1

KEIIAN BEDROS

CARTEA LEGII






















2
























Toate drepturile aparin autorului.
bedros999@yahoo.com

ISBN 973-7766-65-2
ISBN 13-978-973-7766-65-6


3

KEIIAN BEDROS









CARTEA LEGII











Editura LUMEN
IAI

4

























5






La nceput a fost Energia apoi s-a format Universul.
Legile Universului material vi le vor explica fizicienii,
Legile Universului spiritual si legtura sa cu cel material,
V vor Ii explicate de CARTEA LEGII

















6

























7





,Cel ce are ochi, s citeasc,
Cel ce are minte, s neleag,
Cel ce tie s-i foloseasc spiritul,
s vad.











Mulumiri Marilor: Aleister Crowley
Azaz-El
Yan Gan
Nix
Erebus



8

























9



Prefa






Cartea Legii, un titlu obiectiv pentru sensul
acestei cri. n cuprinsul ei explic mecanismele, sau
altIel spus, legile ce acioneaz n cadrul Universului si
care guverneaz existena n complexitatea sa (relativ la
Iorma noastr de existen) si n relaie cu cele dou
dimensiuni ce o caracterizeaz: dimensiunea planului
material si dimensiunea planului spiritual.
Omul poate Ii numit, Ir a gresi, Iiin dual,
deoarece n cadrul existenei sale aparine n mod
continuu planului spiritual si n mod secvenial planului
material. Moartea este practic doar o etap a H[LVWHQHL,
limitat numai la dimensiunea planului spiritual. Dublul
eteric Iace si el parte integrant din existen, doar c
rolul su este unul ce poate Ii asemuit unui liant
(energetic) prin care se transmite inIormaie ntre materie
si spirit, n ambele sensuri.
Prin experiena acumulat de-a lungul existenei
mele am descris mecanismele Universului, punnd accent
pe cele ale planului spiritual, ntr-un mod ct mai
apropiat de modul stiiniIic acceptat n ziua de azi si
ncercnd n acest Iel s scot din zona ocultismului si a

10
paranormalului multe lucruri normale ale existenei n
Univers si care ar trebui nelese n mod stiiniIic,
deoarece fac parte din realitatea existenei noastre.
Evenimentele prezentate n capitolele II si III ale
acestei cri sunt Ir valoare istoric, ele au Iost descrise
doar n scopul punerii n eviden a Legilor Universului
pe mai multe niveluri de nelegere. n virtutea acestui
scop, locuri, persoane L fapte reale au fost prezentate
ca pilde, nepunndu-se accent pe nume, detalii,
cronologie, precum si pe alte aspecte ce in de rigorile
stiinei istoriei.














AUTORUL




11
Cap.I
OmuI: fiin duaI

I.1. Nayterea Universului
La nceput nu era nimic material, Totul fiind
deIinit de o energie Primordial deosebit de toate
celelalte tipuri de energii cunoscute si avnd drept
caracteristic principal multidimensionalitatea. Se poate
spune, Ir a exagera prea mult, c Totul nu era altceva
dect un Haos ce se manifesta ntr-o infinitate de
dimensiuni virtuale, iar viteza sa de maniIestare era egal
cu zero, sau asa cum a spus n mod genial Eminescu n
poezia LuceaIrul:

,,Cci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearc n zadar
Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adnc asemene
Uitrii celei oarbe.,,

Pentru o perioad de ,timp nedeIinit, Totul a
rmas nemodiIicat, n starea sa Primordial, pn la un
moment dat cnd sub inIluena Hazardului s-a produs
inevitabilul: din energia Primordial a cristalizat prima
Irm de Univers. n acel prim moment, s-a produs nici
mai mult nici mai puin dect o adevrat ,explozie
energetic simultan cu o ,revoluie a dimensiunilor.

12
Din multitudinea dimensiunilor Primordiale virtuale s-au
separat dou grupe dimensionale (n realitate acest proces
a cuprins majoritatea dimensiunilor, care au dat nastere
unei multitudini de grupe dimensionale. Dintre acestea,
doar dou sunt importante pentru deIinirea Iiinei umane.
ntre dimensiunile Primordiale s-au pstrat totusi puncte
virtuale de tangen, asa numitele pori dimensionale),
Iiecare din acestea avnd o anumit structur
dimensional:

1. grupa dimensional a materiei, care o vom
numi, pe scurt, plan material, avnd n
componena sa urmtoarele dimensiuni:

a) L lungime
b) l lime
c) h nlime
d) t timp

2. grupa dimensional a spiritului, care o vom
numi, pe scurt, plan spiritual, avnd n
componena sa urmtoarele dimensiuni:

a) L lungime
b) l lime
c) h nlime
d) t timp

caracterizate prin :
L = 0
l = 0
h = 0

13
t =
Dup cum se poate observa, planul material este
caracterizat de un spaiu tridimensional Iormat din
dimensiunile L, l si h, iar desIsurarea evenimentelor n
acest spaiu este dictat de dinamica celei de-a patra
dimensiuni notat cu t (timp). Nu voi detalia
problematica dimensiunilor spaiale deoarece este
arhicunoscut. Timpul, ca dimensiune a planului
material, este caracterizat de o ,curgere liniar si
msurabil dinspre momentul 0 (momentul crerii
Universului) ctre n condiiile mecanicii Newtoniene
si o curgere neliniar n condiiile mecanicii relativiste
(pentru viteze apropiate de viteza luminii).
n planul spiritual, datorit Hazardului si, as putea
spune, Ir s gresesc, a Providenei, dimensiunile au
cptat cu totul alte caracteristici Ia de cele avute n
planul material, Icnd n acest Iel posibil apariia vieii
n toate Iormele ei de maniIestare si cu toate consecinele
ce deriv de aici, dup cum se va vedea pe parcursul
acestei cri. n acest plan, dimensiunile spaiale fiind
constante si egale cu zero, determin o condensare a
spaiului ntr-un singur punct virtual de diametru zero.
Timpul dilatat la inIinit conIer acestui plan acea
magniIic si, as putea spune, vital proprietate de a pstra
pe veci nealterat inIormaia, energia si toate Iormele ei
modulate (evenimente, gnduri, aciuni, etc.) produse cu
ncepere din momentul 0.
Dup ce am stabilit n linii mari cteva din
caracteristicile acestor dou planuri, s revenim la
momentul de timp 0 si s vedem ce s-a ntmplat n
continuare si n ce Iel. Asa cum am spus, s-au creat dou
grupe dimensionale si, simultan cu crearea lor, a

14
cristalizat si prima Irm de Univers, primul ,bulgre
de Via Primordial. Acesta a luat nastere n acelasi
moment de timp n ambele planuri: n planul material sub
Iorma unor particule de materie primar (aceste particule
nu au Iost nc descoperite de stiina actual, ci doar
postulate sub Iorma unor ,crmizi elementare din care,
prin combinare, se poate obine ntreaga structur
material a Universului), iar n planul spiritual sub Iorma
unor vibraii spirituale asociate acestora.
Pentru o mai clar nelegere, voi ncerca s
reprezint graIic relaia dintre vibraia spiritual si
materie. n fig. 1 se poate observa n planul spiritual o
vibraie asociat materiei prin intermediul Dublului
eteric.


Plan spiritual

Vibraie spiritual


Dublul eteric




Materie


Plan material
Fig. 1

15
Vibraia spiritual sau pe scurt spiritul nu este
altceva dect o manifestare a energiei Primordiale n
planul spiritual. Energia Primordial n ansamblul su
este cu mult mai complex, maniIestndu-se n fiecare
grup dimensional sub o Iorm diIerit. n planul
spiritual aceast energie, dup cum am mai spus, diIerit
de toate celelalte tipuri de energii cunoscute pn n
prezent, s-a maniIestat sub un aspect vibratoriu si avnd
proprietatea de-a putea Ii modulat de inIormaie
provenit din diverse surse. Acest spirit, ca de altIel toate
spiritele care au luat nastere pentru prima dat (spirite
primare), posed n Iorm modulat toate inIormaiile
posibile reIeritoare la corpul (materia) cruia i este
asociat.
ntre spirit si materie se stabileste o relaie
biunivoc prin intermediul dublului eteric. Materia
moduleaz cu inIormaie spiritul iar acesta, la rndul su,
determin evoluia n timp a materiei n plan cauzal;
aceast determinare poart denumirea de Karm.
Asocierea dintre spirit si materie poart denumirea de
Via, aceast asociere a condus la apariia Viului.
Toat materia din Univers este Vie. Atunci cnd
materia este ndeprtat de spirit, apare Ienomenul de
moarte a materiei, aceasta trecnd n Iorma energetic
Primordial din care a luat nastere. Moartea materiei nu
presupune si moartea spiritului care i-a fost asociat,
acesta rmnnd n stare liber. Spiritul, la rndul su,
poate Ii distrus reintrnd n energia Primordial.
Distrugerea unui spirit primar conduce la moartea
materiei creia i este asociat. Distrugerea unui spirit
evoluat se poate produce la diferite nivele, neconducnd

16
la moartea materiei dect n cazul particular al distugerii
globale.
Am pomenit despre moartea materiei si
distrugerea spiritului doar cu titlu inIormativ si cu
singurul scop de a nu deIorma n vreun Iel realitile
Universului. Sper c niciodat si nimnui s nu-i fie dat
s descopere secretul producerii unor astIel de eIecte.
Datorit caracteristicilor planului material si ale
celui spiritual, materia nu are cum transmite n mod
direct inIormaie spiritului si nici spiritul nu poate
exercita o inIluen direct asupra materiei. Acest lucru
se poate realiza ns prin intermediul unei Iorme
energetice speciale ce posed att caracteristicile planului
material ct si cele ale planului spiritual, neIiind totusi
nici materie, nici spirit. Relaia dintre spirit si materie se
stabileste prin intermediul acestei Iorme energetice,
numit dublu eteric si pentru Iiecare punct din volumul
materiei.
Dublul eteric are proprietatea de a putea traversa
,grania dintre grupele dimensionale printr-un punct de
tangen al acestora. Dublul eteric are proprietatea de a
evolua ca structur concomitent cu evoluia materiei si a
spiritului.
Momentul care a marcat transformarea energiei
Primordiale ntr-un Univers ordonat, cu propriile sale
Legi existeniale, a Iost si momentul n care Viaa a
rbuInit din Neant, producnd nceputul Evoluiei, adic
al transIormrii Simplului n Complex, concomitent cu
pstrarea individualitii Simplului. Acolo unde exist
Via se produce n mod inevitabil si Ienomenul
Evolutiv. S vedem, asadar, cum s-a manifestat acest
fenomen n acele vremuri de nceput ale Universului.

