Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CARDIOLOGIE explorari

CARDIOLOGIE explorari

Ratings: (0)|Views: 37 |Likes:
Published by tetodora
kj
kj

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: tetodora on Feb 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

 
CARDIOLOGIEANGIOCARDIOGRAFIA
Examen efectuat în scopul evalurii functionrii anumitor valve cardiace
ă ă
 (valvele mitrale pe partea stâng a inimii si valvele tricuspide pentru partea
ă
 dreapt, care împiedic refluxul sângelui de la ventricule spre atrii, în timpul
ă ă
 contractiei inimii).Angiocardiografia permite si alte aprecieri despre felul in care inima secontract si poate pre- ciza tipul unor eventuale malformatii congenitale.
ă
Acest examen este esential mai ales atunci când se are in vedere ointerventie chirurgical cardiac si atunci nd se doreste evaluarea riscului
ă ă
 afectiunilor cardio-vasculare care pot perturba contractiile muschiului cardiac.
Tehnica
Angiocardiografia este un examen radiografic al crui principiu const în
ă ă
 msurarea diferentelor de absorbtie dintr-un fascicul de raze X de ctre tesuturile
ă ă
 inimii.Pentru a putea vizualiza cavitatea cardiac, se injecteaz inaintea
ă ă
 examenului un produs numit ,,de contrast”, opac la razele X.
Pregtirea si derularea practic
ă ă
Angiocardiografia necesit o spitatizare de 24-36 de ore.
ă
Examenul se practic în sala de radiologie, sub anestezie local. Pacientul
ă ă
 trebuie s aib stomacul gol din ajunul zilei în care a fost stabilit examenul, (s
ă ă ă
 nu fi mâncat in ziua examenului).Înaintea examenului, asistenta medical invit pacientul s se dezbrace si
ă ă ă
 s se intind pe masa de radiologie. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei
ă ă ă
 solutii antiseptice zona corespunztoare venei sau arterei în care se va introduce
ă
 cateterul; aceastä zon poate s fie la plica cotului, la plica axilar (sub brat) sau
ă ă ă
 la plica inghinal. Asistenta medical plaseaz electrozii pentru
ă ă ă
 electrocardiogram pe toracele pacientului, pentru a asigura un control
ă
 permanent al activitatii inimii în timpul desfsurarii procedurii.
ă
Medicul care realizeaz examenul injecteaz un produs, care anesteziaz
ă ă ă
 local regiunea. (Dac pacientul este un copil, anestezistul îl va supune unei
ă
 anestezii generale usoare). Introduce apoi în venã sau în arter un tub fin de
ă
 plastic (cateter) cu diametrul de 1,5—2,5 mm, pe care îl orienteaz prin vase,
ă
 n la inim, urmrindu-i ascensiunea progresiv si verifindu-i pozitia pe
ă ă ă ă
 un ecran de control.Captul caterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care
ă ă
 trece produsul de contrast iodat. Cand acesta difuzeaz in cavitatea cardiac,
ă ă
 medicul face clisee radiografice din diferite unghiuri, totul find constant înregistrat pe electrocardiograma. La finalul examenului, el retrage cateterul dinvas si aplic un pansament dup ce a comprimat zona punctiei.
ă ă
Examenul dureaz între 30 de minute si o or si jumtate, In functie de
ă ă ă
 imaginile pe care medicul doreste s le obtin.
ă ă
Dup o angiografie, în cazul în care cateterul a fost introdus în vena de la
ă
 plica cotului, pacientul trebuie s se odihneasca câteva ore; in schimb, daca a
ă
 fost introdus in zona inghinal, pacientul trebuie s stea în decubit dorsal (pozitia
ă ă
 lungit) 24 de ore, pentru a evita riscurile hemoragiei locale.
Efecte secundare
In general, injectia produsului de contrast iodat este însotit de o senzatie
ă
 de cldur ce difuzeaz in tot corpul, care nu este ins deosebit de dezagreabil.
ă ă ă ă ă
Se mai întâmpl ca anumiti pacienti s prezinte în acele momente o
ă ă
 senzatie de greata o scurt indispozitie, fr gravitate. Aparitia oricror
ă ă ă ă
 simptome trebuie semnalat medicului.
ă
 
