sit se creeaza conditii pt suprastocare fenomen neg generator de consecinte ec nefavorabile. Ca urmare consumat va avea in vedere dupa caz sa treaca res mat cu anticipatie in stoc de custodie pt ch fz enuntand acest factor de actiune sa Metode si tehnici de urmarire control a dinamicii stocarii efective de resurse materiale. Gestiunea ec a stoc pp pe langa dimensiunea stoc, conducerea proc de stocare si a activitatii sustinuta de urmarire si control a evolutiei stoc effective de resurse materiale in rap cu limitele estimate initial considerate normal. Pt desfasurarea act de urmarire control a dinamicii stoc effective se pot folsi mai multe metode si tehnici: -metoda min max;

-metoda ABC; -metoda comenzilor periodice; -metoda mecanografica. De mai mare interea se prez: -metoda min max; -metoda ABC. Metoda min max - pp parcurgerea a 3 etape distincte: 1.def nivelurilor stoc de productie pe componente, a niv de reaprovizionare si inscrierea acestora in fisele de evidenta a res mat in deposit. Urmarirea de catre gestionar a evolutiei stoc in raport cu aceste niveluri si sesizarea sit in care se afla fiecare res mat (tendinta de accelerarea a ritmului iesirilor din stoc sau tendinta de incetinre a ritm ies din stoc, atingerea niv de comanda aprovizionare a niv de reaprovizionare etc). 2.atentionarea semnalizarea de catre gestionar agentilor de aprovizionare despre sit care se inreg la o res mat sau alta. 3.adoptarea masurilor si care se impugn de ag de aproviz in fct de situatia care le-a fost semnalata: -urgentarea sosirii lot mat de la fz -amanarea sosirii lot urmat de mat de la fz -initierea actiunii normale de aducere a lot urmat de la fz prin: atentionarea fz ca a sosit mom livrarii lat urmat de mat; omiterea dupa caz a aunei noi comenzi de aproviz. Metoda min max pp ca fiecare res mat sa fie urmarita cu aceeasi existenta indif de rolul acesteia pt activ . Acest mod de urmarire control implica un rol mare de munca care in frecvente sit nu se justifica ec. Aceasta chiar in conditiile operativizarii actiunilor de control fol tehnica moderna de calcul. Ca urmare in cazul unei structuri mat care cuprinde mii, zeci de sute de mii de articole mai eficiente pt urmarire, control a evolutiei stoc devine tot met ABC. Met ABC se analiz si interpreteaza in contextual sistemului ABC de abordare diferentiata a stocurilor in fct de anumite criterii, intre care valoarea atrasa la cumparare in stocare sau in consum este esentaiala. Met ABC pp pt ptocesul de urm si control a avolutiei stocurilor reprezinta parcurgerea acelorasi etape precizate la met niv min max. Deosebirea consta in ritmul difereit in care act de control urmeaza a se desf. Acest ritm se stab in fct de gr de importanta in care sunt repartiz res mat astfel: -pt res mat din grupa(zona)A de importanta actiunea de urmarire control a dinamicii stoc efectuve se recomanda a se desf o data, de doua ori pe sapt, ed mai multe ori pe luna. -la res mat din zona B de imp ritmul controlukui se micsoreaza la o data de doua trei ori pe luna la mai multe ori pe trimestru. -la res mat din zona C de importanta, ritmul controlului e recomandat la 1-2-3 pe semstru, de cateva ori pe an. Eficacitatea process de urmarire- control desfasurat dupa metoda ABC sporeste fara miscare stocuri ec. Lipsa de res mat in stoc. Suprastocarea, stoc cu miscare lenta si fara miscare stocuei ec. Pe parcursul evolutiei proc de stocare se pot inreg dif fenomene consid neg: -lipsa de res mat in stoc in anumite secvente de timp ale periodei de gestiune; -suprastocarea prin asimilarea unor cantit suplim de resurse mat din stoc, formarea unor res de mat lente sau fara miscare. Ac fenomene negative sunt generatoare de consecinte ec nefavorabile, dupa caz nesemnificative. Lipsa de res mat din stoc. -se interpret in fct de val adoptata de conducerea pt proc de stocare resp: -admiterea lips de res in stoc in anumite secv de timp ale perioadei de gest; -neadm, lipsa de resurse mat in stoc pe intreaga per de gestiune. Lipsa de res mat in stoc poate fi rez prein cresterea intensitatii consumului peste limitele estimate, inregistrarii unor perturbanti , intreruperi in livrarile de la fz sau in transportul resurselor sau inreg unor mutatii in program de fabric fara adaptarea in timp util a program de aproviz. CURS 8.Caile de actiune pt prevenirea lipsei de resurse materiale in stoc sunt: -urgentarea sosirii lotului urmator de materiale; -asigurarea resurselor materiale de la terti la furnizori indiferent de pretul de cumparare; -intocmirea documentatiei pt consumul din stocul de siguranta si solicitarea aprobarii conducerii intreprinderii pt o asemenea actiune; -folosirea de substituienti indiferent de pretul de achizitionare; -reprogramarea fabricatiei produselor pt care materia prima nu creste in stoc. Suprastocarea = acumularea unor cantitati suplimentare in stoc, de resurse materiale peste nivelul maxim stabilit; =se poate inregistra in anumite secvente de timp mai mari sau mai mici din cadrul perioadei de gestiune (anul, dupa caz chiar pe o perioada mai mare de 1 an); =se interpreteaza sub aspectul acceptarii sau neacceptarii, aspectul are in vedere natura resurselor materiale, destinatia de utilizare, potentialul de furnizare al pietei, sursa de provenienta a resuselor materiale, conditiile de asigurare a acesteia, evolutia pretului de vanzare a resurselor materiale etc. Astfel: =pt resursele materiale cu caracter limitat care se asigura din zone cu instabilitate politico-sociala, pt care pretul de vanzare este in crestere (vezi petrolul) se poate accepta suprastocarea chiar pe perioade mai lungi de 1 an; =pt resurse materiale cu