17
Pn acum am analizat doar nasterea unei singure
particule, deIinind multitudinea prin intermediul unitii,
deci ceea ce s-a ntmplat n cazul unei singure particule
este valabil pentru toate particulele ce au luat nastere n
acel moment 0, dar si pentru toate particulele ce s-au
nscut si se vor naste vreodat n Univers.
Dup ce au luat nastere aceste ,crmizi
elementare, a nceput zidirea treptat, n conIormitate
cu Legile Universului, a tot ceea ce Exist.
n planul material, prin unirea a dou sau mai
multe particule s-a creat o Iorm material nou cu
proprieti noi si considerat a Ii evoluat n raport cu
particulele constituente. Aceast nou Iorm material
pstreaz ns n interiorul ei si ntr-un mod nealterat
particulele ce au constituit-o. Prin desfacerea formei
rezultante se vor obine exact aceleasi particule si cu
aceleasi proprieti avute nainte de unire.
Aceast Lege este valabil doar pentru particulele
elementare.
Nu intru n amnunte n ceea ce priveste evoluia
Universului material deoarece, pe de o parte, nu face
obiectul acestei cri, iar pe de alt parte, stiinele actuale
au ajuns la un nivel ridicat de cunoastere si pot Iurniza
inIormaii cu nalt nivel de acuratee, cu privire la acest
subiect.
n planul spiritual, evoluia a nceput n mod
asemntor cu cea din planul material, adic prin unirea a
dou sau mai multe spirite primare s-a creat un nou spirit
asociat noii forme materiale corespondente, spirit
modulat de inIormaia acesteia si care, la rndul su,
produce determinarea ei n plan cauzal (Fig. 2). Spiritul
rezultant conine toate inIormaiile spiritelor primare care

18
i-au determinat apariia, dar nu le asimileaz, ci le ine n
relaie de determinare, sub Iorma unor vibraii asociate.
Dup dispariia Iormei materiale, spiritul rezultant nu
dispare, el rmnnd s existe pentru vecie datorit
timpului dilatat la infinit n planul spiritual. Spiritele
inIerioare lui se desprind din relaia de determinare n
care s-au aIlat rmnnd asociate particulelor elementare
(sau formelor materiale cu care au fost asociate naintea
unirii). Spiritul rezultant este considerat superior sau
evoluat n raport cu cele ce l-au determinat. Se pot uni
dou sau mai multe spirite aIlate pe aceeasi treapt
evolutiv sau pe trepte diIerite.
Aceast Lege este valabil pentru toate spiritele,
indiIerent de treapta evolutiv pe care se aIl, dar
asociate materiei aflate ntr-un stadiu inferior de
organizare.


Plan spiritual











Plan material
Fig. 2

19
Tot ceea ce exist n Univers este Viu.

Viaa n Univers se mparte n dou mari grupe:

1. via inferioar este caracteristic
materiei aflate ntr-un stadiu inferior de
organizare: particule elementare, atomi,
elemente si substane chimice, minerale,
roci, etc. Reprezint viaa la care am Icut
reIerire pn n acest moment;

2. via superioar - este caracteristic
materiei aflate ntr-un stadiu superior de
organizare: ncepnd cu primele
microorganisme aprute si terminnd cu
cel mai superior organism aflat la ora
actual pe Pmnt, OMUL. Reprezint
viaa la care m voi reIeri n continuarea
acestui capitol.

n momentul n care materia aIlat ntr-un stadiu
inIerior de organizare a Icut acel grandios salt pe o nou
treapt evolutiv, aceea a materiei superior organizate, a
luat nastere primul microorganism si, simultan cu acesta,
primul spirit diIerit ca structur de cele precedente si
avnd capacitatea de a susine acest nou tip de
manifestare al materiei. Acest tip de spirit l voi numi pe
scurt spirit sau entitate (spiritual).
Dup cum se observ din Iig. 3, diIerena dintre
acest nou tip de spirit si cele caracteristice vieii
inIerioare const ntr-o polarizare a vibraiei spirituale.


20

Plan spiritual









Fig. 3

Semnele () si (-) sunt alese n mod arbitrar,
pentru a scoate n eviden polarizarea vibraiei
spirituale. Aceste semne nu au nimic n comun cu binele
si rul sau cu albul si negrul. Este adevrat c de-a lungul
timpului s-a ncetenit o astIel de asociere, ns ea nu are
nimic n comun cu polarizarea vibraiei spirituale.
Aceasta nu este nici mai mult nici mai puin dect
vibraie spiritual, iar polarizarea sa este rezultatul
evoluiei si se datoreaz n totalitate necesitii de a putea
ngloba o cantitate ct mai mare de inIormaie. Gradul de
polarizare este variabil.
Apariia binelui si rului (beneIicului si
maleIicului) nu se datoreaz polarizrii vibraiei
spirituale, ele sunt n totalitate niste consecine a
caracteristicilor inIormaiei coninute n spirit. Dac un
individ al unei specii are nscris n spiritul su
caracteristici maleIice (agresivitate, ur, distructivitate,
etc.) atunci acel individ se va manifesta ca atare,
indiIerent de tipul polarizrii spiritului su.

