Principalele Medii in Bazinele Oceanice

Localizare geografica
Oceanul Pacific este situat ntre Asia, Americi, Australia i Antarctica. El este legat cu Oceanul Arctic prin strmtoarea Bering, iar cu Oceanul Atlantic prin strmtoarea Drake. Oceanul Atlantic este situat ntre Europa, Africa, America i Antarctica. La sud-vest se unete cu Oceanul Pacific prin strmtoarea Drake, iar la sud-est se contopete cu apele Oceanului Indian de la Capul Acelor pn n Antarctica (pe meridianul 21 E). n partea de nord, Oceanul Atlantic se unete cu Oceanul Arctic. Oceanul Indian este mrginit la nord, de rmurile sudice ale Asiei, la vest de continentul Africa. De la Capul Acelor (pe linia meridianului 21E) pn n Antarctica se unete cu apele Oceanului Atlantic. La est, Oceanul Indian este delimitat de peninsula Malacca, insulele Sumatera, Djawa, Flores, Australia, iar de la Insula Tasmania (pe meridianul 147E) pn n Antarctica se unete cu apele Oceanului Pacific. Oceanul Arctic este situat n emisfera boreal i este delimitat de coastele nordice ale Americii, Asiei i Europei. Oceanul Arctic face legtur cu Oceanul Pacific prin strmtoarea Bering, iar cu Oceanul Atlantic prin Marea Norvegiei i Marea Groenlandei. Mrile interioare sunt nconjurate de uscat i comunic cu oceanul prin strmtori:

Marea Alb; Marea Mediteran; Marea Baltic; Marea Azov; Marea Neagr; Marea Roie etc.

Mrile seminchise sunt separate de ocean prin insule sau peninsule:

Marea Bering; Marea Nordului; Marea Ohotsk; Marea Galben; Marea Chinei de Sud; Marea Caraibilor etc.

Mrile deschise sunt situate la marginea bazinelor oceanice i au legtur cu apele oceanelor:

Marea Barents; Marea Kara; Marea Laptev; Marea Siberiei de Est; Marea Ross; Marea Bellingshausen.

Mrile interinsulare sunt nconjurate de insule:

Marea Celebes; Marea Sulu; Marea Banda; Marea Djawa.

Clima
CLIMA MUSONIC Poziia pe Glob-apare regional n S i SE Asiei Regiuni caracteristice- Pen India, Pen. Indochina Caracteristici T= 20-25C pp- sezoniere abundente n sezonul ploios (cnd musonul bate dinspre Oc. Indian spre Asia), reduse n sezonul secetos (cnd musonul bate invers) . Aici se afl polul precipitaiilor de pe Glob Cherapundji, provincia Assam din India- 12 000 mm/an amplitudini termice anuale foarte mici 5C vnturile sunt musonii, ce prezint o circulaie sezonier de-a lungul anului CLIMA ECUATORIAL Poziia pe Glob- ntre paralele de 0-5 latitudine Nordic i Sudic Regiuni caracteristice- bazinul Amazonului , Bazinul fluviului Congo (Zair), Arhipelagul Indonezian, Golful Guineii Caracteristici T= 25-27 C, constant pp- abundente, regulate, peste 3000 mm/an amplitudini termice anuale foarte mici vnturile lipsesc , dar apar curenii de aer ascensionali numii calme ecuatoriale CLIMA SUBECUATORIAL Poziia pe Glob- 5-12 (15) lat. N i S Regiuni caracteristice- Africa, N i E Australiei, America de Sud Caracteristici

T= 20-28C pp- sezoniere abundente n sezonul ploios-vara (cnd se face resimit influena calmelor ecuatoriale) i extrem de reduse n sezonul secetos -iarna (cnd se face resimit prezena alizeelor, peste 4 luni pe an ) amplitudini termice anuale reduse 5-7 C vnturi: alizeele i calmele ecuatoriale

CLIMA MEDITERANEAN Poziia pe Glob-30 -40 lat N i S Regiuni caracteristice- reg M. Mediteran. , centrul Chile, California, S Australiei. Provincia Cap din Africa de Sud Caracteristici T= 15-17C Prezint 4 anotimpuri, ns anotimpurile de tranziie- primvara, toamna- sunt foarte scurte Verile sunt calde i secetoase, iar iernile blnde amplitudini termice anuale reduse 10 C vnturi: alizeele vara i vnturile de vest -iarna CLIMA TEMPERAT OCEANIC Poziia pe Glob- 40-60 lat N i S Regiuni caracteristice- V Europei, E Americi de Nord, E Asiei, America de Sud Caracteristici T= 10-12C Prezint 4 anotimpuri, bine difereniate pp- sunt bogate peste 1000 mm/an, cad pe tot parcursul anului uniform amplitudini termice anuale mari 10-15 C vnturi: vnturile de vest

Relieful
Relieful oceanelor este opera aciunii apelor mrii i a agenilor morfogenetici interni. Cobornd sub nivelul apei, descoperim variate forme de relief. Aceste forme de relief sunt: platforma continental; versantul (abruptul) sau povrniul continental; fundul oceanului (cmpia abisal); gropile abisale (fosele oceanice); dorsalele oceanice. Platforma continentala este o prelungire a continentului sub ap i coboar pn la 200 madncime, care apare ca o cmpie netedi foarte uor nclinat. Are un rol deosebit, pentru c aici se desfoar majoritatea activitilor omului legate de mare (pescuitul, extracia de petrol i gaze naturale etc.).