potentialul mare de furnizare pt care intensitatea concurentei este mare la vanzare, resursele usor substituibile, nu se accepta suprastocarea, care nu se justifica sub nici o forma economica. Iesirile din stoc: =la anumite categorii de resurse materiale, iesirile din stoc prezinta un ritm lent, se manifesta la intervale mari de timp (min 6 luni) si in cantitati mici. In cazul acestor resurse, stocurile aferente se considera a fi cu miscare lenta (chiar daca evolutia acestora se incadreaza in nivelele initial stabilite). Nu se considera stoc cu miscare lenta cel constituit la resurse materiale, piese, componente de produse destinate interventiilor tehnice care au loc cu ocazia iesirilor neprevazute din functiune a utilajelor si instalatiilor productive. =sunt si unele resurse materiale la care, pe intreaga perioada de gestiune nu se inregistreaza cereri pt consum). Asemenea resurse materiale au devenit de prisos, nenecesare pt intreprinderea detinatoare, iar stocurile aferente imbraca denimrea de stocuri fara miscare. Toate cele trei tipuri de stoc: suprastocarea, stocurile cu miscare lenta si stocurile fara miscare, se considera neeconomice, inregistrarea lor reprezentand fenomene negative, care genereaza consecinte economice nefavorabile, uneori greu de suportat (ex: cazul stocurilor fara miscare). Cauzele care conduc la formarea unor fenomene negative: =lipsa unei fundamentari tehnico-economice a planurilor si programelor de aprovizionare materiala; =comandarea resurselor materiale in alte cantitati sau in alta structura, sortimentatie, dimensiune, calitate fata de caracteristicile cererilor de consum; =livrarea de catre furnizorii de resurse materiale in alta cantitate, sotimentatie, configuratie, dimensiune, calitate in raport cu ce s-a comandat; =cumpararea de catre agentii de aprovizionare a unor resurse materiale neconcordate dpdv cantitativ, calitativ, ca sortimentatie, dimensiune etc. cu caracteristicile cererilor de consum din intreprindere; =necorelarea ritmului aprovizionarilor cu cel specific cererilor pt consum; =livrarea resurselor materiale de catre furnizori la alte momente calendaristice fata de cele stabilite initial; =depozitarea resurselor materiale in conditii improprii care conduc la deteriorarea calitativa a resurselor materiale, aspect care se transforma in inutilizabile pt destinatiile initiale de consum; =inregistrarea unor modificari in planurile de productie, fara adaptarea in timp util si a planurilor si programelor de aprovizionare materiala. In cazul formarii stocurilor neeconomice se impune valorificarea operativa a acestora. Caile de actiune pt valorificare sunt: =folosirea resurselor materiale sub incidenta chiar in intreprinderea detinatoare pe alte destinatii de consum fata de cele initial stabilite; =valorificarea prin vanzare la terti potentiali utilizatori; =informarea pe scara larga si desfasurearea unor actiuni sustinute de promovare a materialelor sub incidenta pe piata; =apelarea unitatilor specializate in comercializarea de materiale si produse; =apelarea unitatilor specializate in colectarea si valorificarea de materiale si produse reutilizabile; =contactarea unor institutii de cercetare pt indentificare cailor de valorificare a materialelor si produselor disponibile. =cea mai importanta este cea de prevenire a formarii unor asemenea stocuri. Structura materiala a planurilor si programelor de aprovizionare Pt aprovizionarea res mat in cantitatile si structura necesara la momentele calendaristice la care se manifesta cererile pt consum pe intreaga perioada de gestiune in vederea indeplinirii astfel, a planurilor de dezvoltare a unitatii economice, se impune elaborarea anticipata a unor palnuri si programe de asigurari a unor asemenea resurse. Prin aceste planuri se raspunde la urmatoarele intrebari: =Ce trb aproviz si stocat?= Raspunsul la aceasta intrebare se asigura prin definirea structurii materiale a planurilor si programelor de aprovizionare =In ce cantitati sunt necesare resursele materiale pt orizontul de timp avut in vedere? =Din ce surse urmeaza a fi asigurate resursele materiale si in ce proportie? =Ce efort financiar este necesar pt asigurarea res mat in cantit si structura definite? In general, structura materiala a acestor instrumente este complexa cuprinzand o paleta extinsa de articole diferite. Res mat necesare unei intrep de productie se diferentiaza dupa anumite criterii: 1.Dupa importanta activitatii intrep:

=res mat vitale; =de importanta foarte mare; =de importanta mare; =de importanta medie; =de importanta mica. 2.dupa sfera de utilitate: =resurse materiale de uz general destinate unei palete extinse de utilizatori =resurse specifice destinate unuia sau a unui nr restrans de utilizatori. 3.dupa destinatia de consum: =resurse destinate act de baza =cu un consum auxiliar sau destinate activitatilor auxiliare si de servire. Din acest punct de vedere,res strategice,combustibili si energia electrica se diferentiaza astfel:-pt consum tehnologic,-ca forta motrice,-pt incalzit,-pt iluminat etc. 4.dupa sursa de provenienta: res mat care se asigura din economia nationala(indigene) si res mat care se asig prin import. 5.dupa forma de aprovizionare: =res care se asig direct de la producator-furnizor, =res care se asig de la intermediarii com angrosisti 6.dupa stadiul tehnic de prelucrare: =resurse mat aflate in stadiul teh primar de prelucrare =res mat aflate in stadiul tehnic avansat sau final de prelucrare. 7.dupa potentialul de furnizare al pietei(dupa gradul de dificultate in asigurare): =resurse cu un potentil de furnizare mare,mediu,mic sau resurse critice si necritice. 8.dupa gradul de substituire:res substituibile si nestituibile. 9.dupa efortul financiar antrenat la cumparare: =resurse care necesita un efort de cumparare f mare,mare,mediu,mic. Analiza diferentierii res mat dupa criteriile de mai sus,evidentiaza gradul de complexitate al procesului de apoviz a acestora.Cunoasterea unei asemenea clasif serveste la elab unor stategii eficiente in aprovizionarea materiala in raport cu piata de furnizare,cu furnizorii,adoptarea unor politici nationale in gestionarea res mat asigurate etc. Continutul planurilor si al programelor de aprov mat Planul de aprov mat evidentiaza:-necesitatile de consum de res mat al unei intrep de prod pt o perioada de gestiunde definita;-res mat de acoperire a necesitatilor de consum cu specificarea surselor de provenienta si potentialul de furnizare aferent. Aceste instrumente se prezinta teoretic ca o balanta. Continutul planului de aprov se exprima prin m multi indicatori repartizati in funct de nat specifica: a)Necesitati de consum de res mat:1.necesar de consum de res mat pt indeplinirea planului de productie.2.stoc la sf perioadei de gestiune.3.necesar total de consum de res mat mat . b)Surse proprii ale intrep:1.stoc preliminat de res mat la inceputul per respective.2.alte res interne c)surse din afara intrep(de la terti) d)necesar de aprovizionat. Desfasurarea normala a activ intrep pe intreaga per de gestiune pp asig unui echilibru perfect intre necesit de consum si resursele de acoperire. Acest echilibru se exprima prin relatiile: Npl+Ssf=Spi+ARI+Na Ntpl=Spi+ARI+Na si Ntpl=Npl+Ssf. Neasigurarea echilibrului conduce la:-inreg lipsei de res mat in stoc in anumite secvente ale per de gestiune,-crearea cond prt suprastocare a res mat. Ambele fenomene se interpreteaza ca negative,fiind generatoare de consecinte econ nefav.Astfel: In cazul lipsei de res mat in stoc: -nerealizarea integrala a sarcinilor de productie.-livrarea cu intarziere sau nelivrarea unor cant de produse comandate sau pt care a fost incheiat contract com.-plata de penalitati pt nelivrare sau intarziere in livrari a produselor contractate,-dupa caz plata de daune,-cheltuieli suplim cu plata salariilor muncitorilor direct productivi

