Colec\u0163ia \u201eAKADEMOS",
ini\u0163iat\u0103 de prof. dr. CONSTANTIN FLORICEL, este \u00eengrijit\u0103 de IR1NA PETRA\u015e
ISBN 973-30-4970-0

C\u0103r\u0163ile, \u00een general, nu au nevoie de explica\u0163ii; justific\u0103rile sunt de aflat \u00een text \u015fi Jn
argumentele acestuia. Cu toate acestea sunt dator s\u0103 explic viitorului meu cititor c\u0103 e vorba de
un proiect tot at\u00e2t de vechi precum prima mea carte ap\u0103rut\u0103 cu decenii \u00een urm\u0103. . . Studiul
formelor (genurilor) beneficiaz\u0103 azi de o imens\u0103 bibliografie. Totu\u015fi, dasc\u0103lul de teorie
literar\u0103, \u00een \u00eent\u00e2lnirile lui cu succesive promo\u0163ii de filologi clujeni, e dator s\u0103 lase \u00een scris ceva
din substan\u0163a prelegerilor sale s\u0103pt\u0103m\u00e2nale.
Cartea a devenit posibil\u0103 datorit\u0103 acestor cursuri, \u00eencuraj\u0103rilor indirecte ale studen\u0163ilor \u015fi,
acum, gra\u0163ie unui cercet\u0103tor \u015fi editor exigent \u015fi avertizat: Irina Petra\u015f, c\u0103reia \u00eei mul\u0163umesc
neconven\u0163ional.

Inten\u0163iile \u2014 declarate \u015fi enun\u0163ate acum \u2014 sunt departe\u0103e cerin\u0163ele unui tratat; mai degrab\u0103 tentat de
sugestiile ultimelor trei decenii, sugestii descinse din studiul semiotic \u015fi tcxtologie, din poetica
postmodern\u0103 \u015fi din experien\u0163ele organice ale teoriei literare, \u00eemi asum dificila misiune de a pune \u00een
discu\u0163ie categorii \u015fi concepte revendicate \u00een primul r\u00e2nd de ultima disciplin\u0103 pomenit\u0103. Autorul acestui
eseu propune cititorului un excurs \u00een sec\u0163iunea esen\u0163ial\u0103 \u015fi, evident, definitorie pentru disciplina
ap\u0103rut\u0103 la finele veacului al XVIII-lea \u015fi care se situeaz\u0103 \u00een sistemul (subsistemul) a ceea ce
cercet\u0103torii germani numesc \u201e\u015ftiin\u0163a literaturii", cu toate nesiguran\u0163ele semantice iscate.
Teoria literaturii infirm\u0103 ast\u0103zi diverse \u015fi adesea surprinz\u0103toare accep\u0163iuni \u015fi reprezent\u0103ri. \u00een orice caz,
orizonturile \u015fi conceptele sale nu mai au nimic comun cu \u201esumarul" ratificat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul
contemporan. Tinz\u00e2nd s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 func\u0163iile \u015fi sfera categoriilor \u201econsacrate", teoria literaturii a
devenit, \u00een mod cert \u2014 \u015fi faptele sunt indeniabile \u2014 o teorie a formelor, a morfologiei lor, un studiu
de poetic\u0103 ce ambi\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 determine \u015fi s\u0103 explice mecanismele cauzale ale unor fenomene
acceptate de cele mai multe ori tale quale. Poetic\u0103 a formelor sau (de ce nu?) o posibil\u0103 retoric\u0103 a
formelor, teoria literaturii fixeaz\u0103, nuan\u0163at \u015fi \u00een termeni prelua\u0163i din recomand\u0103rile unor discipline
\u00eenrudite (o cercetare convergent\u0103 s-a impus \u015fi spectacolul dialogului disciplinelor este adesea uimitor
\u015fi incitant!), coordonatele morfologice(gramatica) ale formelor. Ideea se impune azi eviden\u0163ei,
p\u0103trunz\u00e2nd (era \u015fi timpul!) \u00een mentalitatea, relativ conservatoare, a universit\u0103\u0163ilor.
De ce o teorie a formelor? S\u0103 precizez \u2014 e, desigur, o chestiune mai pu\u0163in \u00eensemnat\u0103 \u2014 c\u0103 operez cu
conceptul de form\u0103/forme clorind s\u0103 elimin \u2014 sau, dac\u0103 vre\u0163i, s\u0103 evacuez din spa\u0163iile amenin\u0163ate de

