Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fluturi Si Molii

Fluturi Si Molii

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by gattarossa
Animale Si Plante
Animale Si Plante

More info:

Published by: gattarossa on Feb 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/10/2014

pdf

text

original

 
Fluturi
ş
i molii
 Lepidopterele, nume generic dat tuturor speciilor de fluturi
 ş
i molii, au ap
ă
rute pentru prima dat 
ă
cu peste 100 de milioane de ani în urm
ă
în perioada dinozaurilor,
 ş
i în ciuda unuiciclu de via
 ţă
complicat 
ă
 , ele au o serie de mijloace iste
 ţ 
e care le ajut 
ă
s
ă
supravie
 ţ 
uiasc
ă
înmediul lor.
Lepidopterele se g
ă
sesc în aproape toate col
ţ
urile lumii, în afar 
ă
de Polul Nord
ş
i PolulSud. Chiar 
ş
i în regiunea arctic
ă
exist
ă
fluturi care rezist
ă
în timpul iernii lungi pentru a se bucura de scurta var 
ă
arctic
ă
. Ei sunt mai r 
ă
spândi
ţ
i la tropice decât în America de Nord
ş
i înEuropa, dar numai în Marea Britanie, de exemplu, exist
ă
2.500 de specii diferite de fluturi
ş
imolii.Ei se g
ă
sesc într-o mare varietate de habitate. Unii tr 
ă
iesc în mun
ţ
i, la în
ă
l
ţ
imi mari, pecând al
ţ
ii tr 
ă
iesc numai pe insule oceanice, iar unele molii chiar î
ş
i petrec majoritatea vie
ţ
ii înape dulci - chiar 
ş
i fluturii maturi înaripa
ţ
i înoat
ă
pe sub ap
ă
. în ape s
ă
rate nu tr 
ă
iesclepidoptere, dar se
ş
tie c
ă
 
ş
i dintre insecte, cele mai adaptate
ş
i mai r 
ă
spândite viet
ăţ
i, numaifoarte pu
ţ
ine tr 
ă
iesc în ap
ă
s
ă
rat
ă
.
Fluture sau molie?
Ordinul Lepidoptera are dou
ă
subordine: Homoneura
ş
i Heteroneura. La prima vederespeciile din cele dou
ă
subordine sunt greu de deosebit, deoarece ele au multe asem
ă
n
ă
ri. Odiferen
ţă
general
ă
este c
ă
speciile din cel de-al doilea subordin, fluturii, au pe cap antene prev
ă
zute cu noduri la capete, pe când cele din primul, moliile, au antene sub
ţ
iri, ascu
ţ
ite sau"împ
ă
nate".
Foto: Un fluture coada rândunicii, din zonele tropicale,
ţ
inându-
ş
i aripile întinse.Coada rândunicii european
ă
iese dintr-o nimf 
ă
. Aripile i s-au întins
ş
i înt
ă
rit,preg
ă
tite de zbor.
 
Exist
ă
 
ş
i diferen
ţ
e între felul în care aripile sunt unite cu cele posterioare pe cele dou
ă
 laturi. Mai exist
ă
 
ş
i alte diferen
ţ
e mici. De exemplu, majoritatea speciilor de molii zboar 
ă
întimpul nop
ţ
ii
ş
i majoritatea speciilor de fluturi zboar 
ă
în timpul zilei. Îns
ă
pentru a complicalucrurile, exist
ă
unele specii de molii care zboar 
ă
în timpul zilei, la fel cum
ş
i printre fluturiexist
ă
specii care zboar 
ă
în timpul nop
ţ
ii. De asemenea, oamenii le consider 
ă
pe primele ni
ş
teviet
ăţ
i neinteresante - ni
ş
te insecte maro "îmbl
ă
nite" care flutur 
ă
în jurul luminii. Dar defapt printre ele exist
ă
multe specii frumos colorate, a
ş
a cum exist
ă
 
ş
i fluturi neinteresan
ţ
i. Bamai mult, exist
ă
peste 15.000 de specii de fluturi, dar peste 150.000 de specii de molii.
Ciclul vie
ţ
ii lepidopterelor
Ciclul vie
ţ
ii are patru faze: oul, omida (larva), nimfa sau pupa
ş
i fluturele matur,zbur 
ă
tor. Ultima faz
ă
nu numai c
ă
permite insectei s
ă
se
ă
spândeasc
ă
 
ş
i s
ă
colonizeze noiregiuni, dar este
ş
i faza de reproducere, în timpul c
ă
reia are loc înmul
ţ
irea. Dup
ă
împerechere,de obicei femelele î
ş
i depun ou
ă
le separat, sau în grupuri pe un tip specific de plant
ă
sau desurs
ă
de hran
ă
: cea pe care o vor mânca omizile din urm
ă
toarea faz
ă
. Dac
ă
femela depuneou
ă
le într-un loc gre
ş
it, atunci omizile, când vor ie
ş
i din ou
ă
, nu se vor putea hr 
ă
ni
ş
i vor muri. La unele specii, la care omizile se hr 
ă
nesc cu o gam
ă
larg
ă
de plante, ou
ă
le sunt depuseîn timpul zborului
ş
i sunt împr 
ăş
tiate.
Foto: Omida fluturelui coad
ă
derândunic
ă
. Când este deranjat
ă
easecret
ă
o cantitate mic
ă
de substan
ţă
deun ro
ş
u aprins prin spatele capului, careeman
ă
un miros nepl
ă
cutpentru a îndep
ă
rta pr
ă
d
ă
torii.Foto: Aceste trei imagini arat
ă
omida (larva)
ş
i nimfa (pupa) fluturelui coadarândunicii.
 
 Din ou
ă
ies omizile - ni
ş
te viet
ăţ
i tubulare formate din inele de chitin
ă
. Omida este unfel de tub f 
ă
cut pentru a se hr 
ă
ni, dar ea are sim
ţ
uri ascu
ţ
ite care o ajut
ă
s
ă
supravie
ţ
uiasc
ă
 
ş
is
ă
evite s
ă
fie mâncat
ă
de numero
ş
ii s
ă
i du
ş
mani.
Foto: Un fluture african se preg
ă
te
ş
tes
ă
m
ă
nânce. Fluturii se hr
ă
nesc dinflori viu colorate cu miros puternic.Majoritatea acestor flori sunt ro
ş
ii,portocalii sau roz, culori pe care le potvedea bine. Fluturii se hr
ă
nesc cunectar, un lichid dulce aflat înmajoritatea florilor, pe care îl extragprin introducerea proboscidei înfloare. Florile produc nectar exclusivpentru a atrage insectele.Foto: Molia împ
ă
ratul auriudin India, cu "ochii" vizibili pearipi. Ace
ş
tia seam
ă
n
ă
cu ochiiunui animal mai mare
ş
i astfel îiajut
ă
s
ă
îndep
ă
rteze pr
ă
d
ă
torii.De
ş
i nu sunt vizibile când moliase afl
ă
în repaus, aceste pete iesla iveal
ă
când este deranjat
ă
 speriind pr
ă
d
ă
torul
ş
ipermi
ţ
ându-i s
ă
scape. Deasemenea, fluturii
ş
i moliile sebazeaz
ă
pe culoare
ş
i camuflajca mijloace de ap
ă
rare.Foto: Fluturele c
ă
pitanbrun. Pozi
ţ
ia sa de repauseste specific
ă
mai degrab
ă
 moliilor
ş
i are antene fine
ş
iascu
ţ
ite,
ş
i nu prev
ă
zute cunoduri la capete camajoritatea fluturilor.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->