• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
WALTER SCOTT
TALISMANUL
CAPITOLUL I
\u2014 Spre de\u015fertul s\u0103lbatic. Ei s-au retras, dar cu arme.
Paradisul reg\u0103sit

Soarele arz\u0103tor al Siriei nu atinsese \u00eenc\u0103 zenitul; un cavaler din ordinul Crucii Ro\u015fii, care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sise \u00eendep\u0103rtata \u0163ar\u0103 de la miaz\u0103noapte ca s\u0103 intre \u00een ostile crucia\u0163ilor r\u0103t\u0103citori din Palestina, str\u0103b\u0103tea agale pustiul nisipos ce se \u00eentindea \u00een preajma M\u0103rii Moarte, numit\u0103 \u00een acela\u015fi timp \u015fi lacul Asfaltit, mare \u00eenchis\u0103, \u00een care se vars\u0103 apele Iordanului, dar ea \u00eens\u0103\u015fi neav\u00e2nd nici o scurgere. R\u0103zboinicul pelerin str\u0103b\u0103tuse anevoie, \u00een celedint\u00e2i ceasuri ale zilei, c\u0103r\u0103rile

r\u00e2poase care \u015ferpuiau printre st\u00e2nci; ie\u015find \u00een cele din urm\u0103 din \u00eengustimile primejdioase, ajunse \u00een largul c\u00e2mpiei, unde cet\u0103\u0163ile blestemate chemaser\u0103 asupr\u0103-le c\u00e2ndva crunta r\u0103zbunare a Celui Atotputernic. Oboseala, setea, primejdia care p\u00e2ndea la fiece pas, toate fur\u0103 uitate \u00een clipa c\u00e2nd c\u0103l\u0103torul \u00ee\u015fi aminti de cumplita \u00eent\u00e2mplare care pref\u0103cuse \u00eentr-un jalnic pustiu m\u0103noasa vale a Sodomei, odinioar\u0103

udat\u0103 de ape zburdalnice, ca \u015fi gr\u0103dina Domnului\u2013 acum un de\u015fert uscat \u015fi
p\u00e2rjolit, sortit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sterp pe vecie.

V\u0103z\u00e2nd mohor\u00e2ta \u00eentindere de ap\u0103, at\u00e2t de deosebit\u0103 \u00een privin\u0163a limpezimii \u015fi a nestatorniciei, de toate celelalte, c\u0103l\u0103torul se cutremur\u0103 \u015fi se \u00eenchin\u0103 cre\u015ftine\u015fte; \u00ee\u015fi aminti c\u0103 sub undele domoale z\u0103ceau le\u015furile \u015fi ruinele m\u0103re\u0163elor cet\u0103\u0163i de odinioar\u0103, care st\u0103p\u00e2niser\u0103 largulc\u00e2 mpiilor; tr\u0103snetele cerului sau neast\u00e2mp\u0103rul m\u0103- runtaielor p\u0103m\u00e2ntului le s\u0103paser\u0103 morm\u00e2ntul, \u015fi d\u0103r\u00e2m\u0103turile lor se scufundaser\u0103 \u00een ad\u00e2ncul acestei m\u0103ri care nu r\u0103bda las\u00e2nu-i nici o vie\u0163uitoare, nu \u00eeng\u0103duia ca vreo luntre s\u0103-i tulbure suprafa\u0163a, \u015fi, ca \u015fi cum propriile-i str\u0103funduri ar fi \u00eensemnat cel mai nimerit l\u0103ca\u015f pentru apele-i posomor\u00e2te, nu-\u015fi trimitea, ca oricare alt\u0103 mare, tributul \u00een nem\u0103rginirea oceanului.\u00centreg \u0163inutul \u00eenconjur\u0103tor, ca \u015fi pe vremea lui Moise, era numai pucioas\u0103 \u015fi sare; ierburile n-aveau cum s\u0103 r\u0103sar\u0103 \u015fi floarea nu lega rod; nici urm\u0103 de l\u0103star nic\u0103ieri. P\u0103m\u00e2ntul, ca \u015fi apele lacului, avea de ce s\u0103 se numeasc\u0103\u201eT\u0103r\u00e2mul Mor\u0163ii\u201d, deoarece nu se \u00eenve\u015fm\u00e2nta \u00een verdea\u0163\u0103 ca oricare alt\u0103 c\u00e2mpie; p\u00e2n\u0103 \u015fi v\u0103zduhul era v\u0103duvit de locuitorii lui \u00eenaripa\u0163i; ace\u015ftia o luau razna, pesemne ca s\u0103 scape de duhoarea catranului \u015fi a pucioasei, pe care v\u0103paia soarelui o \u00eempr\u0103\u015ftia de pe suprafa\u0163a apei, \u00eenvolburarea de aburi preschimb\u00e2ndu-se uneori \u00een v\u00e2rtejuri pustiitoare. Lespezi de spum\u0103v\u00e2scoas\u0103, care se cheam\u0103 naft, pluteau deasupra apelor domoale \u015fi \u00eentunecate, sporind volburile de aburi, ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 adevereasc\u0103 pe deplin \u00eenfrico\u015f\u0103toarea poveste a lui Moise.