Versantul (abruptul)sau povrniul continental coboar brusc pn la 3.000 4.000 madncime. El face legtura ntre platforma continental i fundul oceanului. Fundul oceanului (cmpia abisal)se ntinde pn la 6.000 madncime, reprezentnd cea mai mare parte din suprafaa bazinului oceanic. Este alctuit numai din scoar oceanic. Gropile abisale (fosele oceanice)sunt poriunile cele mai adnci din ocean. Sunt prezente acolo unde are loc procesul de subducie. Cea mai adnc groap abisal este Groapa Marianelor (-11.033 m)din Oceanul Pacific. Dorsalele oceanice sunt lanuri de muni submarine situate de o parte ide alta a rifturilor. Vrfurile lor cele mai nalte pot apreadeasupra nivelului mrii sub form de insule vulcanice.

Hidrografia
Este reprezentata de: Oceane Oceanul Pacific Oceanul Atlantic Oceanul Indian Oceanul Arctic

Mrile interioare Marea Alb; Marea Mediteran; Marea Baltic; Marea Azov; Marea Neagr; Marea Roie etc.

Mrile seminchise Marea Bering; Marea Nordului; Marea Ohotsk; Marea Galben; Marea Chinei de Sud; Marea Caraibilor etc.

Mrile deschise Marea Barents; Marea Kara; Marea Laptev;

Marea Siberiei de Est; Marea Ross; Marea Bellingshausen.

Mrile interinsulare Marea Celebes; Marea Sulu; Marea Banda; Marea Djawa.

Apa mrilor i oceanelor se afl ntr-o continu micare, cauzat att de fore interne ct i externe (vnt, fora de atracie a lunii, Soarelui, cutremure etc.). Se disting micri ondulatorii (hula i valurile), micri ritmice (mareele) i micri de translaie marin (curenii). Micri ondulatorii Se manifest la suprafaa apei, fr deplasarea maselor de ap pe orizontal. Ele sunt provocate de valuri, care, n majoritatea cazurilor, i datoreaz apariia vnturilor, dar i cutremurelor. n ultimul caz are loc amestecarea apei de la adncime spre suprafa. Ca urmare a valurilor provocate de vnturi straturile de ap se amestec pn la adncimea de 50 m. n funcie de cauzele ce le provoac, valurile se clasific n valuri de origine eolian, seismic i valuri rezultate din aciunea altor factori. Micri ritmice Mareele Fenomenul de ridicare i de coborre a nivelului apelor n regiunea rmului condiionat de fora de atracie dintre Pmnt, Lun, Soare irotaia Pmntului poart denumirea de maree. n largul oceanelor, mareele se manifest prin micarea apei pe vertical, iar n regiunea rmului apa se mic i pe orizontal. Fenomenul de naintare a apelor poart denumirea de flux, iar cel de retragere de reflux. Micri de translaie marin Curenii maritimi Sub aciunea forelor externe se produce translaia unor mase mari de ap dintr-o regiune a oceanului planetar n alta, numite cureni maritimi. Curenii oceanici difer unul de altul prin form, direcie, temperatura apei, lime etc. Formarea curenilor este condiionat de vnturile constante i periodice, de forele gravitaionale, mareice, de diferena de nivel dintre nivelul mrilor i oceanelor.

Etajarea vietuitoarelor-medii de viata

Mediul litoral Se desfasoara, in general, pe platforma continentala marina, pana la adancimea de 200m si este influentata, intr-o larga masura, de conditiile mediului ambiant si de dinamica apei. Relieful submarin caracterizat prin diferite biotopuri asigura dezvoltarea unei flore si faune strans legata de configuratia acestuia. Astfel unele animale prefera relieful stancos, altele relieful nisipos sau malos. Cei mai multi biooceanologi au impartit zona litorala in trei etaje: Etajul supralitoral constituie partea litorala acoperita intamplator de apa, de catre valuri. Pe tarmurile nisipoase sau stancoase putem intalnii alge sau animale moarte de diferite specii. Etajul mediolitoral este acoperit de apa doar in timpul fluxului mareic. In acest etaj cresc cateva specii de alge heliofite si treaiesc unele gasteropode, lamelibranhiate, anelide, pesti etc. Etajul infralitoral ocupa zona litorala prorpiuzisa, adica toata platforma continentala, e dens populata de alge verzi, brune si rosii, de recife coraligene se de diferite specii de animale.

