PARTEA \u00ceNT\u00c2I
PROIECTUL COMUNICA\u0162IONAL
(realitate, context, mesaj)

-Ziarul \u2013 o crea\u0163ie subiectiv\u0103
- Ce nu poate lipsi \u201cactorilor\u201d comunic\u0103rii (\u00een presa scris\u0103)
-Inten\u0163ia informa\u0163ional\u0103 \u00een conceperea \u015fi elaborarea ziarului
- Ziarul \u2013 un mesaj contextual

-\u201cUn ziar pentru cine?\u201d
- \u201cUn ziar pentru a spune ce?\u201d
-\u201cUn ziar cu cine?\u201d
-Tipuri de organigrame redac\u0163ionale
-Ziarul \u015fi comportamentul comunica\u0163ional
-Cadrul (tipic) de organizarea \u015fi func\u0163ionarea ziarului
- C\u00e2teva date de management comunica\u0163ional

PARTEA A TREIA
VIZUALIZAREA MESAJULUI
(Elemente principale de machetare \u015fi punere \u00een pagin\u0103)

- Machetarea \u015fi structura publica\u0163iei
- Distribuirea pe pagini a textelor \u015fi imaginilor
-Realizarea propriu-zis\u0103 a machetei

-Litera de ziar
- Punerea \u00een pagin\u0103 \u2013 criterii \u015fi tehnici uzuale
-Culoarea \u015fi mesajul publicistic
- Reguli utile privind redactarea
- De la \u015fedin\u0163a de machet\u0103 la \u00eenchiderea edi\u0163iei

PARTEA \u00ceNT\u00c2I
PROIECTUL COMUNICA\u0162IONAL
(Realitate, context, mesaj)

- O ac\u0163iune care \u00ee\u015fi propune, \u00een chip deliberat, construc\u0163ia unei \u201crealit\u0103\u0163i informa\u0163ionale\u201d particularizatoare (de echip\u0103), prin gestionarea coerent\u0103 \u015fi controlat\u0103, \u00een nume propriu, a mesajului propus.

- Caracterul deliberat al mesajului, tr\u0103s\u0103turile particularizatoare relev\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, dimensiunea subiectiv\u0103 explicit\u0103 a produsului mediatic \u2013 a ziarului \u2013 \u00een substan\u0163a \u015fi efectele informa\u0163ionale preconizate \u015fi finalizate.

- Produsul mediatic (ziarul) este o crea\u0163ie, cu toate particularit\u0103\u0163ile specifice acesteia: originalitate de interpretare \u015fi stil (\u201cstilul casei\u201d), impact cognitiv \u015fi emo\u0163ional, determinarea unor atitudini civice, politice, morale, de adeziune sau respingere a unor idei, opinii, programe economice, doctrinare/ideologice sau ini\u0163iative cu relevan\u0163\u0103 public\u0103.

Spunem, astfel, c\u0103 un proiect mediatic bine g\u00e2ndit, trebuie s\u0103 defineasc\u0103, argumentat \u015fi credibil, percep\u0163ia subiec\u0163ilor comunic\u0103rii (\u201corientarea publica\u0163iei\u201d) asupra realit\u0103\u0163ii faptelor, evenimentelor, opiniilor; mai precis, pozi\u0163ia \u201cactorilor\u201d comunic\u0103rii fa\u0163\u0103 de realitatea de fapt \u015fi, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, fa\u0163\u0103 de realitatea perceput\u0103 de publicul \u0163int\u0103. Sociologii \u015fi speciali\u015ftii \u00een comunicare relev\u0103, \u00een context, configurarea a trei tipuri de realit\u0103\u0163i, de care un proiect comunica\u0163ional realist trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama: a) realitatea de fapt (\u201cobiectiv\u0103\u201d), b) realitatea publicistic\u0103 (preconizat\u0103 \u015fi finalizat\u0103 de echipa redac\u0163ional\u0103); c) realitatea publicului (percep\u0163ia nemijlocit\u0103 \u201ca vie\u0163ii tr\u0103ite\u201d).