Alte efecte secundare sunt rare si în general nesemnificative: hematom înlocul punctiei, reactii alergice. Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt rar întâlnite si de cele mai multe ori fara consecince grave.
De retinut
Cantitatea de raze X Ia care organismul este expus în timpul acestuiexamen este mic. Far exceptie el nu se practic la femeia însrcinat, din
ă ă ă ă ă
 cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar putea reprezenta pentru fat. Esteobligatorie efectuarea unui test de sarcin înainte de acest examen oricrei
ă ă
 femei de vârst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi
ă ă
 insrcinata.
ă
Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic
ă
 manifestat mai ales prin:
ă
Great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a
ă ă
 tensiunii arteriale. Medicul se va asigura deci c pacientul n-a prezentat niciodat
ă ă
 alergii (astm, eczeme, alergie la iod), caz in care el poate prescrie un tratamentantialergic, care trebuie urmat cu regularitate în zilele ce preced angiografia. Înacest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar de
ă ă ă
 somnolent.
ă
La persoanele care sufer de insuficienta renala se impun masuri de
ă
 precautie printre care consumul abundent de lichide în zilele precedente siulterioare examenului.Medicul va prescrie acestora în mod curent analizele care privesc functiarenal: ureea si creatinina.
ă
Pentru a preveni orice risc legat de hemoragie, medicul va întrebapacientul dac a luat cumva medicamente anticoagulante sau a fcut tratament
ă ă
 cu aspirin (fluidifiant al sângelui).
ă
El va prescrie analize ale sân gelui, printre care determinarea grupeisanguine, a Rh-ului, hemoleucogram si teste de coagulare a sângelui.
ă
Rezultatele angiografiei sunt cunoscute, de cele mai multe ori, a doua zi,dup developarea filmului radiografic si interpretarea lor de ctre medicul care
ă ă
 a efectuat examenul.
ANGIOGRAFIA CAROTIDIANA
Examen radiologic care are drept scop studierea arterelor gatului si alecraniului (capului) care alimenteaz creierul cu sânge. Carotidele sunt
ă
 principalele artere.Angiografia carotidian permite precizarea naturii eventualelor leziuni
ă
 arteriale, de cele mai multe ori produse datorit aterosclerozei, si care constau în
ă
  îngustarea lumenului arterial sau/si pierderea elasticitatii normale asociat cu
ă
 rigidizarea peretelui arterial. Aceste mocliflcri ale arterelor sunt responsabile de
ă
 accidentele vasculare cerebrale.La acest examen se apeleaz foarte des când se are în vedere o
ă
 interventie chirurgical pentru tratarea acestor leziuni. Examenul permite
ă
 studierea raporturilor anatomice între vase si leziunea asupra creia se intervine
ă
 chirurgical.
Tehnica
Angiografia carotidian este un examen radiografic al crui prin cipiu
ă ă
 const în msurarea diferentelor de absortie a unul fascicul de raze X de ctre
ă ă ă
 diferitele tesuturi ale gâtului si ale craniului pe care le traverseaz. În timpul
ă
 examenului sunt efectuate clisee.Pentru a se putea vizualiza arterele, seinjecteaz inaintea examenului un produs numit ,,de contrast”, opac la razele X.
ă
Pregatirea si derularea practic
ă
 
Angiografia carotidian necesit o spitalizare de cel putin 24 de ore. Se
ă ă
 practic in sala de radiologie, sub anestezie local sau, foarte rar, sub anestezie
ă ă
 general. Pacientul trebuie s nu fi mâncat nimic si s nu fi baut sau fumat în
ă ă ă
 preziua examenului.Înaintea examenului, pacientul se dezbrac la nivelul toracelui si se întinde
ă
 pe masa de radiologie care se poate înclina in diferite pozitii.Asistenta medical rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice
ă ă
 zona corespunztoare arterei in care va fi introdus cateterul, fie direct la înlimea
ă ă
 arterei carotidiene, în partea mijlocie a gâtului, fie la brat sau axil (sub brat).
ă
Medicul care face examenul injecteaz în aceast zon un produs care
ă ă ă
 anesteziaz local regiunea. In caz de anestezie general, aceasta este fcuta de
ă ă ă
 ctre medicul anestezist.
ă
Radiologul introduce un tub fin de plastic (cateter) cu diametru variabilintre 1,5—2,5 mm, în artera aleas si îl ghideaz, urmrind progresia acestuia i
ă ă ă
 venficandu-i pozitia pe un ecran de control. Extremitatea cateterului esteprevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul de contrast
ă ă
 iodat. Când acesta difuzeaz, medicul realizeaza clisee radiografice din diferite
ă
 unghiuri. La finalul examenului, medicul retrage cateterul din vas si aplic un
ă
 pansament dupa ce a comprimat zona punctiei.Procedeul dureaz intre 30 de minute si o or si jumtate, in functie de
ă ă ă
 imaginile pe care medicul doreste s le obin.
ă ă
Dup o angiografle carotidian, pacientul trebuie s se odihneasc mai
ă ă ă ă
 multe ore.Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamenteanticoagulante sau pe baz de aspirin (fluidiflant al sângelui) trebuie diminuat
ă ă
 sau suspendat temporar.Medicul se informeaz deci asupra tratamentului pe care pacientul, care
ă
 urmeaz a fi supus acestui tip de examen, îl urmeaz. De asemenea, îi prescrie
ă ă
 analize ale ngelui, în special determinarea grupei sanguine, a Rh-ului,hemoleucograma si teste de coagulare.
Efecte secundare
In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaz cu o
ă
 senzatie de cldura care difuzeaz in tot corpul, care nu este îns deosebit de
ă ă ă
 dezagreabil.
ă
Se mai întâmpl teodat ca unii pacienti s prezinte în acele momente
ă ă ă
 senzatii de great, varsturi, care le provoac scurte in dispozitii fr gravitate.
ă ă ă ă ă
 Orice simptom, chiar dac il considerm lipsit de important, trebuie semnalat
ă ă ă
 ins medicului înaintea inceperii examenului, pentru ca acesta s poata lua
ă ă
 msurile necesare.
ă
Alte efecte secundare sunt rare si in general nesemnificative: poatesurveni un mic hematom la locul punctiei unde s-a introdus cateterul sau potaprea reactii alergice de mic intensitate.
ă ă
Complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare si decele mai multe ori fr consecinte grave.
ă ă
De retinut
Cantitatea de raze X la care este expus organismul in cursul acestuiexamen este mic. Fr exceptie, el nu se practic la femeia insrcinata din
ă ă ă ă ă
 cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar putea reprezenta pentru fat. Esteobligatorie efectuarea unui test de sarcin înainte de acest examen oricrei
ă ă
 femei de vârst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi
ă ă
  însrcinat. Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic
ă ă ă
 manifestat mai ales prin: great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea,
ă ă
 o scdere a tensiunii arteriale. Medicul se va asigura deci c pacientul n-a
ă ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->