Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Micotoxine

Micotoxine

Ratings: (0)|Views: 35|Likes:
Published by scirocco

More info:

Published by: scirocco on Feb 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/10/2013

pdf

text

original

 
MICOTOXINELE
O problem
ă
veche, dar nou
ă
pentru siguran
ţ
a alimentar
ă
 
Prof. univ. dr. Mihai Berca
1. Defini
ţ
ie
Micotoxinele sunt considerate substan
ţ
e naturale,dar sunt denumite
ş
i produse secundare de schimb, careapar în timpul dezvolt
ă
rii ciupercilor parazite la plante încâmp sau la materialul depozitat
ş
i utilizat apoi în hranaoamenilor 
ş
i a animalelor. Ele mai pot fi considerate
ş
ica metaboli
ţ
i primari, substan
ţ
e toxice atât pentruoameni, cât
ş
i pentru animale.Func
ţ
iile form
ă
rii micotoxinelor în procesul deschimb al substan
ţ
elor la ciuperci nu sunt, pân
ă
în prezent, cunoscute. Cercet
ă
rile în acest domeniu de-abiaau început.
Cereale infestate cu ciuperciotravitoare (microfungi)
2. Unde se formeaz
ă
micotoxinele
Exist
ă
în momentul de fa
ţă
circa 300-400 micotoxine (intervalul este dat dediferi
ţ
i autori, apar 
ţ
inând la 24 de grupe chimice de toxine care pot ap
ă
rea în condi
ţ
iidin cele mai diferite în produc
ţ
iile agricole
ş
i în diferitele alimente ob
ţ
inute din acestea.În cazul cerealelor 
ş
i porumbului sunt cunoscute urm
ă
toarele toxine foarte periculoase:
 
Fumonisin b1 (FB1)
produs de
 Fusarium Verticiloides
 
ş
i
 Fusarium proliferatum
 (prezente mai ales la porumb, dar 
ş
i de speciile
 Fusarium napiforme
,
 Fusariumanthophilum
,
 Fusarium diamini
 
ş
i
 Fusarium nygami
, prezente mai ales în Canada,SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Fran
ţ
a,Italia, Polonia
ş
i Spania.
 
Deoxynivalenol (figura 1), produs îndeosebi de
 Fusarium graminearum
 
ş
i care estefoarte prezent în spa
ţ
iul românesc, îndeosebi la grâu
ş
i triticale
ş
i foarte rar pe secar 
ă
 
ş
i orz. Foarte frecvente
ş
i periculos de abundente sunt aceste micotoxine în grâul dur (
Triticum durum
).
Aspergillus Penicillium Fusarium Alternaria Claviceps
Ac
ţ
iunea biochimic
ă
a acestor toxine const
ă
în inhibarea sintezei proteice lanivelul ribozomilor din celule, ori în ribozomi se sintetizeaz
ă
cea mai mare parte aADN-ului
ş
i ARN-ului celular 
ş
i, în consecin
ţă
, se inhib
ă
diviziunea celular 
ă
, mai alesla copii.
1
 
Dac
ă
intoxicarea este de lung
ă
durat
ă
, este deranjat
ă
formarea organelor interne,inclusiv a sistemului nervos. DL
50
oral oscileaz
ă
între 46
ş
i 78 mg/kg
ş
i ca toxicitatesunt asem
ă
n
ă
toare pesticidelor din grupa a II-a de toxicitate. La porci, DL
50
= 9-10mg/kg. Acest animal este foarte sensibil. Nu avem date am
ă
nun
ţ
ite despre efectul lui laoameni.
2
 
Ş
tim c
ă
 amândou
ă
toxinele prezentate suntfoarte periculoase pentru sistemulimumologic
ş
i c
ă
 în mod specialD.O.N.-ul provoac
ă
 