21
OMUL este o Iiin dual.
OM = Corp omenesc + Spirit uman.

I.2. Corpul omenesc
Reprezint cea mai nalt Iorm de organizare a
materiei existent la ora actual ca produs al evoluiei
vieii superioare pe Pmnt.
Cel mai important organ al corpului omenesc este
creierul. Acesta are capacitatea unei gndiri proprii
constiente si logice, denumit generic Constient. Creierul
are o memorie proprie, iar caracterul gndirii sale este
determinat n mare parte ereditar si, ntr-o msur destul
de mic dar variabil, de la individ la individ, de
subconstientul spiritual ce aparine spiritului.
Subconstientul spiritual inIlueneaz n marea majoritate
a cazurilor n mod subtil constientul, conducnd individul
prin intermediul acestuia (si nu numai) spre ndeplinirea
Karmei (destinului). La indivizii cu o mare putere
spiritual comunicarea dintre subconstient si constient se
realizeaz cu o intensitate mult mai mare, n ambele
sensuri si de cele mai multe ori sub aciunea voinei,
subconstientul spiritual devenind astIel parte integrant si
intim a vieii de zi cu zi.
Structura corpului omenesc, din punctul de vedere
al organizrii materiei, este o structur piramidal, vezi
Iig. 4. La baza piramidei se aIl acele particule
elementare sau crmizi ale Universului despre care am
vorbit la nceputul capitolului si care se gsesc n
componena nucleonilor, ce se situeaz pe urmtoarea
treapt. Acestia Iormeaz atomii care, la rndul lor, intr
n componena moleculelor, s.a.m.d. n vrIul piramidei

22
se situeaz Corpul Omenesc ca produs Iinal al organizrii
materiei pe Pmnt.


Corp omenesc








Atomi
Nucleoni
Particule elementare

Fig. 4

I.3. Spiritul uman
Reprezint cel mai evoluat tip de spirit rezultant,
modulat, polarizat n diverse grade, cu apartenen la un
anumit plan spiritual si avnd proprieti energetice si
vibratorii specifice.
Dup cum se poate observa, spiritul uman posed
o structur complex; din combinarea elementelor ce
constituie aceast structur, rezult o inIinitate de
structuri spirituale proprii; cu alte cuvinte, numrul de
spirite ce pot exista n Univers este infinit. n continuare,
voi detalia Iiecare element ce constituie aceast structur:



23
Rezultant spiritual
Un spirit superior caracteristic vieii superioare
poate lua nastere doar prin unirea spiritelor caracteristice
vieii inIerioare. Niciodat nu se pot uni pe cale
natural si n conIormitate cu legile Universului dou
spirite caracteristice vieii superioare pentru a da nastere
unui al treilea spirit. Realizarea unor astIel de operaii ce
ncalc n mod Ilagrant legile Universului poate conduce
la consecine teribile (vezi Cap.II Atlantida). Oamenii de
stiin trebuie s Iie ntotdeauna constieni c depsirea
anumitor granie ale cunoasterii trebuie s se Iac doar n
conformitate cu legile Universului, altfel acesta va fi
Iorat s-si reechilibreze sistemele. Cea mai simpl cale
de reechilibrare a acestora este distrugerea. Universul
alege aproape invariabil calea cea mai simpl. Dac
suntei sceptici n aceast privin, v sugerez s studiai
n amnunt cauzele care au condus la dispariia
,misterioas a unor specii, civilizaii, planete si chiar
galaxii., apoi ncercai s tragei o concluzie eliberat
de orice prejudeci si mai ales de ignoran.
Unul din scopurile pentru care am scris aceast
carte, este acela de a prezenta cel puin n linii mari legile
Universului, pentru a Ii nelese si a veni n ajutorul
oamenilor n scopul perceperii Realitii n care triesc si
de a se elibera de povara grea a superstiiilor si
misticismului care-i nrobeste de mii de ani.
Dup cum spuneam mai nainte, dou spirite
caracteristice vieii superioare nu se pot uni pe cale
natural pentru a da nastere unui al treilea spirit, evident
asociat unui corp material corespunztor. AstIel, spiritul
unei gste nu se va putea niciodat uni cu spiritul unui
om pentru a da nastere unui spirit asociat unei Iiine

24
jumtate om - jumtate gsc. n acelasi timp, este Ioarte
adevrat c n natur apar uneori si anomalii de genul:
copii cu dou capete, gini cu patru picioare, siamezi,
s.a.m.d. Aceste anomalii sunt de natur pur genetic si nu
rezultante spirituale, n condiiile n care abaterile de la
normalitate nu sunt Ioarte mari, spiritul poate rmne
asociat corpului si susine viaa, dar atunci cnd abaterile
sunt mari spiritul, nemaiputnd rmne asociat (n
structura sa inIormaional neexistnd inIormaia
abaterii), corpul devine neviabil si ori se naste mort ori
moartea survine la scurt timp dup nastere. Pentru ca un
corp ce prezint abateri de la normalitate s Iie viabil (s
poat tri), trebuie ca spiritul ce-i este asociat s posede
inIormaia abaterii, astIel, n condiiile n care un om se
naste spre exemplu cu patru mini, are toate sansele s
triasc, deoarece n spiritul su exist inIormaia legat
de celelalte dou mini normale (modul de unire al
spiritelor inferioare asociate materiei adic: atomi,
molecule, etc.), inIormaie ce va putea Ii adaptat la
celelalte dou aprute anormal. Este adevrat c spiritul
reuseste de puine ori s adapteze inIormaia n condiii
optime astIel nct cele patru mini din exemplu s Iie
perIect Iuncionale si s aib, n acelasi timp, si o Iorm
estetic adecvat. Se ntmpl uneori ca spiritul s
reuseasc adaptarea n mod perIect, dar s nu Iie capabil
creierul s-si dezvolte structura necesar coordonrii
si/sau dezvoltrii normale a celor patru mini.
Un caz mai aparte l constituie cel al persoanelor
hermafrodite, cnd un spirit ce a fost asociat ntr-o via
trecut (ncarnat) ntr-un corp de sex masculin se
asociaz (se naste, se rencarneaz) ntr-un corp de sex
feminin (sau invers). n acest caz, spiritul rezultant din