a caror activ inceteaza in anumite secvente de timp din lipsa de mat prime pt prelucrere.-inreg in continuare a amortizarii pt utilajele si instalatiile oprite din functiune pt anumite secvente de timp. CURS 9 METODE DE CALCUL A NECESITATILOR DE CONS DE RESURSE NATURALE ALE UNITATILOR DE PRODUCTIE Actiunea complexa de elaborare a planurilor si de apovizionarea materiilor presupune o buna fundamentare tehnico economica a necesitatii de consum, pe baza de doc teh-ec de realizare a produselor, executarea lucrarilor si prestatiilor. Pt calculul necesitatii de consum de res mat se pot folosimai multe metode generale care imbraca forme concrete de aplicare in fct de ramura, subramura, sect de activitate, gradul de productie, de lucrari sau prestatii. Dintre ac metode, retinem: 1.met de calul direct; 2.met prin analogie; 3.met pe baza indicelui global de cons la 1 mil lei prod npminalizata; 4.met de calcul be baza coef dinamici (ai dinamicii); 5.met de calcul pe baza sortimentului tip de produs 6.met de calcul pe baza neces global de sarje. 1.met de calul direct Presupune folosirea pt calculgeneral a urm relatii: Npl=QxNc Npl=QixNci Qi-vol prod prevazut pt realizarea in anul de plan la prod i i-1 tipuri de produse care se obtin din aceeasi resursa materiala Nci-norma de cons, de res mat specifica prod i In cazul pieselor, a unor componente simple de prod pt care stocurile de prod net de la inceputul si sf anului care le sunt aferente nu influenteaza semnificativ necesarul de consum pe ore; pt calculul lui Npl se folosesc relatiile de mai sus. In situatiile in care sunt prevazute pt fabricatie prod complexe cu ciclu de fabricatie apreciabil pt care stocurile de prod net de la inceputul si sf perioadei de gestiune influenteaza semnificativ necesarulde consum aferent productiei specifice; pt calculul acestuia se folosesc urm relatii: Npl=QxNcx(1k) Npl=QixNcix(1k) Npl=QxNcN Npl=QixNciN Qi-vol de prod de realz in anul de plan la prod i Nci-norma de consum de res mat specifica prod i k-coef care exprima mutatiile in necesitatile de cons de intr. Determinate de nivelul stocurilor de produse nedeterminata de la inceputul si sf perioadei de gestiune. N-modificarea fizica a nec de cons de res mat det de nivelul stocurilor fizice de prod nedeterminata de la inceputul si sf perioadei de gestiune. K se det cu ajutorul ind valorici, folosind relatiile: K=(Spr n sf Spr n )/ Pv K= (Spr sf i Spr n ) / Pv - expresii valorice Spr n sf I la inceputul/sf perioadei de gestiune Pv- val prod pe ansamblul prod N=(Srp sf Spr)xNc N-se calc cu ajutorul ind nat N=(Spr n sf Spr n )x Nci expresii fizice In cazul produselor cu ciclu lung de fabricatie(>1an), necesitatile de cons de res mat se stabilesc luand in calcul si coef de finisare tehnica al acestora, folosind relatiile: Npl=QxNcxKtf Npl=QixNc[(Spr sfi * Ktf2)-(Spr i * Ktf1)] Ktf-coef tehnic de finisare Ktf1-coef tehnic de finisare inreg de prod la inceputul perioadei de gestiune Ktf2- coef tehnic de finisare pe care urmeaza prod sa-l inreg la sf perioadei de gestiune Metoda de calcul direct se recomanda pt o folosire cu prioritate ec conducand la obtinerea unor rezultate reale. 2.met prin analogie

