TEMA 1 : Economiile\u015fi societ\u0103\u0163ile epistemice. Excurs istoric asupra conceptului de capital intelectual. Teorii\u015fi curente \u00een analiza capitalului intelectual.
Sursa valorilor economice\u015fi a bog\u0103\u0163iei rezid\u0103 ast\u0103zi mai pu\u0163in \u00een producerea de bunuri materiale\u015fi mai mult \u00een crearea\u015fi manipularea informa\u0163iei, cunoa\u015fterii\u015fi ideilor. Asist\u0103m \u00een prezent la emergen\u0163a unui nou tip de economie- economia bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere sau economia epistemic\u0103.
Indiferent ce denumire folosim pentru noul tip de economie la na\u015fterea c\u0103reia suntem martori, este deja evident\u0103 constatarea c\u0103 structura\u015fi dinamica proceselor generatoare de bog\u0103\u0163ie se schimb\u0103 \u00eentr-un mod dramatic. Regulile economiei epistemice vor fi fundamental diferite de cele care au guvernat (\u015fi guverneaz\u0103 \u00eenc\u0103) era industrial\u0103.
Din ce \u00een ce mai mult, peisajul economic este modelat nu doar de fluxuri fizice de bunuri\u015fi produse materiale, ci de valori intangibile\u015fi fluxuri de date, imagini\u015fi simboluri. Aceast\u0103 situa\u0163ie creaz\u0103 condi\u0163iile pentru producerea unui \u201csalt cuantic\u201d sau a unei \u201ctranzi\u0163ii de faz\u0103\u201d \u00een ordinea de complexitate a organiza\u0163iilor economice-\u015fi nu numai a acestora. Deoarece este absurd s\u0103 concepem entit\u0103\u0163ile economice \u00een afara \u201ccontrap\u0103r\u0163ilor\u201d lor sociale\u015fi a rela\u0163iilor dintre ele, rezult\u0103 c\u0103 de fapt asist\u0103m la apari\u0163ia unui nou tip de societate : societatea epistemic\u0103.
\u00cen noua dinamic\u0103 economic\u0103, schimburile \u00eentre\u0163esute de bunuri materiale, cunoa\u015ftere de nivel tactic sau strategic, \u00eempreun\u0103 cu schimburile de valori\u015fi beneficii intangibile devin sursa principal\u0103 de creare a valorii\u015fi bog\u0103\u0163iei. Moneda de schimb nu mai este reprezentat\u0103 numai de bani, ci\u015fi de cunoa\u015ftere sau alte valori intangibile cum ar fi prestigiul sau loialitatea clien\u0163ilor.
Focalizarea asupra cunoa\u015fterii reprezint\u0103 de fapt faza actual\u0103- probabil una de tranzi\u0163ie- a evolu\u0163iei g\u00e2ndirii de tip occidental, de la o viziune de tip cartesian asupra lumii la una mult mai dinamic\u0103\u015fi mai marcat\u0103 de interconexiuni, corespunz\u0103toare noilor perspective deschise de fizica cuantic\u0103, teoria sistemelor complexe,\u015ftiin\u0163ele comportamentului\u015fi studiul sistemelor vii.
Importan\u0163a cunoa\u015fterii pentru economiile\u015fi societ\u0103\u0163ile epistemice a fost mult dezb\u0103tut\u0103 \u00een ultimii ani. \u00cen particular, mul\u0163i comentatori au f\u0103cut\u015fi fac o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre cre\u015fterea nivelului de cunoa\u015ftere \u00eentr-o societate\u015fi cre\u015fterea economic\u0103.
identifica no\u0163iunea de cunoa\u015ftere, Burton-Jones separ\u0103cunoa\u015fterea dedate (semnale ce pot fi trimise de c\u0103tre un emi\u0163\u0103tor c\u0103tre un receptor)\u015fiinforma\u0163ie (date care sunt inteligibile pentru receptorul lor).
Stevens (1998) descrie cunoa\u015fterea explicit\u0103 ca fiind cea care poate fi redus\u0103 la informa\u0163ie (know-what), iar cunoa\u015fterea tacit\u0103 ca incluz\u00e2nd abilit\u0103\u0163i cum ar fi profunzimea de g\u00e2ndire (spiritul analitic), creativitatea\u015fi puterea de judecat\u0103/sintez\u0103 (know-how).
Leave a Comment