CAPITOLUL ‘111 FUSTA ‘Tiparul spatelui pentru fusta tip Linii_ajutaitoare Jn partes sting’ a Hirtiei desentim rept cu deschiderea spre dreapta. Li cala este linia de mijfocul spatetut. Din i Unghiulut pe linia de mijlocil spatelui (lin verticala) aplicim lungimea pind la sold. Din cest punct ducem o linie orizontala spre dreapla pe care se misoara um sfert din grosimea goldului Ininus 2 em. Din acest punct se ridicd o verticala pind la linia orizontald a unghiului-drept, pe tare o prelungim in jos in funcjie de lungimea fustel. Accastd linie “verlicala se mumeste [nia de confrol. Din virlul unghiului drept pe linia Verticals. de wiljlocul’ spatelui apticam tungimea fustei. Din acest punct ducem 0 linte orizontala pind ia linia de control. Aceasta este linla aju: titoare de lungime a fuste Modelarea tiparulul De la linia de contro} ne deplasim spre stings (pe linia orizontala de sus) cu 2 em. Din acest punet se duce 0 linie usor rolunjita care se_va lint cit linia de control in. jos, 1a 15 em de linia orizontala, Aceasta este linia soldului. Linta de talie. Din ¥! tilul seo boari ca 1 cm pe linia de mijlocul spatelui. Din acest punct se duce o Jinie inclinata pina Ja pumc- til de'gold de pe linia orizontala. Aceasta linte inclinat constituie linia de talie, Pe linia de talie se face 0 pets: de la linia de mijlocul spatelui, spre dreapta, pe linia de falie aplicdm 0 zecime din grosimea talici, Din acest punet mésurim tn continuare spre dreapta 3 em, (adincimea persei). La mijlocul acestel dis: fanfe de 3. cm se duce linia de mijloctl pensei ( verticalii in jos), avind. hungimea de 14m. eest punct se uneste prin linii inclinate cu punc- ele de pe linia de talie care marcheazd adincimes pensei. Pentru stabilirea adincimil pensel, astfel: se determina care este dileren{a intre:gro- ‘Hinea taliel si grosimea soldului. Dac aceasta Uiferen{a este’ de 20-24 em, adiricimen penselor Va fi de 2—3 cm. Dack diferenta intre grosimea faliei si grosimea goldului este de 2428 em, adincimes penselor va fi de 4 cm saul se executd oud pense cu adincimea de cite 2 em. Dacs diferen{a intre grosimea 4 mea. sol 13 Glut depagegte 28 em, adineimea penselor va fi tot de. cin, dar le construirea liniet goldulut se procedeazi astfel: de la linia de control ne deplasim spre stinga pe linia orizontalii de sus, misurind 9,53 om (a mai mult, in functie de mari mea’ diferenfei dintre cele dou’ grosiml). Uni acest pruct cu linia de control, Ia 17- =18 cm de fa linia orizontalé, printr-o linie ugor rotunjit Cinid! se face cut stu custtur’ pe linia de jlocul spatelui, pe linia orizontala care mar- Gheazd lungimea fustel, iesim in afard ctl 2 em, fata de linia de mijlocil spatelui. Acest punct se tineste cu purictul de talie de pe tina de mijlocul spatelui Cind se face cusdtura pe linia de gold, pe linia orizontald care delimitenza Iungimea fustei iesim ‘n-afara, tol cu 2-em fafa de tirlia de control. ‘Linta de lunginge a fustei. Din linia orizon- tala de cadru se aplicd pe linia de sold, lungimea fustel. Punctul ailat se urteste cul punclul de hungimea fustei din mijlocul’ spatelui, Aceasta fine este usor rotunjita citre linia de sold. Tiparil. spatelus pentru fusta tip este prezen= tat in (ig, 7, 0) a) a fa} H boner es a a ie 7 alpal se wldTiparul de faj4 pentru fusta tip Linii ajutitoare Jn partea dreapti a hirtici se traseazi un lunghi drept cu deschideree spre stings. Linia vertical este linia de mijlecul fejei. Din virful unghiului, pe linia de mijlocal felei-se aplicd lungimen soldului, Din acest punct ‘iicem spre stinga 0 linte orizontala, pe care se aplica un sfert din grosimea soldulul plus 2 cm Din acest punct se ridica o verticaldi pina Ia linia orizontala a unghiului drept, care se prelungesic in Jos alit cit teclama lungimea fustel. Accasii Tinie se numeste lnie de control. Linia de lungime a tustei se traseaxa ca. la pattea din spate. Modelarea tiparutut De la linia de control, pe linta orizontala a unghiului drept ne deplasim spre dreapta cu 2m. Unim acest punct prinir-o linie ugor rotun- Jil cu linia de control la 15 cm de linia orizontala @ unghiului drept, construind astiel -rotunjimen goldului (Hg. 7, b) Din virlul unghiului se coboard cu 2 em pe inte de mijlocul fetel. Acest punt se uneste cu punctul de gold de pe linia orzontalé a unghiului rept. Aceasta linie inclinata este laia de talie bund. ia de falie se face o pensi. De la I felel, pe linia de talre Se a zecime din grosimea talici plus 1 em; dacd gro: simea taliel depaseste 80 citt se aplica 0 2ecme din gotsimea taliel plus 2.cm. Din acest punct se 1 Soard adinclmea pensei spre dreapta 2—3.em). Li- nia de mijlocul pense’ coboara de pe linia’ de talie de la jumitatea celor 2—3 em de adincime » pensei. Pe ea se misoard 13 cm de la linia de talie in fos. Acest punet se uneste prin linii inclinate ‘cu “punctele care marcheazé adincinea pensei. Pentru