chiar clac\u0103, privi\u0163i cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 didactic\u0103, ar p\u0103rea mai comozi pentru taxinomiile anchilozate ale
manualelor. Formele ca entit\u0103\u0163i ^fundamentale (epic, liric, dramatic) \u015fi realitatea individualizat\u0103,
structurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 {specia) a formelor (roman, povestire, nuvel\u0103, poem, epopee, schi\u0163\u0103, memorii,
epistol\u0103, jurnal, memorial de c\u0103l\u0103torie, sonet, rondel, elegie, od\u0103 etc, etc.) sunt teritoriul investiga\u0163iei \u015fi
reflec\u0163iei declan\u015fate prin coroborarea \u015fi prin sinteza recomand\u0103rilor, reflec\u0163iilor, sugestiilor \u015fi prelu\u0103rii
metodelor din diversedisciplin e.

\u00ceTeoria formelor/teoria literaturii nu-\u015fi \u00eendep\u0103rteaz\u0103 alte categorii, dar autorul acestor pagini:credecie:
mult\u0103 vreme c\u0103 explicarea, examinarea \u015fi cercetarea \u00eentr-un excurs riguros \u015fi totodat\u0103 nuan\u0163at sunt
posibile numai din unghiul \u00een\u0163elegerii concertate \u015fi exacte a categoriilor interne ale formelor. De
altminteri, devenirea (evolu\u0163ia) formelor realizeaz\u0103 una dintre cele mai spectaculoase reprezent\u0103ri ale
istoriei reale a literaturii. Marea aventur\u0103 istoric\u0103 a formelor e, de fapt, itinerarul extraordinar parcurs
\u00een timp, prin x metamorfoze, prin numeroase muta\u0163ii. \u015fi prin aleatorii treceri ale formelor. Epocile \u015fi
mentalitatea lor, istoria recept\u0103rii, a alegerii sau contest\u0103rii formelor apar ca un dramatichappening
jucat pe scena a ceea ce poate fi o alt\u0103 istorie a literaturii.
Stabilind statutul actual al disciplinei nu am s\u0103 neglijez treptele precursoare pentru o atare accep\u0163iune:
teoria literaturii =-=. o teorie a formelor \u00een interpret\u0103ri care includ retorica, poetica \u015fi logica , formelor.
F\u0103i-\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103-destinul literaturii \u2014 Adrian. Marino a demonstrat-o \u00een succesivele elabor\u0103ri ale

Platon \u015fi Aristo\u0163el, .retoricile ulterioare ale Antichit\u0103\u0163ii precum \u015fi poeticile medievale nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103
demonstreze c\u0103 istoria vie, real\u0103, palpabil\u0103 a literaturii s-a scris prin actul genezei, devenirii,
dispari\u0163iei, metamorfozei sau, pur \u015fi simplu, prin resurec\u0163ia amor forme aparent revolute.
Teoria formelor, \u00een ipostazele - - credibile \u015fi argumentate pen-\u25a0, tru autorul acestui text \u2014
privilegiate;, poetica \u015fi retorica, este, in ultim\u0103 analiz\u0103, \u00een al\u0163i termeni, \u201egeno\u00eeogie", \u015fi o disciplin\u0103 a
\u201egenurilor** (categoriale \u015fi individuale) reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u015fi teoria contemporan\u0103 .a literaturii,
nerefuz\u00e2ndu-\u015fi alte concepte subiacente \u015fi aflate \u00een raporturi de interdependen\u0163\u0103. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103
precizez acum: teoria literaturii apeleaz\u0103 la un concept precum acela de intertextualitate pentru c\u0103 el
func\u0163ioneaz\u0103 ca element consubstan\u0163ial al fiec\u0103rei forme, realitate organic\u0103 a interferen\u0163elor, interac-
\u0163iunii \u015fi dezvolt\u0103rii. Loc geometric al manifest\u0103rii intertextualit\u0103\u0163ii, forma (vezi epopeea, romanul,
nuvela etc.) \u00ee\u015fi decide fizionomia \u00een