Soarele str\u0103lucea falnic, aproape de ne\u00eenchipuit \u00een cuprinsul acestei priveli\u015fti a dezn\u0103dejdii, \u015fi \u00eentreaga fire \u00eensufle\u0163it\u0103 parc\u0103 se ferea de \u00eenver\u015funarea razelor sale, \u00een afar\u0103 de pelerinul singuratic care r\u0103scolea anevoie nisipul mi\u015fc\u0103tor al de\u015fertului, p\u0103r\u00e2nd singura f\u0103ptur\u0103 vie pe tot \u00eentinsul c\u00e2 mp iei .

\u00cembr\u0103c\u0103mintea c\u0103l\u0103re\u0163ului \u015fi echipamentul calului erau ciudat de nepotrivite

pentru \u0163inutul pe care \u00eel str\u0103b\u0103teau.\u00cen afar\u0103 de zalele cu m\u00e2 neci lungi, \u00een afar\u0103 de m\u0103nu\u015file b\u0103tute \u00een pl\u0103cu\u0163e de o\u0163el \u015fi de plato\u015fa din acela\u015fi metal, mai avea un scut \u00een trei col\u0163uri at\u00e2rnat de grumaz, un coif de o\u0163el cu vizier\u0103 \u015fi un fel de glug\u0103 \u00eempletit\u0103 dins\u00e2rm\u0103, ce umplea golul dintre pieptar \u015fi marginile coifului. Picioarele \u00eei erau ap\u0103rate de armuri ml\u0103dii, ce-i acopereau coapsele \u015fi genunchii, \u00een timp ce t\u0103lpile \u00eei erauv\u00e2r\u00e2te \u00een \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri acoperite cu pl\u0103ci de o\u0163el, ca \u015fi ap\u0103r\u0103toarele bra\u0163elor. O spad\u0103 lung\u0103 \u015fi lat\u0103, cu pr\u0103sele zdravene, lucrate \u00een chip de cruce, pe

care o purta pe un \u015fold, p\u0103rea pereche cu un pumnal mare, at\u00e2rnat pe cel\u0103lalt
\u015fold. C\u0103l\u0103re\u0163ul str\u00e2ngea la obl\u00e2ncul \u015feii, cu cap\u0103tul rezemat \u00een scar\u0103, lancea lung\u0103 cu
v\u00e2rful o\u0163elit, arma lui de c\u0103petenie care, la fiece mi\u015fcare a calului, se l\u0103sa c\u0103tre