Se folosete de regula in cazul prod noi pt care in prima etapa de elaborare a planului de aprovizionare nu s-a definitivat inca doc tehnica-ec de fabricare a lor si deci nu se cunosc inca normele de cons specifice. Deoarece estimarea neceasrului de cons de res mat trebuie asigurata cu mai mult timp inainte per la care se refera, pt a initia angajamente, tratative cu viitorii, potentialii furnizori se impun pt calcul, la asemenea prod folosirea metodei prin analogie. Aceasta metoda pp folosirea unui relatii: Npl=Qi*Nca*(1) Npl=Qi*Nca i *(1) Qi-vol prod prevazut pt fabricatie in anul de plan la prod nou i Nca i norma de cons specifica prod asemanator celui nou i -coef care exprima diferentele de greutate, etc, dintre prod nou si cel asemanator Rezultatele care se pot obtine prin aplicarea sunt, de regula, relative; ca urmare, pe masura ce doc tehnico-ec a prod noi se finalizeaza precizand inclusiv normele de consum aferente, determinarile initiale se reaseaza corespunzator prin folosirea metodei dir. Metoda se mai foloseste la estimarea folosirii in timp a nec de cons a intreprinderii la mat de baza. 3.met pe baza indicelui global de cons la 1 mil lei prod nominalizata Se folosete cand la momentul primei etape de elaborare a planului de apovizionare, nu se poate aplica met de calcul direct pe intreaga strc de fabricatie (nu este nominalizata integral strc de prod de fabricat si cant in care ac urmeaza a fi realizate). Productia nominalizate inseamnacunoasterea efectiva a intregii game de prod ce urmeaza a fi fabricate in anul plan si cant si cant concrete in care ac urmeaza a fi realizate. Prod nenominalizata necunoasterea tipurilor de prod de fabricat si nici a cant fizice, specifice de realizat. Baza de atestare a prod nominalizate este asig de: -contractele comerciale deja incheiate; -comenzi primite de la clienti a caror onorare a fost acceptata, devenint comenzi ferme (care tin loc de contractul incheiat). Aplicarea met presupune parcurgerea urm momente de lucru: 1.Calculul necesarului de cons de res mat aferent prod nominalizata. Nn=Qi*Nc Nn=Qni*Nci Qni-val prod de realizat la prod nominalizat i Nci-norma de consum specifica produsului i 2.Calculul indicelui global de consum la 1 mil lei prod nominalizata I g c /1 mil lei Pn = (Nn/Pn)*1 mil Pn val prod nominalizata exprimata in mil 3.Calculul necesarului de consum de res mat aferent prod nominalizate cu relatia: Nnn = I g c / 1 mil lei Pn * Pnn Pnn val pron nenominalizate exprimata in mil 4.Calculul necesarului de consum de res mat Npl Npl=Nn+Nnn Rezultatele care se obtin in prima etapa sunt aproximative. Pe masura ce parte din productia nenominalizata devine nominalizata, rez se adapteaza coresp. Metoda se mai foloseste si pt estimarea consumului de mat prime de baza in viitor. 4.met de calcul be baza coef dinamici (ai dinamicii) Presupune calculul Npl cu ajutorul rel: Npl=Cr*K*(100-Pr)/100 Cr-consum total efectiv de res mat inreg in perioada de baza pt obtinetea prod efective (Q ca un coef care exprima ) mutatiile in vol productiei estimata pt realizarea in anul de plan (Q) fata de cea efectiv obtinuta in anul de baza (Q) K= Q/ Q Pr%-procent de reducere a consumului de resurse materiale estimat ce se inregistra in anul de plan pe baza unor masuri tehnico-organizatorice prevazute pt aplicare cu actiune in acest sens. Caracterul statistic al metodei asigurate prin Cr, limiteaza aplicabilitatea acesteia; se are in vedere ca in strc lui Cr se pot gasi cons ivationale dat de cauze SB. Metoda se mai foloseste la calculu de dinamica. 5.met de calcul pe baza sortimentului tip de produs Este specifica unitatilor de prod care realizeaza prod intr-o gama sortimentala extinsa. Sub incidenta intra intreprinderile din ind textila, marochinarie, incaltaminte, etc. Aplicarea metodei presupune folosirea relatiilor:

Npl=Q*Nsct Npl=Qi*Ncst i Qi-val prod de fabricat la prod i Ncst i-norma de consum a sortimentului tip specific prod i Ncst i - se stabileste, de regula, pe baza seriilor dinamice statistice privind evolutia cererilor cl. de pe piata prod. Ca sortiment tip se va alege sortimentul cu ponderea repr in total prod. Rezultatul metodei este de regula mai mare fata de cel real, aspect care limiteaza alpicabilitatea metodei. Tehnica moderna de calcul permite realizarea intr-un timp f scurt a op. de calcul pe care le impune metoda directa in locul sortimentului tip. 6.met de calcul pe baza neces global de sarje Este specifica intreprinderilor care realizeaza prod pe baza de retele de fabricatie care presupune participarea simultana a mai multor categ de res mat in proportii diferite. Sub incidenta intra: intreprinderile din ind alimentara, siderurgica, farmaceutica. Aplicarea metodei pp urmatoarele momente de lucru: 1.Calculul mat bun turnat (prod bun turnat) Mbt=Qi*gSi Qi-vol prod de realizat la prod i gSi-greutatea specifica a prod i 2.Calculul necesarului global de sarja N gS=Mbt/K*100 K%-procentul de reprezentare, regasire a Mbt in necesarul global de sarja. Ngs>Mbt Diferenta se concretizeaza in: -resturi mat sub diferite forme(retele) -pierderi prin ardere, scurgere, diluare, evaporare, oxidare -> generate de caract utilajelor si instalotiilor folosite la obtinerea prod. D=Ngs-Mbt 3.Calculul necesarului de consum Npl pentru fiecare categorie de res mat j: Npl rm j = (Ngs*K)/100 -> proportia de participare a res. mat. J la obtinerea prod cf. retelei de fabricatie a ac. C10 Stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune Acest stoc reprzinta cantitatea de rsurse materiale care se estimeaza pentru a exista la incheierea anului de plan. Stocul la sf de an (Ssf) este dat de stocul de productie care se formeaza in perioada de gestiune in scopul asiguraruu desfasurarii normale a activitatilor intr de productie pe parcursul acesteia. Dimensiunea stocului la sf anului este dependenta de componentele stocului de productie si momentele calenderistice la care e programata intrarea loturilor de materie de la furnizori; -astfel in cazul in care stocul de productie este compus din stocul current si de sig, Ssf va avea aceeasi structura. Daca intrarile de resurse materiale in depozitul intr sunt programate de a se inregistra la sf fiecarei luni in stocul la sf de an se va cuprinde stocul current la nivelul maxim specific si stocul de sig; Ssf va fid et de stocul de productie maxima In situatia in care intrarile de resurse materiale sunt programate de a se inregistra la 15 ale fiecarei luni, in Ssf se va cuprinde doar din stocul current, deci, Ssf va fid at de stocul de productie mediu In ambele situatii s-a considerat ca stocul current e dimensionat pentru 1 luna. Formarea ca atare a Ssf este interpretabila. Astfel: -daca consumul resurselor materiale incepe in perioada de gestiune (0) in care si inceteaza nu se constituie stoc la sf lui (0) -daca consumul resurselor materiale incepe in 0-1 cu extensie in 0 in care si inceteaza nu se fromeaza stoc la sf lui 0 -daca consumul resurselor materiale incepe in 0, cu extensie in 0+1 se formeaza stoc la sf lui 0 -daca consumul resurselor incepe in 0-1 cu extensie in 0 si peste, se formeaz stoc la sf lui 0 si la sf lui 0-1 Stocul la sfarsitul anului impreuna cu necesarul de a consum ptr indepl progr de productie definesc necesarul total de consum de rsurse materiale pe intreaga perioada de gestiune: Ntpl = Npl + Ssf Indicatorii care evidentiaza resursele materiale care pot fi folosite ptr acoperirea necesitatilor totale de consum cu specificarea surselor de provenienta a resurselor. Sursele din care pot proveni resursele materiale de care are nevoie o intreprindere de productie sunt:

burse proprii (interne) de intr cons burse din afara unei asemenea intreprinderi (potentiali furnizori) Resursele materiale care provin din sursele proprii de intr cons se exprima prin urmatorii indicatori: 1. Stoc preliminat la inceputul perioadei de gestiune (Spi) 2. Alte resurse interne Resursele materiale care provin din afara unitatii cons, de la terti, furnizori, potentiali si reali se evidentiaza prin indicatorul necesar de aprovizionare (Na) 1. Stocul preliminary la inceputul anului exprima cantitatea de resurse materiale care se prelimina pentru a exista la momentul definit in depozitul intr in scopul acoperirii cererilor de consum ale acesteia, pe primele zile, sapt. Din anul de plan urmator (2009) Spi se estimeaza cu relatia: Spi=Sex+Io-Co Sex = stocul de resurse materiale existent in deposit in momentul elaborarii planului de aprovizionare; se preia din fisele de evidenta a materialelor in deposzit. Io = intrarile de rsurse materiale care se prevad a se mai inregistra pana la incheierea anului current (2008) Normale Ion; Restante Ior; Suplimentare Ios; Io = Ion + Ior + Ios Intrarile normale sunt cele care au fost initial programate ptr inregistrarea in perioada ramasa din anul current; se preiau din progr de aprovizionare pr perioada sub incidenta Intrarile restante sunt cele care nu s-au efectuat la momentele programate din perioada pana la elaborarea planului; se iau in calcul doar in cazul aceptarii de catre cons a livrarii resurselor cu intarziere de catre furnizori Intrarile suplimentare sunt cantitatile care se prevad a fi aprov suplimentar pentru realizarea unor cant suplimentare de produse ptr care vanzarea e previzibila, urmare a tendintei de crestere a cererii pe piata produsului respective. Co = consumul de rsurse materiale ce urmeaza a se inregistra pana la incheierea anului recent; si acest consum poate fi normal (Con), restant (Cor), suplimentar (Cos) Con este cel afferent serviciilor de productie programate a se realize chiar pe perioada ce a mai ramas din anul current Cor are in vedere sarcinile de productie restante prevazute ptr realizarea cu intarziere produsele sub incidenta fiind solicitate de destinatarii lor Cos este afferent productiei suplimentare prevazuta ptr realizarea a carei valorificare prin vanzare e previzibila -> cererea este in crestere la produsele respective Baza de fundamentare a acestor categorii de consum e asigurat de: - sarcinile de productie normale, restante si suplimentare si normale de consum specifice productiei sub incidenta Co => Con + Cor + Cos Co = Qon * NCi + Qori * NCi + Qosi * Nci Formarea ca atare a Spi este interpretabila astfel: - daca consumul resurselor matariale incepe in 0 in care si inceteaz nu se constituie stoc la inceperea perioadei de gestiune - daca consumul resurselor incepe in 0 cu extensie in 0+1, nu se constituie Sp la inceputul lui 0 ci doar la inceputul lui 0+1 - daca consumul resurselor a inceput in 0+1 cu extensie in 0 si peste se constituie Sp la inceputul lui 0 ca si l ainceputul lui 0+1 Cand se formeaza, Spi se corecteaza in momentele urmatoare in funtie de modificarile care se inregistreaza in nivelul elementelor care constituie baza de calcul Cel mai important moment de corectie este inceputul anului, cand, pe baza de inventar se stopeaza stocul real fizic de resurse materiale existente in deposit (Sri). Acest Sri se compara cu cel preliminary, din comparative pot rezulta toate situatiile: Sri < (>,=) Spi. Situatia Sri = Spi evidentiaza buna fundamentare a determinarilor initiale si stabilitatea niv. el. de calcul Situatie Sri <(>) Spi necesita corectie cu S de la inceput. Si = Sri Spi Corectia se transmite direct asupra necesarului de provizionare.

Alte resurse interne: Acest indicator evidentiaza eventualele cantitati de resurse materiale care exista in intreprindere si care provin din surse interne diferite, resursele materiale de acest gen sunt: - resturile materiale rezultabile din procesele netehnologice (croire, debitare) si tehnologice de prelucrare a resurselor materiale resturi care imbraca denumirea de materiale refolosibile, conusmabile chiar in intr in care se si produc (fasii, cupoane, capete nemultiple) - diferite materiale, piese, componente de productie care rezulta din dezmembrari de mijloace fixe scoase din functionare si lasate (utilaje, instalatii) sau din demolari a unor cladiri, spatii inchise existente in intr (caramizi, cherestea, profile din otel) - materiale si produse noi, diferite forme de energie, SDV-uri, care se produc in intr in care, partial sau integral se si consuma Pentru evidentierea unor asemenea resurse materiale se realizeaza progr speciale de colectare si valorificare sau de productie in care se precizeaza strc unor asemenea resurse cu specificarea caracteristica, cantitatile in care acestea urmeaza a rezulta, momentele calendaristice la care asemenea resurse devin disponibile ptr utilizare Resursele care provin din surse proprii de intr acopera, de regula, partial necesitatile de consum ale acesteia. Cea mai importanta parte din resursele materiale necesare unitatilor d eproductie se asigura de la terti si furnizori reali si potentiali. Asemenea resurse se evidentiaza la indicatorul necesar de aprovizionare. Na = Npl + Ssf + Spi + ARI Singura intr care are ca baza de fundamentare indicatorii anteriori. Avand in vedere ca Ntpl = Npl + SSf => Na = Ntpl Spi ARI Necesarul de aprovizionare estimate formeaza obiectul corectiei in momentele urmatoare, cel mai important moment e inceputul anului d eplan, cand, pe baza de inventar se evidentiaza Srfizic de resurse materiale existente in depositul intr conumatoare. Pentru situatiile Sri >(<) Spi, Na corectat este: Na1 = Na si, in care Na1 necesarul de aprovizionare corectat Si se calculeaza Si = Sri Spi Continutul planului de desfacere a pf Pentru valorificareaeficienta a intregii productiei realizate de o unitate de productie se impune elaborarea unor strategii de desfacere viabile, fundamentate pe realitatile specifice pietei produselor, pe estimarea corecta a tendintelor in intensitatea fenomenului concurential. Strategia in domeniul desfacerii se caracterizeaza la nivelul fiecarui an in elaborarea unui plan global de desfacere. Continutul unui asemenea instrument se exprima prin indicii: 1. Volumul desfacerilor (Vd) 2. Stocul preliminar de pf la inceput de an (Spi) 3. Stocul de pf la sfarsitul perioadei de gestiune Coexistenta castor 3 indicatori e in functie de: a) natura produselor b) sfera de utilitate c) tipul de produse d) faza in care se afla produsele e) stabilitatea in fabricatie f) politica adoptata de consucere a firmei pt stocurile de pf 1. Vd = exprima cantitatea de pf care se prevede a fi valorificata prin vanzarea in anul de plan. - se calculeaza pe fiecare tip, sortiment, varianta constructive de prod sip e ansamblul productiei => determinarea se face in expresie fizica si valorica. Pentru unitatile de prod, Vd reprezinta ind de baza care defineste CA; fiind element de calcul, Vd, serveste si la estimarea nivelului V din activitatea de baza Calculul Vd este dependent de raportul Cerere/Oferta. In cazul in care -> C<O (cazul prod de utilizare productive, care se produc in serie mica, unicat, cu ciclul lung de fabricatie), Vd se calculeaza cu relatia:

Vd = lci => suma cantitatii de produse caomandate si pentru care s-au incheiat ct. comerciale. Fabricatia unpr cantitati de prod > cele comandate sau contractate reprezinta un mare risc ptr unitatile de productie. In cazul in care se estimeaza vanzarea unor cantitati suplimentare de productie cererea fiind in crestere, Vd se va estima astfel: Vd = Qci + qs, qs cantitatea suplimentara de fabricat, vanzarea fiind previzibila. Daca qs presupune formarea Spi, atunci Vd se calculeaza cu relatia: Vd = Qci + gs + Spi De asemenea, daca qs necesita formarea si Ssf, Vd se calculeaza astfel: Vd = Qci + qs + Spi Ssf In toate aceste situatii, Vd va conditiona nivelul productiei de fabricat. C11 In situatia in care C>O (cazul prod de serie mare si masa destinata unei piete extinse de utilizatori), modul de actiune in definirea valorii defacerilor este invers situatiei precedente. Astfel: -in I, momentul de lucru se defineste potentialul maxim de productie ptr fiecare tip de produs prevazut pentru fabricatie in functie de cei 5 factori participanti la obtinerea acestora. -In mom II de lucru se determina vao defacerilor In vederea vor desfacerilor se are in vedere: -produsul nou a carei fabricatie si comercializare incepe in anul de plan 0 cu extensie in 0 + 1 -produs a carei fabricatie si comercializare incepe in 0-1 cu extensi a carei fabricatie si comercializare incepe in 0 -1 -produs aflat in fabricatie crt cu extensie in anul de plan si peste Avand in vedere Vd = Qf Vd = Qf Vd = Qf ordinea situatiilor de mai sus vor desfacerilor: Ssf + Spi + Spi Ssf

In cazul in care o parte din productia prevaz. Ptr fabricatie este destinata consumului intern val care se si obtine, Vd se va det astfel: Vd = Qf Ssf Ci Vd = Qf + Spi Ci Vd = Qf + Spi Ssf - Ci In situatia produselor pt care fabricatia e prevaz pentru a inceta in 0 iar comercializarea se extinde si in anul de plan 0, Vd va fi det pentru 0 de stocul preliminat d epl pentru inceputul lui 0. Este cazul acelor produse de genul autoturismelor pentru care se prevede inlocuirea unui anumit tip de autoturism cu o var constructive noua. In aceasta situatie, variabila constructive propusa pentru inlocuire, in 0 -1 dar cererea are oferta pe piata. In cont se va fabrica in cantitati mai mari pana la momentul incetarii fabricatiei cererea sa satisfaca in continuare cererile clientilor in primele zile (sapt) luni din anul de plan. Stocul preliminat de pf la inceputul perioadei de gestiune exprima cantintatea de pf ce se prelimina sa existe la mom definit in scopul servirii ritmice a clientilor in I zile/sap/luni din cadrul acesteia. Spi = Sex + Qo Lo, Qo productia ce se prevede a se mai realize in anul current pana la incheierea acestui an. Aceasta poate fi: -productie normala programata initial sa se realizeze pe perioada ce a mai ramas din anul current -productie restanta dar care urmeaza a se realize cu intarziere produsele sub incidenta fiind solicitate in canr de clientii lor -productie suplimentara cu vanzare previzibila cererile pe piata fiind in crestere Qo = Qon + Qor + Qos Lo livrarile de produse ce urmeaza a se mai inregistra in anul current de pana la incheierea acestui an. Pot fi: -normale Lon -restante Lor c se vor produce cu intarziere produsele fiind solicitate de clientii lor -livrari de cant suplimentare rezultat al productiei suplimentare prevazute pentru obtinerea si comercializarea ca raspuns la tendinta de crestere a cererilor pe piata produselor sub incidenta Lo = Lon + Lor + Los Formarea ca atare a stocului preliminar de pf la ineputul de an de plan e interpretabila. Astfe:

-daca productia si comercializarea -daca productia si comercializarea la inceputul lui 0+1 -daca productia si comercializarea lui 0 -daca productia si comercializarea

produsului incepe in anul de plan si inceteaza, nu se formeaza Spi produsului incepe in anul de plan cu extensie in 0+1 nu se formeaza Spi lui 0 ci numai produsului incepe in 0-1 cu extensie in 0 si inceteaza se formeaza Spide pf la inceputul produsului incepe in 0 si peste se formeaza Spi de pf atat la inceputul lui 0 cat si 0+1