timp prin regimul dialoga! al experien\u0163elor interne \u25a0 ale formelor abia;'ap\u0103rute sau ale celor care le-au
precedat. O schi\u0163\u0103 precum cea alc\u0103tuit\u0103 de Gerard Genette (Introducere \u00een \u0103rhitext) e de natur\u0103 s\u0103
indice \u2014- neascunz\u00e2nd inten\u0163iile polemice \u015fi solu\u0163iile taxinomiee noi \u2014 cursul defel linear \u015fi

niciodat\u0103 egal \u2014 al evolu\u0163iei teoriei formelor identificat\u0103, \u00een fond, cu teoria literaturii propriu-zise.
Una dintre primele lucr\u0103ri unde postulatele consacrate ale teoriei formelor sunt puse sub semnul
\u00eentreb\u0103rii \u015fi, implicit, revizuite radical, este cartea lui Northrop Frye, Anatomia criticii (3 957). Data
apari\u0163iei c\u0103r\u0163ii nu c f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate pentru circumscrierea etapei reexamin\u0103rii categoriilor poeticii \u00een
cel pu\u0163in dou\u0103 direc\u0163ii ale dezvolt\u0103rii lor. Cursul faptelor va fi de altminteri \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat cu p\u0103trunz\u0103toare
\u00een\u0163elegere a fenomenelor de c\u0103tre Umb'erto Eco \u00een Limitele interpret\u0103rii (1990). Northrop Frye,
extraordinarul exeget din ' Dubla viziune1, propune \u00een cartea sa din 1957 principii cu adev\u0103rat noi
pentru studiul faptului literar.Theoria, \u00eensemn\u00e2nd \u2014 cum se \u015ftie \u2014 contemplarea fenomenului,
reprezentarea lui categorial\u0103 \u00een urma unei vaste \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri de manifest\u0103ri; ea reclam\u0103, subliniaz\u0103 pro-
fesorul canadian, \u00eentemeierea exegezei pe faptul propriu-zis: \u201eAxiomele \u015fi postulatele criticii trebuie
s\u0103 se dezvolte din arta pe care o studiaz\u0103. Criticul literar trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 citeasc\u0103 litera-' tur\u0103,
s\u0103 efectueze o cercetare inductiv\u0103 de ansamblu a propriului s\u0103u domeniu \u015fi s\u0103-\u015fi elaboreze principiile
critice numai cu ajutorul cuno\u015ftin\u0163elor pe care le posed\u0103 \u00een acest domeniu"2. Acel \u201e\u00een afara literaturii"
amendat de Northrop Frye avertizeaz\u0103, prin urmare, asupra inadecv\u0103rii cercet\u0103rii la teritorii f\u0103r\u0103
tangen\u0163\u0103 cu crea\u0163ia literar\u0103, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 eludarea rigorii \u015ftiin\u0163ifice: \u201ePrezen\u0163a unei concep\u0163ii
\u015ftiin\u0163ifice \u00een orice domeniu de cercetare \u2014 precizeaz\u0103 autorul Anatomiei criticii \u2014 impune