spate, \u00een timp ce flamura flutura \u00een adierea domoal\u0103, r\u0103sucindu-se \u00eenv\u00e2rfuri. La toat\u0103 aceast\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103minte greoaie se cade s\u0103 ad\u0103ug\u0103m un fel de pelerin\u0103 de postav brodat, ie\u015fit\u0103 de soare \u015fi de \u00eentrebuin\u0163are, ve\u015fm\u00e2nt ce p\u0103rea foarte folositor, deoarece \u00eempiedica razele de foc ale soarelui s\u0103 cad\u0103 de-a dreptul peste armur\u0103, care altfel ar fi devenit cu des\u0103v\u00e2r\u015fire nesuferit\u0103 c\u0103l\u0103re\u0163ului. Armele nobilului cruciat \u00eenchipuiau \u00een felurite locuri, cusut pe stof\u0103, dar ie\u015fit de soare \u015fi de vechime, un leopard culcat, cu \u00eensemnarea: \u201eDorm, nu m\u0103 trezi\u0163i!" Se mai puteau deslu\u015fi pe scut armele aceluia\u015fi blazon, aproape \u015fters de numeroase lovituri. Coiful uria\u015f, rotund, n-avea nici un fel de podoab\u0103. P\u0103str\u00e2nd aceea\u015fi gre- oaie \u00eembr\u0103c\u0103minte de o\u0163el, cu care se puteau ap\u0103ra la nevoie, crucia\u0163ii din miaz\u0103noapte p\u0103reau c\u0103 \u00eenfrunt\u0103 cu tot dinadinsul clima \u015fi \u0163inutul \u00een care veneau s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103.\u00cembr\u0103c\u0103mintea calului nu era mai pu\u0163in greoaie \u015fi mai pu\u0163in nesuferit\u0103 dec\u00e2t aceea a c\u0103l\u0103re\u0163ului. Dobitocul purta o \u015fa groas\u0103, b\u0103tut\u0103 cu pl\u0103ci de o\u0163el, iar \u00een dreptul grumazului, sub coam\u0103, un fel de plato\u015f\u0103; alt\u0103 \u00eem- br\u0103c\u0103minte, \u0163esut\u0103 din fire de o\u0163el, \u00eei ap\u0103ra crupa \u015fi coapsele. C\u0103l\u0103re\u0163ul purta de asemenea, la obl\u00e2ncul \u015feii, un baltag ca un ciocan de o\u0163el, \u015fi acesta o arm\u0103 de c\u0103petenie. Fr\u00e2ul \u015fi hamurile erau \u00eempletite cu lan\u0163uri, iar capul dobitocului era ap\u0103rat de o glug\u0103 de zale, care avea deschiz\u0103turi \u00een dreptul ochilor \u015fi al n\u0103rilor, iar \u00een mijlocul frun\u0163ii purta un corn, care, ivit parc\u0103 din \u0163easta calului, \u00eei da \u00eentruc\u00e2tva \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea inorogului din poveste.

O \u00eendelungat\u0103 folosin\u0163\u0103 \u00eei obi\u015fnuise \u00eens\u0103, at\u00e2t pe c\u0103l\u0103re\u0163c\u00e2t \u015fi pe neobositul lui fugar, cu toat\u0103 aceast\u0103 panoplie de arme. \u00centr-adev\u0103r, mul\u0163i r\u0103zboinici, r\u0103t\u0103cind din apus spre meleagurile Palestinei, piereau mai \u00eenainte de a se fi obi\u015fnuit cu asprimea climei arz\u0103toare; pentru mul\u0163i \u00eens\u0103, acea c\u0103ldur\u0103 nu era prea greu de \u00eendurat, obi\u015fnuindu-se \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 cu ea, printre ace\u015ftia afl\u00e2ndu-se \u015fi c\u0103l\u0103re\u0163ul singuratic care str\u0103b\u0103tea \u00een clipa aceea \u0163\u0103rmurile pustii ale M\u0103rii Moarte.

Firea \u00eel \u00eenzestrase desigur cu o putere pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103, dac\u0103 purta c\u0103ma\u015fa
de zale cu u\u015furin\u0163a cu care ar fi purtat o \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0163esut\u0103 din fire de p\u0103ianjen.
\u00cen afar\u0103 de aceasta, era un om \u00eendelung r\u0103bd\u0103tor; s\u0103n\u0103tatea lui putea s\u0103 \u00eenfrunte
orice fel de climat, ca \u015fi oboseala \u015fi lipsurile, oric\u00e2t ar fi fost de nemiloase. Pornirile lui
erau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu v\u00e2njo\u015fia trupeasc\u0103; se sim\u0163ea pururi cuprins de