In cazul in care productia si comercializarea unui produc incepe in 0-1 in care productia inceteaza dar comercializarea se extinde in 0, se formeaza stoc la inceputul lui 0. Cand se formeaza Spi de pf constituie obiectul corectiei ulterioare; cel mai important moment de corectie este inceputul anului de plan cand pe baza de inventar se stabieste stocul real fizic de pf existent in depozitul de desfacere al unitatii de productie. Acest stoc real de la inceputul anului (Sri) stab prin inventar se compara cu Spi. Din comparative pot rezulta cele 3 situatii: Sri<(=>)Spi Situatia de egalitate Sri = Spi evidentiaza buna fundamentare initiala a lui Spi si stabilitatea nivelului elementelor baza de calcul. Situatia de <> pp corectie cu Si = Sri Spi. Corectia se transmite direct asupra Vd, care devine Vd1 = Vd Si Stocul de pf la sfarsitul perioadei de plan (la sf de an) exprima cantitatea de pf ce se estimeaza a se regasi in depozitul de desfacere al unitatii de productie la incheierea acesteia. Acesta este de fapt stocul de desfacere de pf ce se constituie in perioada de gestiune in scopul servirii ritmice a clientilor pe parcursul acesteia. Ideal este ca pf, dupa iesirea de pe banda de fabricatie sa fie trecute instantaneu la utilizatorii lor. Actiunea de aceasta maniera ideala nu e posibila in cazul celei mai mari ponderi din structura de produse destinate pietei; aceasta ptr ca dupa iesirea de pe linia de fabricatie produsele trebuie sa suporte in continuare anumite operatii specifice prin care se aduc la caracteristicile fizico-chimice si la foema de prezentare solicitate de clienti utilizatorilor. Si in cazul stocurilor de pf actioneaza aceleasi trasaturi contrarii c determina preocupari pentru armonizarea acestora. Operatiile pe care le suporta produsele finite dupa iesirea din fabricatie sunt in general urmatoarele: -primirea, receptia cantitatii si calitatii produselor sosite de la sectiile de productie -sortarea si treccerea pe gestiuni -inserarea in evidenta -efectuarea unor operatiuni de conditionare si maturizare prin care se asigura produselor caracteristicile fizico-chimice cerute de clienti utilizatori -etichetarea, marcarea, stantarea -constituirea, cand e cazul, de seturi de complete de produse -ambalarea produselor -constituirea unitatilor de incarcatura, manipulare a loturilor de livrare -intocmirea documentatiei de livrare si depunerea acesteia la banca -incarcarea produselor in mijloacele de transport si expedierea catre destinatari Realizarea unor asemenea operatii necesita anumiti timpi, a caror marime se stabileste cu fotografiere, observare instantanee. Preocuparile au in vedere ca ti sa fie minima, aceasta dovedind timpul de stationare a pf in depozitul de desfacere sau timpul de desfacere: Td = Tpli => minim La definirea timpului de desfacere se are in vedere ca sa se actioneze catre eventuale de reducere: -mecanizarea complexa, automatizarea, robotizareaoperatiilor din deposit -efectuarea in parallel a operatiei pretabice in acest sens Dimensionarea stocului se poate face cu : -metoda de calcul direct (analitica) -metoda statica Metoda de calcul direct: Sd = Tdpi * qmz, Tdpi timpul de desfacere planificat ca suma a timpurilor tpli Qmz- productia medie zilnica (ridmul mediu zilnic de productie) Qmz = Qf / Nzi Qf productia prevazuta pentru fabricatie in anul de plan la fiecare produs Nzi numarul de zile lucratoare ale personalului de gestiune luate in calcul

Luand in considerare factorii concreti de influenta a niv de formare a st de desfacere, metoda directa se recomanda ptr aplicare cu prioritate Metoda statica: Sd = Ts * qmz * (1 K) Ts timpul mediu de stationare a pf in depozitul de desfacere a unitatii de productie inregistrat in anul de baza K coeficientul de corectie in sensul reducerii lui Ts estimate ptr inregistrarea in anul de plan ca urmare a prevederii aplicarii unor masuri tehnico-organizatorice Ts se poate stabili pe baza: - stocului mediu de desfacere inregistrat in anul de baza - timpilor efectivi de desfacere inregistrati in anul de baza In prima varianta se are in vedere ca prim moment de lucru calculul stocului de desfacere mediu (sdm) cu ajutorul relatiei: Sdm = Sdefi / Zi Sdefi suma stocurilor effective de pf (de defacere) inregistrate in zilele selectate ptr calcul Zi nr de zile ptr care stocurile de desfacere efective au fost luate in calcul In momenul urmator se calculeaza Ts: Ts = Sdm/qmzo Qmzo- productia medie zilnica din anul de baza Qmzo = Qfp/Nzlo Qfo productia efectiva realizata in anul de baza Nzlo nr de zile specifice anului de baza In a doua varianta, Ts = Tsefi / n Tsefi suma timpilor de desfacere efectiv intre gistrati in anul de baza N nr de astfel de timpi luati in calcul Curs 12 Activitatea operativa de desfacere. Procesul operativ de livrare a produselor pp desfasurarea unui nr mai mare de operatii prin care se compun lot de livrare si se expediaza spre destinatarii acestora sau se pun la dispozitia clientilor. Pt realizarea unui asemenea proces este necesara o baza de info-complexacare se colecteaza anticipat perioadei in care va avea loc desfacerea concreta a produsului. Documentatia cuprinde intre altele comenz si contracte primite si incheiate de la clienti sau cu acestia. (Ca si ) sin alti purtatori de informatuu care au in vedere prezentarea caract pietei produselor. Pe baza informativa asigurata se intocmesc fisele speciale , distincte pt prod si pe clienti. In cadrul acestor fise sunt constituite cartele informative atat pt clienti cat si pt produse. Cartela informativa a clientului cuprinde in general : denumirea clientului, sediul stabil al acestuia, banca care-l serveste, distanta/ele care se afla (CFR, cale rutiera), produsele care se livreaza curent cleientului, cond de livrare, respectin , con de ambalare , cond de transport, cond de receptie, cond de marcare, etichetare, ca si de compunere a unitatilor de incarcatura sau de manipulare , ritmul livrare , loturile de livrare solicitate, perspective in nivelul cererilor clientului, comportamentul clientului in conlucrare, reactia clientului la numite aspecte legate de produse sau de procesul de livrare, serviciile pe care le solicita clientul, etc. Cartela informativa a produsului cuprinde in general : den produs, unitatea de masura : pretul, caract tehnice : stas, norma tehnica, caiet de sarcini, proiect, alete caracteristici, clientii prod, conditii de ambalare, de transport, de receptie, de stantare, marcare, etichetare, ritmul fabricatiei, ritmul de livrare, stocul de desfacere specific, perspective pt imbunatatirea performantelor prod, a calitatii acestuia si altele. Asemenea cartele informative servesc la elaborarea programelor cuncrete de livrare, pe produse si pe clienti ; programele concrete de livrare pe produse stau la baza elaborarii progr. de planificare a acestora. Programele concrete de livrare pe clienti servesc la urmarirea derularii livrarilor catre acesti factori, deci la urmarirea indeplinirii oblig fata de acestia . Cantt ce treb livrate catre fiecare client, termenele de livrare care trebuie respectate, ritmul livrarilor, etc). O actiune de import speciala, in contextul activit operative de desfacere-livrari este cea de verificare(receptie) cantitativa si calitativa a produselor. De aceta depinde in amre masura relatia clientilor in conlucrare. Actiunea se desfasoara folosind anumite tehnici si metode specifice in fctie de natura produselor. O alta actiune deosebita specifica activitatii operative are in vedere modaliatatea de organizare a livrarilor, livrarile de produse se pot organiza :* de la sectiile de productie; * de la depozitul centrat. Lucrarile de la sectiile de prod. se pot organiza : * cand se pot constitui loturi complete de produse la nivelul fiecarei sectii de productie. Este cazul organiz fabricatiei pe produs. * in cazul produselor agabaritice a caror deplasare in interiorul intrepr este dificila si nu se justifica. Organizarea livrarilor de la depozitul central de desfacere are loc pt. cea mai mare parte a categ. de prod. La nivelul acestor subunitati de servire se pot constitui loturi complexe de livrare de produse. Avantajul unei asemenea forme de organizare a livrarilor este acela ca