sistematic" (s.n. LV.)3.
A\u015fadar, studiul sistematic \u015fi coeren\u0163a deplin\u0103 a conceptelor \u2014' dincolo de \u00eendr\u0103zneala interpret\u0103rii \u015fi
de disloc\u0103rile provocate de o atare interpretare \u2014 confer\u0103Theoriei un sens mai cuprinz\u0103tor. Iat\u0103, \u00een
termenii profesorului de la Toronto, o posibil\u0103 accep\u0163iune a viziunii teoretizante: \u201eLumea g\u00e2ndirii \u015fi a
ideilorindividuale este -str\u00e2ns legat\u0103 dev\u0103z \u015fi aproape to\u0163i termenii no\u015ftri care denot\u0103 g\u00e2ndirea,
\u00eencep\u00e2nd cu grecescultheoria, se bazeaz\u0103 pe metafore vizuale" (s.n. LV.)4. Iat\u0103 o remarc\u0103 extrem de
interesant\u0103. Cred c\u0103 nu e hazardat\u0103 analogia \u2014 sugerat\u0103 de afirma\u0163iile lui Northrop Frye \u2014 \u00eentre
reprezent\u0103rile specifice enun\u0163ului \u015fi discursului narativ \u015fi modul de percepere a faptului literar
individual. Mai mult. mi se pare c\u0103 a\u015f avea suficiente argumente pentru a lua \u00een discu-
\u0163ie de pe acura o ipotez\u0103 pe care se \u00eentemeiaz\u0103 \u00eentregul eseu: formele literare sunt expresia unui nucleu
originar de natur\u0103 epic\u0103. Voca\u0163ia imanent\u0103 omului este aceea de a povesti/comunica \u015fi de a stabili
rela\u0163ii, sub specia alternativei ontologice \u015fi gnoseologice, cu un posibii \u015fi necesar interlocutor. HOMO
NARR\u00c2TIVUS este instan\u0163a originar\u0103 \u015fi, implicit, arhetipal\u0103 a formelor literare, iar perceperea

esen\u0163ial\u0103 pentru excursul meu: textul literar, diagramele desemnate de acesta, trimit, ineluctabil, spre
icleea literaturii-poves-tire, a iiteraturii-spectacol bazate pe un scenariu omniprezent \u00een diferitele
\u201emoduri" de comunicare verbal\u0103.
Revenind la teoria literaturii conceput\u0103 ca teorie a formelor, e de subliniat c\u0103 directiva teoretic\u0103 nu se
poate dispensa de \u201ecooperarea"', \u00een regim de dialog activ, a c\u00e2torva discipline convocate \u00eentr-un proces
complex \u015fi \u00eendelungat la elaborarea conceptelor de forme (categorii generale, expresie a ipostazelor
fundamentale ale fiin\u0163ei \u00een raport cu Lumea) \u015fi de forme individuale, structuri cu identitate
inconfundabil\u0103, rezultat al demersului constructiv (arhitectonica operei), compozi\u0163ional, al creatorului.
Teoria formelor este, \u00een primul r\u00e2nd, poetica lor \u015fi examinarea (descriere, analiz\u0103, valorizare) a
faptelor literare create exprim\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc \u015fi potrivit unui program neezitant, cerin\u0163ele poeticii
istorice \u015fi descriptive.
Fiind, \u00een acela\u015fi itimp, retoric\u0103, teoria formelor examineaz\u0103 \u2014 diteral \u015fi, mai apoi, sub specia
literarit\u0103\u0163ii \u2014 formele narative, trimi\u0163\u00e2nd spre gramatic\u0103 (\u201earta ordon\u0103rii cuvintelor'' precizeaz\u0103
Northrop Frye) \u015fi spre logic\u0103, ultima av\u00e2nd a pune \u00een chestiune semnifica\u0163ia mesajului, coeren\u0163a sa
narativ\u0103. Plurivalenta teoriei formelor nu vine doar din aceast\u0103 tripl\u0103 dezvoltare a studiului, v\u0103zut \u00een
multiple convergen\u0163e \u015fi \u00een perspectiva conjug\u0103rii diferitelor tipuri de discurs analitic. Dac\u0103 pentru
teoreticianul canadian ,,genul"/forma implic\u0103, organic, elementul inten\u0163ional (\u201einten\u0163ia de