neast\u00e2mp\u0103r, \u00een cele mai vitrege \u00eemprejur\u0103ri \u015fi, sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea sa lini\u015ftit\u0103 \u015fi rece, se fr\u0103m\u00e2nta o nepotolit\u0103 sete de av\u00e2nt \u015fi de faim\u0103, \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een firea vestitelor vl\u0103stare ale semin\u0163iei normande, ceea ce le f\u0103cea s\u0103 cucereasc\u0103 lauri \u00een toate ungherele Europei. Totu\u015fi, nu oricui \u00eei era dat s\u0103 primeasc\u0103 din partea norocului o r\u0103splat\u0103 str\u0103lucit\u0103, \u015fi aceea pe care o dob\u00e2ndise singuraticul nostru c\u0103l\u0103tor timp de doi ani c\u00e2 t cutreierase ca un r\u0103zboire aprig Palestina, se putea socoti o faim\u0103 trec\u0103toare \u015fi, pe deasupra,c\u00e2teva indulgen\u0163e papale.\u00cen acest timp, pu\u0163inii bani pe care \u00eei avusese \u00een pung\u0103 se topiser\u0103 cu at\u00e2t mai grabnic cu c\u00e2t nu se folosise de nici unul din mijloacele prin care crucia\u0163ii binevoiau s\u0103-\u015fi re\u00eentregeasc\u0103 veniturile \u015ftirbite, pe spinarea localnicilor palestinieni. Nu c\u0103uta s\u0103 stoarc\u0103 nici un fel de dar din partea neferici\u0163ilor locuitori ai \u0163inutului, \u00een schimbul f\u0103g\u0103duielii c\u0103 nu se va atinge de avutul lor \u00een timpul r\u0103zboaielor cu sarazinii, \u015fi nici nu avusese prilejul s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 prin vreo r\u0103scump\u0103rare a cine \u015ftie c\u0103rui prins mai de vaz\u0103. Mica suit\u0103, ce-l \u00eenso\u0163ise dincolo de hotarul \u0163\u0103rii \u00een care se n\u0103scuse, se r\u0103zle\u0163ise, pe m\u0103sur\u0103 ce i se mic\u015forau \u015fi mijloacele de \u00eentre\u0163inere, \u015fi singurul scutier ce-i mai r\u0103m\u0103sese era bolnav la pat, \u015fi deci \u00een neputin\u0163\u0103 de a-\u015fi urma st\u0103p\u00e2nul. A\u015fadar, c\u0103l\u0103torea singur, f\u0103r\u0103 tovar\u0103\u015fi, dup\u0103 cum am ar\u0103tat mai sus. Aceasta nu-l sup\u0103ra \u00eens\u0103

c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in pe cruciatul nostru, obi\u015fnuit s\u0103-\u015fi priveasc\u0103 spada drept cel mai
credincios tovar\u0103\u015f \u015fi g \u00e2ndurile cucernice drept cei mai buni \u00eenso\u0163itori. Omul, \u00eens\u0103,
nu se poate lipsi \u00eendelung\u0103 vreme de hran\u0103 \u015fi de odihn\u0103, chiarc\u00e2nd are o f\u0103ptur\u0103

de fier \u015fi o fire r\u0103bd\u0103toare ca cea a cavalerului cu blazonul leopardului adormit. Pentru aceasta, dup\u0103 ce l\u0103s\u0103 Marea Moart\u0103 la oarecare dep\u0103rtare \u00een urm\u0103-i, spre dreapta, salut\u0103 cu bucurie p\u00e2lcul de doi sau trei palmieri ce se z\u0103reau \u00een dep\u0103rt\u0103ri, dovad\u0103 c\u0103 \u00een apropierea lor se afla izvorul \u00een preajma c\u0103ruia avea s\u0103-\u015fi fac\u0103 popasul de amiaz\u0103. De asemenea, calul, care \u00eendura \u00eendeajuns goana, lu\u00e2nd pild\u0103 r\u0103bdarea \u015fi resemnarea st\u0103p\u00e2nului \u00eencepu s\u0103-\u015fi \u00eenal\u0163e capul, frem\u0103t\u00e2nd din n\u0103ri \u015fi iu\u0163ind pasul, ca cum ar fi sim\u0163it de departe mirosul \u015fi r\u0103coarea apeil\u00e2ng\u0103 care avea s\u0103 se odihneasc\u0103 \u015fi s\u0103 se adape. Dar, mai \u00eenainte de a fi ajunsla locul dorit, cal \u015fi c\u0103l\u0103re\u0163 erau sorti\u0163i altor osteneli \u015fi altor primejdii.