25
viaa trecut inIlueneaz modul de organizare al materiei
noului corp n timpul Iormrii sale, inIormaia organului
suplimentar existnd deja n structura spiritului. Astfel de
asocieri se pot produce si Ir modiIicarea structurii
normale a noului corp; cu alte cuvinte, un spirit ce a fost
asociat ntr-o via anterioar unui corp cu un anumit sex
se poate asocia unui corp de sex opus Ir a produce vreo
modiIicare. n general, este cazul brbailor ce se simt
femei sau al femeilor ce se simt brbai.
Termenii de ncarnare si rencarnare sunt Ioarte
cunoscui si utilizai desi sunt improprii, spiritul nu intr
n corp, el doar se asociaz acestuia prin intermediul
dublului eteric. Spiritul nici nu ar avea cum s intre n
corp, deoarece aparine unui spaiu dimensional zero. Cu
toate acestea, voi Iolosi de aici nainte acesti termeni
deoarece asigur o mai mare lejeritate a exprimrii si, n
plus, consider c s-a neles n mod corect Ienomenul la
care se reIer acestia.
Rezultanta spiritual evolueaz (asimileaz
inIormaie structural) cu Iiecare ncarnare sau
rencarnare n parte.

Modulare
Reprezint modul prin care inIormaiile provenite
att din planul material, ct si din cel spiritual sunt
,nscrise n vibraia spiritual. Aceste inIormaii sunt
alctuite din cunostiinele acumulate n timpul vieii,
gnduri, impresii, sentimente, stri, aciuni, etc., dar si
din inIluenele, aciunile si determinrile din planul
spiritual (acestea din urm nu conduc la evoluie
spiritual). Toate aceste inIormaii au ca suport de
nscriere rezultanta spiritual, aceasta se modiIic n

26
Iuncie de inIormaia structural, iar pe vibraia astIel
rezultat se nscriu inIormaiile prin modulare. n
structura spiritului se pstreaz pe veci nealterat
rezultanta spiritual a Iiecrei ncarnri sau rencarnri,
modulat cu inIormaia aIerent acelei viei. Nu se
pstreaz n schimb inIluenele, aciunile, determinrile si
experienele avute de spirit n planul spiritual din
perioada petrecut ntre ncarnri. Acestea se pstreaz
ntr-un cmp inIormaional avnd o structur cu totul
aparte.
n Iig. 5 se observ cum se modiIic Iorma
vibraiei spirituale sub aciunea inIormaiei. Aceast
reprezentare graIic are ca scop doar usurarea nelegerii
fenomenului si nu redarea sa cu Iidelitate, acest lucru ar
fi de altfel imposibil de realizat n dimensiunea planului
nostru material.















Fig.5

27
Polarizarea gradat
Reprezint proporia dintre componenta cu semn
() si cea cu semn (-) coninut de un spirit.
Dup cum am mai spus, semnele polarizrii nu
reprezint indicaii reIeritoare la bine sau ru, la alb sau
negru, ci pur si simplu sunt elemente componente ale
spiritului ce in de modul de organizare al inIormaiilor.
Aceast polarizare determin totusi o anumit
component a energiei din dublul eteric.
n Iig. 6, 7, si 8 sunt redate diIerite tipuri de
polarizare a vibraiei spirituale. De notat este Iaptul c un
spirit nu poate avea numai component pozitiv sau
numai negativ. Un spirit perIect echilibrat va avea o
proporie egal din cele dou componente (Iig. 8).














Fig. 6




28












Fig. 7












Fig. 8

Vibraie
Pentru a reusi s nelegem mai bine vibraia
spiritual, este util s Iacem o comparaie ntre aceasta si
Irecvena oscilaiilor electromagnetice deoarece
comportamentul celor dou este oarecum identic, Ir a

29
uita ns c Iiecare are la baz un tip diIerit de energie si
se maniIest n grupe dimensionale cu proprieti diIerite.
Numai aceast component, luat individual,
poate diIerenia un numr imens de spirite.



















Fig. 9

n fig. 9 sunt reprezentate trei tipuri diferite de
vibraii A, B si C avnd acelasi grad de polarizare.
Vibraia C este mai nalt (are o ,Irecven mai mare)
dect vibraiile A si B. Cu ct o vibraie este mai nalt,
cu att ea poate nmagazina o cantitate mai mare de
inIormaie. Vibraia este unul din elementele importante
ale structurii spirituale ce determin apartenena unui

30
spirit la un anumit plan spiritual. Valoarea vibraiei se
mreste odat cu cresterea cantitii de inIormaie
acumulate. Aceast inIormaie este att de natur
structural si deine ponderea cea mai mare, ct si de
inIormaie modulat. n concluzie, un spirit cu ct
parcurge un ,drum existenial mai lung, deci cu mai
multe ncarnri si rencarnri n care acumuleaz o
experien mai bogat, cu att va avea o vibraie
spiritual mai nalt (va nregistra un progres spiritual).
Tririle intense, cantitile mari de inIormaie acumulat
si experienele care menin adrenalina la cote maxime,
produc o modulare puternic, deci si o crestere a
nivelului vibraiei (a ,Irecvenei). O via monoton,
plat, meditativ, lipsit de orice Iiori ai existenei va
produce o modulare slab, iar spiritul nu va cstiga prea
mult n vibraie, cstigul va Ii doar pe seama
componentei structurale. Pe parcursul unei viei,
cresterea vibraiei datorit componentei structurale se
produce o singur dat, pe cnd cresterea vibraiei
datorit modulrii se produce continuu. n concluzie,
dac dorim s progresm spiritual ct mai mult n timpul
unei viei trebuie s avem grij s modulm spiritul ntr-o
msur ct mai mare cu putin. Att inIormaiile pe care
le putem deIini ca bune sau beneIice, ct si cele deIinite
ca rele sau maleIice vor produce acelasi tip de modulare;
n schimb, prin modiIicarea determinrii spiritului n plan
cauzal, l vor orienta ctre planuri spirituale diIerite.