Mangrovele alcatuiesc formatiunile arborescente sau arbustive, cu aspect de paduri sau tufisuri. Sunt adaptate sa traiasca intr-un mediu acvatic heparhalin si cu temperaturi medii ridicate. Padurile de pletuvieni se dezvolta sub forma de hatisuri dese de arbusti, uneori sub forma de arbori de 30 m, care sunt intotdeauna verzi. Ele ocupa locurile adapostite de bataia valurilor, adica golfurile si estuarele linistite, unde, in timpul fluxului mareic, se acopera cu apa pana aproape de coama. La retragerea aplelor, in faza de reflux mareic , trunchiurile si radacinile ies de sub apa. Mediul pelagic Se desfasoara in stratul de apa de la suprafata marilor si oceanelor in care patrunde lumina;este bine oxigenat datorita valurilor si contine un numar mare de vietuitoare, care fie plutesc, fitoplancton, zooplancton, fie ca au o modalitate proprie de deplasare (nectonul); in cadrul sau separa subtipuri cu caracter zonalolar(prezenta banchizei de gheata), temperat, tropical si regional (interventia curentilor de apa, deosebiri de salinitate,unele influente create de poluare etc.) Fitoplanctonul : este format din numeroase organisme vegetale, din care algele sunt mai frecvent intalnite. Trichoalesmium erythraeum , o specie de alga albastracu pigmentii rosii, are o larga raspandire in marea Rosie iar Nodularia spumigena , tot o alga albastra care se afla in M. Baltica, da apelor, prin numerosii ei indivizi, o coloratie cafeniu-verzui. In

apele reci din regiunile arctice sau antarctice se gasesc raspandite numeroase diatomee si bacterii dand marilor o coloratie cafeniu-verzuie. Nectonul cuprinde, in special, fauna inotatoare care prezinta anumite adaptari pentru a-si putea procura hrana si pentru a se pute apara de dusmani. In general, fauna pelagica este extrem de bogata si variata (cca. 25.000 specii de pesti, numeroase mamifere acvatice, moluste, crustacei, broaste testoase etc) ce poate furniza cantitati insemnate de materie prima pentru industria alimentara,asigurand in buna masura hrana necesara populatiei globului. Dintre numeroasele specii de pesti care populeaza Oceanul Planetar, le vom mentiona doar pe acelea care se caracterizeaza printr-o valoare ecnomicadeosebita. Din randul acestora amintim : clupeidele si scombridele, larg raspandite din oceanele din zona temperatboreala, cuprind cei mai numerosi pesti printer care heringii, scrumbiile albastre scombridele mari, uriase: tonul si palamida, apoi sardelele si hamsiile. Pinnipedele alcatuiesc grupa carnivorelor marine si cuprind o specie importanta prin carnea si blana lor : ursul de mare, foca cu coama, morsa, vitelul de mare, leopardul de mare, foca cu creasta cea mai mare din Oceanul Arctic si foca elefant. Cetaceele sunt reprezentate prin balene : balena albastra care atinge 30m si o greutate de 150 de tone, balena sudica, saivalul, balena de Groenlanda, balena cu cocoasa si balena cenusie californiana ; delfini : delfinu comun, delfinul mare saritor care se poate intalnii si in Marea Neagra, delfinul brun sau porcul de mare, delfinul alb, norvalul si casalotul : si sirenidele care sunt mamifere marine ce se hranesc numai cu plante. Mediul abisal Ocupa cea mai mare parte din oceanul planetar,desfasurandu-se intre fundul bazinelor acestora si limita pana la care patrunde lumina.Este un mediu afotic,cu salinitate si presiune ridicate,temperaturi tot mai scazute in raport cu adancimea,o biomasa caracterizata prin specii putine cu numeroase adaptari.Deosebirile zonale sunt cauzate de valoarea temperaturii apei in stratul cuprins intre -50m si -100m(de la 20-25 gr.C in zona tropicala,la -1 gr.C la altitudinile polare.)La adancimi mai mari de 100m,mediul abisal devine aproape omogen.

Solul
Este sarac in humus. Principalele tipuri:

Soluri sarate Soluri nisipoase Soluri mlastinoase

Activitatea antropica
Concentrandu-se frecvent o populaie numeroas, mai ales zonele litorale temperate si calde,gradul de poluare este sporit considerabil,amplificand efectul de sera. Facilitarea transporturilor maritime i aprovizionarea cu materii prime au permis dezvoltarea, n unele situaii, a unor regiuni industriale portuare, care au schimbat substanial peisajul i mediul nconjurtor. In viitor, raportul dintre uscat i ap precum i caracteristicile mediului maritim (litoral) vor fi influenate de dou fenomene rezultate dinaciunea antropic: ridicarea nivelului oceanului planetar, ca o consecin a nclzirii climatice generale; poluarea mediului marin si continental situat n lungul rmului.

Bibliografie
http://ro.scribd.com/doc/38396509/mediul-litoral http://ro.scribd.com/doc/94825542/Mangrove http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_planetar

Manual de geografie pentru clasa a XI-a