\u00cen timp ce cavalerul Leopardului \u00ee\u015fi a\u0163intea privirea asupra m\u0103nunchiului de

palmieri aflat \u00eenc\u0103 \u00eendeajuns de departe, i se p\u0103ru c\u0103, \u00eentre trunchiurile lor \u00eenl\u0103n\u0163uite, se mi\u015fc\u0103 ceva. Cur\u00e2nd, aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 n\u0103lucire se desprinse dintre copacii care \u00eei ascunseser\u0103\u00eentruc\u00e2tva mi\u015fc\u0103rile, \u015fi porni \u00een goan\u0103 spre c\u0103l\u0103re\u0163; abia atunci putu acesta s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 spre el venea un r\u0103zboinic c\u0103lare; \u00een cele din urm\u0103, dup\u0103 turban, suli\u0163a lung\u0103 \u015fi burnusul verde, recunoscu numaidec\u00e2t \u00een el un c\u0103l\u0103re\u0163 sarazin. \u201e\u00cen pustiu, nimeni nu \u00eent\u00e2lne\u015fte un prieten\u201d, zice un proverb oriental. Totu\u015fi, cruciatului \u00eei p\u0103sa prea pu\u0163in c\u0103 p\u0103g\u00e2nul, care \u00eenainta \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea lui, pe agerul fugar din Barbaria, ca \u015fi cum ar fi fost purtat pe aripi de \u015foim, venea ca prieten sau ca vr\u0103jma\u015f; poate c\u0103, ap\u0103r\u0103tord\u00e2rz al crucii, l-ar fi vrut mai degrab\u0103 du\u015fman. Pentru orice \u00eemprejurare, \u00ee\u015fi desprinse lancea din scar\u0103, o apuc\u0103 cu m\u00e2 na dreapt\u0103, a\u015fez\u00e2nd-o pe spinarea calului, cu v\u00e2rful \u00eenainte, \u00eenf\u0103\u015fur\u0103d\u00e2rlogii pe bra\u0163ul st \u00e2 ng, \u015fi \u00eenvior\u00e2nd cu pintenii agerimea fugarului, se preg\u0103ti s\u0103 \u00eenfrunte pe str\u0103in cu lini\u015ftea \u015fi \u00eencrederea \u00een sine a r\u0103zboinicului obi\u015fnuit s\u0103 \u00eenving\u0103. Lar\u00e2ndu-i, sarazinul porni \u00een goana calului, a\u015fa cum fac de obicei c\u0103l\u0103re\u0163ii arabi; \u00ee\u015fi strunea fugarul mai degrab\u0103 cu ajutorul picioarelor \u015fi cu mi\u015fc\u0103rile trupului, dec\u00e2t cu ajutorul

fr\u00e2ului, pe care \u00eel \u0163inea f\u0103r\u0103 \u00eentrebuin\u0163are \u00een m\u00e2na sting\u0103; astfel c\u0103 nimic nu-l