Amplitudinea vibraiei spirituale
Cu ct valoarea amplitudinii este mai mare, cu
att mai mare este si cantitatea de inIormaie modulat ce
poate Ii nmagazinat n vibraia spiritual, n condiiile

31
n care valoarea vibraiei (,Irecvena) rmne constant.
La prima vedere, acest element al spiritului pare s Iie
defavorabil progresului spiritual, deoarece acumularea
inIormaiei nu se Iace pe seama mririi vibraiei. ntr-un
Iel este adevrat, dar nimic n acest Univers nu se obine
Ir sacriIicii. Mrirea amplitudinii conduce la
posibilitatea apartenenei spiritului la un numr mai mare
de planuri spirituale, deci si la posibilitatea deplasrii
volitive a spiritului n aceste planuri. Exist entiti
spirituale ce au posibilitatea deplasrii n toate planurile
spirituale. Numrul acestora este destul de mic. Mrirea
amplitudinii spirituale nu se Iace de la sine, poi tri o
mie de viei (rencarnri) Ir s se produc o mrire de
amplitudine, poate doar ntmpltor. Mrirea amplitudinii
se poate face doar n mod volitiv, prin intermediul
anumitor tehnici, ritualuri, practici sau sisteme tehnice
proiectate n acest scop. n orice caz, cel ce va dori s-si
mreasc amplitudinea vibraiei spirituale va trebui s
depun eIorturi considerabile, avnd n vedere Iaptul c,
odat cu mrirea amplitudinii, va trebui s-si mreasc si
valoarea vibraiei, deoarece un spirit cu amplitudine mare
dar valoare a vibraiei mic este vulnerabil. Amplitudinea
mare i permite s ajung n planuri superioare pentru
vibraia sa, planuri unde s ntlneasc spirite perIect
evoluate pentru acel plan d.p.d.v. al amplitudinii, al
vibraiei precum si al altor elemente, deci mult mai
puternice si care s nu Iie tocmai bucuroase si
binevoitoare, la vederea noii apariii. De multe ori,
existena n planul spiritual este mult mai periculoas
dect cea din planul material. n planul spiritual, evoluia
spiritual normal este imposibil. Aceasta se produce
numai prin intermediul ncarnrilor sau rencarnrilor. n

32
planul spiritual pot evolua spiritual doar Ioarte puine
entiti, acestea Iiind Ioarte puternice evolueaz pe
spatele spiritelor slabe.
Oricum, mrirea n sine a amplitudinii, pe lng
Iaptul c mreste ,libertatea de miscare, nseamn totusi
si progres spiritual, acesta ns nu este complet dac nu
este completat de mrirea vibraiei. Un spirit, orict de
mare ar avea amplitudinea, nu poate ajunge n toate
planurile dect dac are si vibraia necesar, Ir aceasta
cstigul obinut pe seama amplitudinii este
nesemniIicativ. Ca s Iiu si mai clar, un spirit cu vibraia
aIerent unui plan nu va putea ajunge dect n Ioarte
puine planuri si cu mari pericole, chiar dac are
amplitudinea necesar ajungerii n absolut toate planurile.
n concluzie, evoluia este imperios necesar s se Iac n
mod armonios, pentru toate elementele spiritului.














Fig.10

33
n fig. 10 sunt reprezentate trei spirite, avnd
acelasi grad de polarizare, aceeasi valoare a vibraiei dar
cu valori diferite ale amplitudinii.

Intensitatea vibraiei spirituale
Valoarea intensitii nu modiIic n nici un Iel
cantitatea sau structura inIormaiei spirituale, practic nu
are legtur cu aceasta. n planul spiritual, energia poate
Ii nmagazinat n spirit doar sub Iorm de intensitate,
deci valoarea intensitii va Ii un indicator al cantitii de
energie nmagazinate.
Intensitatea vibraiei spirituale este un atribut al
Puterii spirituale.
Intensitatea, neavnd legtur cu inIormaia,
rezult imposibilitatea modiIicrii ei ntr-o existen
banal. Capacitatea modiIicrii intensitii este un atribut
doar al spiritelor educate n acest sens, n decursul unei
lungi evoluii. Doar anumite sentimente, trite cu o
intensitate dus n extremis, pot mri intensitatea
vibraiei spirituale.
Un spirit puternic si maleIic poate ,extrage
energie din spiritele mai slabe, putnd s le aduc chiar si
n stare de determinare.
Concepia asupra beneIicului si maleIicului are un
grad, as putea spune, Ioarte mare de relativitate. Religiile,
considerate de unii importante sau consacrate, cel puin
la ora actual, consider beneIic sau, mai bine spus, o
culminare a evoluiei ori aspiraia ctre divin, intrarea
ntr-o relaie de determinare cu un spirit ,atotputernic. O
Ii el puternic, dar n nici un caz atotputernic si nici mcar
singurul att de puternic, poate singurul att de malefic.
V spun eu si credei-m c stiu ce spun, ajungerea ntr-o