ş
i tumorirenale.
Fig. 1 - Formula structural
ǎ
a D.O.N.
 Nu s-a constatat la nici o toxin
ă
efect mutagen la
Salmonella thyphiumurium
.În procesul de reproduc
ţ
ie sunt de asemenea periculoase 1-2 mg/kg, reducândgreutatea la na
ş
tere a descenden
ţ
ilor. La doze mai mari riscul este foarte mare.Pentru D.O.N., efectul NOEL (NO Effect Level), adic
ă
limita pân
ă
la careD.O.N. poate fi suportat f 
ă
ă
efecte negative, este prezentat în tabelul 1.Tabelul 1 NOEL în mg/kg viu/zi
Studii NOELmg/kg/gt viu/ziLiteratur
ă
 
Ş
oarece, cronic 2 ani 0,11 Iverson
ş
i colab., 1986
Ş
oarece, imunotoxicitate 0,25 Tryphonas
ş
i colab., 1982
Ş
oarece, teratogenicitate 0,5 Khera
ş
i colab., 1982
Ş
oarece toxic, reproducere 0,375 Khera
ş
i colab., 1984Porc subcronic (90-98 zile) 0,04-0,06 Buysfo
ş
i colab., 1992,1993
Patulin
este o micotoxin
ă
produs
ă
de ciupercile micro, care de aceast
ă
dat
ă
atac
ă
 mai ales în depozit cerealele, dar 
ş
i alte produse, îndeosebi fructe, iar printre fructe are preferin
ţă
pentru mere. Fa
ţă
de aceast
ă
ciuperc
ă
, Comitetul
ş
tiin
ţ
ific al Alimenta
ţ
iei, în
ş
edin
ţ
a din 08.03.2000 stabile
ş
te limita NOEL la 0,1 mg/kg
ş
i indicele PTWI(provisional tolerable weekly intake) la 7 mg/kg.În fine, ultimul indice PTMDI (provisional maximum tolerable daily intake) afost stabilit de comitet la 0,4 mg/kg.
 
Principalele specii de ciuperci care produc Patulin sunt cele care generic apar 
ţ
ingenurilor 
 Penicillium, Aspergillus
 ş
i Byssochlamys
. Toxina este mai puternic
ă
decât primele dou
ă
 
ş
i deci mai periculoas
ă
.
Ochratoxin A OTA
este a doua toxin
ă
produs
ă
de fungi severali, precum
 Aspergillus
ş
i
Penicillium
 
ş
i care, întâmpl
ă
tor, se afl
ă
în natur 
ă
în diferite su
ş
e decereale, boabe de cafea, fasole
ş
i fructe uscate peste tot în lume.Este o toxin
ă
nefrotoxic
ă
cu propriet
ăţ
i carcinogenice, teratogenice, imunotoxice
ş
i neurotoxice. În zona balcanic
ă
, inclusiv în România, a creat, a dezvoltat la oamenidiverse tumori de-a lungul traiectului urinar. Din Africa de Nord a venit informa
ţ
ia c
ă
,între nefritele cronice intestinale
ş
i expunerea la ochratoxin, exist
ă
o corela
ţ
ie foarte pozitiv
ă
.Fig. 2 - Cantitatea medie de OTA ingerat
ă
de popula
ţ
ia german
ă
în nanograme/ziInducerea cancerului la oameni de c
ă
tre Ochratoxin A a fost confirmat
ă
 
ş
i deAgen
ţ
ia Interna
ţ
ional
ă
de Cercet
ă
ri asupra Cancerului (IARC). Inducerea canceruluirenal a fost ob
ţ
inut
ă
la
ş
oareci, la doze mici de numai 70 µg/kg/corp viu.OTA este foarte prezent
ă
în mai toate alimentele analizate pe pia
ţ
a UniuniiEuropene. Ele nu numai c
ă
au fost prezente, dar au fost
ş
i foarte disponibile din punctde vedere biologic. În alimentele ob
ţ
inute din plante, din 7000 de mostre, OTA a fostg
ă
sit
ă
în 57,2 din cazuri în concentra
ţ
ie peste limita admis
ă
. Cea mai mare frecven
ţă
atoxinei s-a întâlnit în pâine, bere, cafea, alune
ş
i fructe uscate, macaroane
ş
i pr 
ă
 jituri. N-a lipsit îns
ă
nici din fructe, sucuri
ş
i vin.
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->