\u00eempiedica s\u0103 se slujeasc\u0103 de pav\u0103za rotund\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een piele de rinocer \u015fi b\u0103tut\u0103 \u00een cuie de argint, pe care o purta pe bra\u0163, juc\u00e2nd-o \u00eencoace \u015fi \u00eencolo, ca \u015fi cum ar fi avut de g \u00e2nd s\u0103 \u00eenfrunte cu talgerul acela \u015fubred n\u0103prasnicele lovituri ale unei l\u0103nci apusene. Nu-\u015fi preg\u0103tea suli\u0163a, a\u015fa cum f\u0103cuse vr\u0103jma\u015ful; o apuc\u0103 totu\u015fi cu m\u00e2 na dreapt\u0103 de mijlocul lemnului \u015fi \u00een cele din urm\u0103 \u00eencepu s-o \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 pe deasupra capului. \u00cenaint\u00e2nd drept spre du\u015fman, cu toat\u0103 iu\u0163eala, a\u015ftepta parc\u0103 s\u0103-1 vad\u0103 pe acesta f\u0103c\u00e2nd acela\u015fi lucru, pornind \u00een goan\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea lui; dar cavalerul cre\u015ftin, obi\u015fnuit cu felul de a lupta al r\u0103zboinicilor din Orient, nu \u00een\u0163elegea s\u0103-\u015fi oboseasc\u0103 fugarul \u00eentr-o goan\u0103 zadarnic\u0103. Dimpotriv\u0103, se opri,d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103, dac\u0103 ar fi trebuit s\u0103 primeasc\u0103 lovitura du\u015fmanului, greutatea armelor \u015fi cea a calului \u00eei d\u0103deau putin\u0163a de a lovi el \u00eensu\u015fi fulger\u0103tor. Prev\u0103z\u0103tor \u015fi tem\u00e2ndu-se poate de acelea\u015fi urm\u0103ri, c\u0103l\u0103re\u0163ul sarazin,

c\u00e2nd ajunse la dou\u0103 arunc\u0103turi de suli\u0163\u0103, de cre\u015ftin, \u00ee\u015fi struni calul spre st\u00e2nga, c-o

dib\u0103cie de neasemuit \u015fi f\u0103cu de dou\u0103 ori \u00eenconjurul cavalerului; acesta \u00eens\u0103, \u00eenv\u00e2rtindu-se pe loc, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eenfrunte mereu potrivnicul din fa\u0163\u0103, z\u0103d\u0103rnicea oarecum g\u00e2ndul acestuia de a-l lovi pe nea\u015fteptate, astfel c\u0103 sarazinul se v\u0103zu silit s\u0103 dea pinteni calului \u015fi s\u0103 se trag\u0103 \u00eenapoi c-o sut\u0103 de pa\u015fi. A doua oar\u0103, asemenea hultanului ce se n\u0103puste\u015fte asupra \u015foimului, maurul porni \u00een goan\u0103 \u015fi din nou se v\u0103zu silit s\u0103 fug\u0103 \u00eenapoi, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi putut dao singur\u0103 lovitur\u0103.\u00cen cele din urm\u0103, pentru a treia oar\u0103, se n\u0103pusti\u00een acela\u015fi chip; dar cavalerul cre\u015ftin, dornic s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 ciudat\u0103, \u00een care neast\u00e2mp\u0103rul obositor al vr\u0103jma\u015fului ar fi putut s\u0103-i istoveasc\u0103 \u015fi lui puterile, apuc\u0103 dintr-o dat\u0103 baltagul greu pe care-l purta

at\u00e2rnat la obl\u00e2nc \u015fi, cu bra\u0163ul s\u0103u sigur, c\u0103l\u0103uzit de o privire ager\u0103, \u00eel arunc\u0103 drept \u00een

capul emirului\u2013 c\u0103ci vr\u0103jma\u015ful nu p\u0103rea s\u0103 fie din neam de r\u00e2 nd. Sarazinul z\u0103ri la timp uria\u015fa arm\u0103 ce venea \u00een zbor \u015fi ridic\u0103 u\u015foara-i pav\u0103z\u0103 \u00eentre cap \u015fi baltag; puterea cu care fusese zv\u00e2rlit baltagul, \u00eempinse \u00eens\u0103 pav\u0103zap\u00e2n\u0103 \u00een dreptul turbanului \u015fi, cu toate c\u0103 lovitura nu-\u015fi nimerise \u0163inta de-a dreptul, fu de ajuns ca s\u0103-l azv\u00e2rle jos din \u015fa. Mai \u00eenainte ca cre\u015ftinul s\u0103 fi avut vremea s\u0103 se foloseasc\u0103

of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...