34
relaie de determinare cu un alt spirit nu nseamn Rai
sau via etern si plin de desItri, nseamn sclavie
spiritual, nseamn vampirism energetic vesnic iar n
Iinal si n mod aproape inevitabil moarte spiritual si,
dac v place cum sun, veynic.
Relaia de determinare n plan spiritual este
practic o relaie de posedare a unuia sau a mai multor
spirite de ctre un alt spirit mult mai puternic si evident
capabil s creeze aceast relaie. Eenomenul de posedare
n planul material al unui om de ctre o entitate spiritual
este, as putea spune, joac de copii Ia de o relaie de
determinare n planul spiritual.
Atunci cnd o entitate, indiferent cine este ea, vi
se adreseaz n mod direct sau prin intermediul unor asa-
zise cri ,sIinte si v cere s v nchinai ei, deoarece
numai ea este atotputernic si numai prin intermediul ei
putei gsi mntuirea vesnic, putei s v ntrebai, doar
asa ntr-o doar: ce vrea cu adevrat sta de la mine? Iar
n condiiile n care tot acea entitate v mai si amenin
cu Iel de Iel de pedepse si alte pierderi de privilegii sau
chiar moarte n cazul n care v vei nchina altora sau
dac vei ndrzni cumva s-i iesii din cuvnt, care
pentru voi, cei mici si slabi, trebuie s Iie LEGE, atunci
putei s v punei ntrebri serioase.
S nu uitai niciodat un lucru:

nchinarea nseamn sclavie, iar verticalitatea
putere!

Lumea nu va Ii niciodat a celor slabi, milostivi si
nchintori la Iel de Iel de dumnezei. Lumea va Ii
ntotdeauna a celor puternici. nvai s Iii puternici si

35
Lumea va Ii a voastr. Dumnezeii sunt buni doar n
msura n care pot Ii de Iolos la ceva si pot Ii determinai
s Iie de Iolos, dar nu n genunchi si nu n rug, ci n
picioare si n mod imperativ.
BeneIic nu este s promii si s astepi slvire n
baza vorbelor Ir coninut, beneIic este s Iaci ceva care
s Iie ntr-adevr de Iolos.
n fig. 11 sunt prezentate trei tipuri de vibraie
spiritual, avnd acelasi grad de polarizare, aceeasi
amplitudine, aceeasi valoare a vibraiei, dar cu intensiti
diferite.












Fig. 11

Planuri spirituale
Pn acum am detaliat, ntr-o oarecare msur,
modul n care este alctuit un spirit, precum si un
crmpei din procesul su evolutiv. Ar Ii necesare poate
mii de pagini si inventarea unor cuvinte noi pentru a
putea prezenta ntr-un mod exhaustiv aceast vibraie a
vieii, numit spirit. Din neIericire, cuvintele existente n

36
prezent n limbajul uman nu pot s redea cu exactitate,
poate mai mult ntr-un mod intuitiv, anumite aspecte ale
Lumii de Dincolo, care practic este tot o Lume a
existenei noastre.
Dimensiunea spiritual sau planul spiritual este
mprit n mai multe ,subplanuri, pe care le voi numi
practic tot planuri. Am considerat c termenul de subplan
este inadecvat pentru descrierea realitii, iar utilizarea
celui de plan este destul de cunoscut n rndurile celor
interesai de acest domeniu si satisIace n destul de mare
msur.
Un plan spiritual este deIinit de un numr de
spirite ce au trsturi spirituale si uneori karmice
asemntoare.
Legile dup care un spirit si stabileste
apartenena la un anumit plan sunt mult mai complexe
dect poate nelege gndirea logic a creierului uman.
Nimeni din exterior nu poate stabili aceast apartenen.
Nici Universul nsusi, dac ar avea gndire si voin
proprie, nu ar putea s-o Iac. Apartenena nu poate Ii
stabilit nici n mod volitiv de ctre spirit. Apartenena la
un planul spiritual este pur si simplu o problem de
potrivire a nsusirilor spiritului la acel plan.
Exist spirite care aparin mai multor planuri,
avnd n acest Iel posibilitatea deplasrii n interiorul lor.
n general, este valabil ideea c un spirit cu ct este mai
evoluat se poate deplasa n toate planurile inferioare
nivelului su de evoluie, totusi exist si excepii:
planurile inIerioare prin care nu a trecut n evoluia sa.
Un spirit care aparine mai multor planuri se poate
deplasa n interiorul lor dup bunul su plac.

37
Doar entitile cele mai evoluate si mai puternice,
numite Zei, se pot deplasa n absolut toate planurile
spirituale, chiar dac prin unele nu au trecut n evoluia
lor n Cap. II Atlantida voi explica ce sunt acesti Zei si
de ce au anumite nsusiri diIerite de ale celorlalte spirite.
Mai trebuie s adaug c n dimensiunea spiritual,
pe lng spiritele de tot Ielul grupate n planuri spirituale,
mai exist si cmpuri inIormaionale, precum si entiti
energetice. Acestea din urm sunt ,condensri uriase de
energie, Ir spirit si deci Ir identitate si gndire
spiritual, memorie a spiritului si voin spiritual
proprie.
Credina religioas orientat ctre o entitate
spiritual are capacitatea de a o ncrca cu energie (de a-i
mri intensitatea spiritual). Dac aceast credin
religioas este ns orientat spre o entitate care nu exist
n realitate sau entitatea real are trsturi diIerite Ia de
cele descrise prin dogma religiei respective, atunci toat
energia degajat prin credin, neavnd o int precis se
va acumula n mod arbitrar, crend o entitate energetic.
Pe parcursul a aproape dou mii de ani, religiile
au creat mai multe entiti energetice, dintre care una cu
o putere inimaginabil, numit de oameni dumnezeu.
Aceast entitate energetic este o adevrat bomb
atomic pentru dimensiunea spiritual, dac ntr-o rea zi
ar deveni constient, ar putea distruge ntreaga
dimensiune spiritual si nimeni nu s-ar putea opune.
Distrugerea dimensiunii spirituale ar conduce la
distrugerea ntregului Univers si la revenirea sa n starea
energetic primordial. Este adevrat c distrugerea
dimensiunii spirituale nu se poate face att de lesne de
nici o entitate energetic, indiIerent de puterea pe care o