stabilirea adincimii penselor se proce. deaza la fel ca la liparul de spete pentru fusta tip. Cind se face cusiturd say cull pe linia de mijlocul felel, pe linia de tungime a fustei se ese in afard cu 2 cm. fafa de linia de mijlocul fefet. Acest punet se uneste eu linia de tali Cind se realizeazd cusdtura pe linia de sold, pe linia de lungime a fustet se iese in afard cu 2 ém, fa{a de linia de control. Acest punct se uneste eu puntettll de la rotunjimea soldului. Acesta cate tiparil de fafa pentru fusta tip (fig. 7, 0) Linia de lungime a fustei se traseaza ca la tiparal de spate. Tiparul tip fusta se foloseste pentru tiparele fustelor in clini, twist, seml-elos, in general pen tiu orice model de fusta sau rochie. Tiparul fustei clasice Pentru confecfionarea fustei clasice (fig cote nécesar si se construlascd tiparul (ig dupa care se va erat materialul. \Eaaegce esate Balsa ‘cain Fig. 9. Tiparal tustel elasice.Linii ajutitoare Tn parten dreapta a hirtiei se traseazi un unghi drept cu. deschiderea spre stinga, latura Verlical a unghlului drept fiind dénia de mijlocal fefei. Din viriul unghiului, pe linia de mijlocu! fle} se aplled lungimea soldulul, Din acest, punet Se duce o linie orizontala spre stinge. Aceasta este linia de grosime a soldedui. Pe aceast’ linie S@_aplici jumatate din grosimea soldului plus 1,5—2 cmt, Din acest punct se ridica 0 vertical Ja Jatura otizoniala a unghtulul drept care Se prelungeste in jos cu lungimea fustel. Aceasta Vinle este: linia de miflocul spalelud. Linla ajutatoare de tirigime se construieste aplicind lungimea fustei pe liniile verticale si unind printr-o linie orizontali. Modelzrea tiparulut Pe linia de grosime a soldului se misoara de la linia de mijlocul feet un sfert din grosimea soldilui plus 2.em. Din acest punct se tidied verticalé pind la lattira orizontala a unghiutui rept. De aici ne deplasim la dreapta si la stinga pe linia orizontald cu cite 2 cm. Ateste dou’ unete se unesc doua linii usor rotuunjite cu linia Verticald fa 15 cm in jos de la linia orizontala, Aceasta este pensa de sold. Adincimea acestei pense nu depayeste niciodald 4 cm, Linla de talle. Din viriul unghiului drept se coboard cu 2 ett pe linia de mijlocul fefei. Pe linia de mijlocul spatelui se coboard 1 cm de la linia orizontalii a unghiului dropt. Aceste puncte se tunes cu punctele de sold obfininduse astfel linia de talie. La tiparul de fa {@ pe linia de talie se Tac doua pense, Pe linia. de lalie- se aplica 0 2éeime din gro- simea faliei de la linta de mijiocul felei. Din acest wel se misoard 2 em spre stings reprecentind adineimea pensei. Pe linia de mijlocul pens Se iudsoari 12—13 em. Se_uneste’ acest. punct eu cele doud puncte de pe linia de lalie care mar- cheaza adincimea pensel. De la prima penst se isoari spre stings 4—5 em. Din acest punct isurdm din nou 2 cm spre stinge, reprezentind adincimea celei de a doua pense, Pensa a doua va avea aceeasi lungime (I2—19 em) ca prima pensd. La tipaful de Spate se face o singurd pensa a si la tiparul tip: de Io linia de mijlocul spate. lui spre dreapta, pe: linia de talie se aplica 0 zecime din grosimea taliei. Din acest punct se miisoara in continuare spre dreapta 3 cm care Feprediilé adinelmea pensei. La mijlocul aceste distanfei (3 em) se duce finia de mijlocul penselt verlicala avind lungimea de 14 em. Acest punct se unesle prin linit inelinate eu punctele: de pe linia de talie care marcheaz’ adincimea pensei, inla de lungime a fuste de la sold, ne ridicdm 1 cm fa(a de linia ojut toare de lungime. Din acest punct ducem lin sor rolunjite cilre Tinfile de mijlocul spatelui gi felei in punciele de lungime. Cind se face cuté sau cusiturd pe linia de mijlocul spatelui se iese in afara pe linia’ de lun gime a fustet cu 2 cm fafa de linia de mijlocul Spatelui. Acest puncl se uneste-cut linia de talie Adincimea cutei so face de 8—10 cm. Acest tipar de fusta clasicd se recomanda pentru orice persoand, indiferent de contormatia corpului. fn directia pensei CAPITOLUL IV CORSAJUL Tiparul tip de Linii ajutitoare In partea sting’ a hirtiei se traseazi un ung! drepl cit deschiderea spre dreapta, Latura yer calaia unghiului constituie tinia de mijlocul spa- telat (fig. 10). Din virful mijloc spat unghiului drept, pe linia de ul spatelui se aplicl_un-sfert_din_lajimiea i plus 3.cm.-Din acest punct se duce 0 fe orizonti ila. Aceasta este linia: de (dlime a spatelui, 15 corsaj (spate) Pe aceastd linie se aplici, de la linia de mijlocul spatelui, spre droapta, "jumilate din Ilimea spatelui. Din acest punct se tidied 0. verticala ping Ja latura orizontali a unghiului drept. Pe aceasid verticald se coboard 3 cm fata de latura orizontald a unghiului si se ntoteazi un punct A. Din virlulunghiului pe linia de ‘mijlocul spatelui se aplicd lungimea spatelui (masurata in in falie), Prin acest punct se duce 0 orizon- tala care va fi linia de lalie,