asemenea depozite centrale pat avea o dotare tehnica mai performanta, mai complexa. Asemenea depozite pot dispune de rampe speciale de constituire a lot de livrare. Prin amplasament se poate face o reacordare mai usoara a deplasarii mijl de transport la principalele cai de comunicatie in afara I. Oricare ar fi modalitatea de organizare a livrarilor, acestea se pot face ; desfasura :* prin expeditie ; *prin eliberarea produselor. In cazul livrarii produselor prin expeditie producatorul furnizor se preocupa pt : * constituirea lotului de livrare, inclusiv receptia lui ; * asigurarea mijl de transport ; * incarcarea prod in mijl de transport ; * intocmirea documentatiei de livrare a prod ; * predarea prod reprezentantului unitatii de transp ; * depunerea documentatiei de livrare la banca. Forma de livrare prin expediere se proctica in general cand destinatarul prod are sediul in alta localit decat cea a prod furnizor. In cazul inacestei forme de livrare, achitarea contraval prod se asigura dupa sosirea acestora la departamentul lor. (post livrare). Organizarea livrarilor prin eliberare are in vedere punerea de catre producator-furnizor a prod la dispozitia clientului pe rampa de livrare. In sarcina clientului intra :* asigurarea mijlocului de transp ; * incarcarea prod de pe rampe in mijl de transp ; * preocuparea pt intocmirea docum de livrare a prod. in cazul acestor forme de livrare achitarea cntravalorii prod solicitate de catre client se face cu anticipatie. Activitatea operativa de desfacere are in vedere si actiuni sustinute de urmarire si control a comportamentlui produselor la utilizatorii lor, asigurand dupa caz asistenta tehnica, interventia tehnica in remedierea unor eventuale disfunctionalitati ale prod, atat in perioada de garantie , cat si , dupa caz pe perioada de functionare stab cu clientul. Totodata, in procesul de conlucrare cu clientii , colecteaza date si info, care vor reprezenta baza documentarra justificativa pt actiuni care au in vedere : 8 cea mai buna servire a clientilor ; *imbunatatirea conditiilor de livrar ; * modernizarea produselor, *rezolv amiabila a unor dereglari, necorelari care s-au inregistrat si se intregistr in conlucrare ; * ridicarea la standaredele de calitate a produselr ; *mentinerea ritmului programat a livrarilor ; * extinderea colaborarii in prerioade viitoare. O buna organizare si desfasurare a activit operative de desfasurare a activit de desfacere-livrari asigura : *fidelizarea clientilor ; * mai buna conlucrare cu acesti factori ; * extinderea paletei de clienti ; * sporirea eficientei in vanzari ; * dezvolt viitoare a I ; * functionalitatea de durata a acesteia. Managementul desfacerii Concept , activitati, componente Managementul desfacerii reprezinta un proces unitar complex prin care se asigura valorificarea productiei materiale, este compoenta a functiunii comerciale a I de productie. Man desfacerii ii este specifica o paleta extinsa de activitati : * studiul pietei prod, in scopul identificarii potentialilor clienti, a caracteristicilor cererii acestora.colectarii eventualelor comenzi, cunoasterii cond. de livrare care se practica, a noilor standarde de calitate care se impun pe piata produselor, a evolutiei preturilor ; * se desfasoara o actiune sustinuta de promovare a prod , de prezentare a acestora, prin elaborarea de pliante, prospecte, cataloage comerciale sau folofind alte cai si mijloace eficiente, etc. prin reteauza proprie de service. Colectarea comenzilor emise de clienti si construirea astfel a potofoliului de comenzi care asigura incarcarea intreglui potential de productie al I * incheierea de contracte comerciale preponderent pe termen lung (negocierea) ; * elaborarea planurilot so progr de desfacere, vanzari de produse ; * elaborarea planurilor si progreselor de desfacere, vanzari de produse ; * dimensionarea stoc de produse, dupa caz, dupa criterii ec ; * infiintarea dupa caz, extinderea si modernizarea retelei proprii de depozitare si magazine de desfacere ; * infiintarea dupa caz, extind si modernizarea retelei proprii de servire ; * urmarirea pe parcursul fabricatiei a stadiului executiei prod inscopul prevederii realizarii acestora de calitate necorespunzatoare si implicarea fact de producte pt respectarea termenelor de fabricatie programate (prod-complexe) ; * urmarirea evaluarii stoc efective de desfacere in vederea mentinerii acestora in limitele initial stabile ; * urmarirea derularii livrarii de prod catre destinatarii lor in scopul respectarii termenelor de livrare, a cond de livrare, stab cu clientii produselor ; * coordonarea si controlul sustinut al activitatii depozitul de desfacere dinI de productie, inclusiv a modului de gestionare a acestora ; * conceperea si aplicarea a unui sistem imformational, simplu, cuprinzator, informatizat care sa permita evidenta operativa in timp util a starii reale a procesului de desfacere-vanzari a produselor ; *urmarirea realiz planului si progr. de desfacere,, a contractelor incheiate cu clientii ; * situatia si angajarea pe criterii de cometenta profesionala si dupa caz experienta. Sistemul de relatii unit de productie pt activit de desfacere. Procesul complex de desfacere-vanzari a produselor, pp organizarea la nivelul unitatilor de productie a unui sistem complex de relatii, atat pe planul intern al acestora, cat si in mediul exterior in care functioneaza. Pe planul intern al unit de prod. rel se stab intre compartimentul de specializare si : *compartim de cercetare conceptie-proiectare in scopul asig produselor destinate comercializariia calitatii a caracteristicilor corespunzatoare celor specifice cererilor clientilor ca si pt inoirea, ridicarea parametrilor de performanta, aducerea prod la noile standarde de calitate care se impun pe piata ; * compartimentul de strategii- dezvoltare-planificare si programare a productiei, relatiile avand in vedere cuprinderea in plan de fabricatie a produselor pt care s-au primit comenzi de la diversi clienti, s-au incheiat contractele comerciale de livrare, sau desfacerea este previzibila. Relatiile ca si in celelalte cazuri au caracter de continuitate, astfel se asigura permanenta corelare a planului si progr. De fabricatie cu planul si progr de desfacere-livrari de produse.

You might also like