38
are si nici constient nu are cum deveni. totusi, nimeni
nu poate sti ce se poate ntmpla ntr-o rea zi
n tabelul de mai jos, voi face o prezentare a
ierarhizrii planelor spirituale.

RAI IAD
Dumnezeu Diavolul
Arhangheli Demoni Zei
ngeri Draci
Zei
Spirite omenesti aflate pe
un stadiu evolutiv superior
Spirite omenesti aIlate pe
un stadiu evolutiv superior
.. ..
.. ..
.. ..
Spirite omenesti aIlate pe
un stadiu evolutiv
intermediar
Spirite omenesti aIlate pe
un stadiu evolutiv
intermediar
Spirite omenesti aIlate pe
un stadiu evolutiv inferior
Spirite omenesti aIlate pe
un stadiu evolutiv inferior
Inexistent draci*
Inexistent diavoli*
Inexistent demoni*
Spiritele vietilor
intermediare: satiri, elfi,
gnomi, etc.
Spiritele vietilor
intermediare: satiri, elfi,
gnomi, etc.
Spiritele animalelor Spiritele animalelor
Spiritele plantelor Spiritele plantelor
Spiritele
microorganismelor
Spiritele
microorganismelor
Spirite corespunztoare
vieii primare
Spirite corespunztoare
vieii primare

39
n aceast ierarhizare am prezentat doar grupele
mari de planuri spirituale. Eiecare grup conine, la
rndul ei, un numr Ioarte mare si variabil de planuri.
Existena planurilor spirituale are un caracter dinamic.

* Unele religii, printre care si cea crestin au proIitat de
caracterul preponderent negativ si maleIic al spiritelor
omenesti aIlate pe un stadiu evolutiv inIerior pentru a
denigra entitile superioare ale taberei adverse. Practic
s-au folosit de numele dat unor categorii de entiti
superioare precum Dracii si Demonii, dar si de numele
Diavolului pentru a numi acea categorie de entiti
inferioare.

I.4. Dublul eteric
Dup cum am mai spus, dublul eteric este o Iorm
energetic ce Iace legtura ntre corpul material si spiritul
asociat acestuia. Structura sa i permite s aib att
caracteristici ale planului material ct si ale celui
spiritual. Legtura ntre cele dou planuri se realizeaz
prin puncte 0 dimensionale. Prin intermediul dublului
eteric, toate informaiile din planul material ce sunt legate
de corpul material se transmit spiritului care, la rndul
su, determin evoluia corpului n plan cauzal tot prin
intermediul aceluiasi dublu eteric. Aceste inIormaii au o
structur complex, Iiind Iormate din date referitoare la
starea de sntate, starea energetic, starea material,
gnduri, sentimente, aciuni, planuri, emoii, relaii,
imagini, inIluene ale celorlali, inIluene proprii asupra
celorlali, precum si toate celelalte date ce caracterizeaz
existena n planul material. Determinarea n plan cauzal

40
a corpului de ctre spirit reprezint chiar nIptuirea
karmei.
Dublul eteric intr n contact cu corpul material la
toate nivelele sale structurale, ncepnd cu particulele
elementare.
Dublul eteric este alctuit, n linii mari, din dou
componente, una primar pe care o voi numi dublul
eteric primar si una secundar pe care o voi numi n
acelasi mod: dublul eteric secundar.
Componenta primar ce poate Ii vizualizat cu
usurin sub Iorma unei aure cu nuane cuprinse ntre gri
si albastru metalic este direct legat de elementul
structural al vibraiei spirituale, iar energia sa este
inIluenat n mod direct de gradul de polarizare.
Componenta secundar, mai diIicil de vizualizat
dect cea primar, se prezint tot sub Iorma unei aure, n
general multicolore, de grosime mult mai mare dect cea
primar si avnd o ,densitate mai mare la extremitatea
corpului, ns rareIiindu-se ctre exterior si devenind
neuniIorm. Dublul eteric secundar sau aura secundar
conine n structura sa mai multe elemente energetice,
Iiecare n parte Iiind legat de o anumit structur
inIormaional (sntate, psihic, plan sentimental, etc.).
Dublul eteric, Iiind o Iorm energetic, poate
nmagazina si elibera energie n mod inconstient dar si
constient, printr-un act de voin. Prin antrenamentul
voinei, dar si prin tehnici adecvate, dublul eteric
secundar poate Ii ncrcat cu energia dorit att din
mediu ct si prin extragerea energiei din alte Iorme
energetice. Fenomenul prin care o persoan sau o entitate
extrage printr-un act de voin proprie sau n mod
inconstient (involuntar) energie din dublul eteric al altor

41
persoane se numeste vampirism energetic. Acest
Ienomen este mai rspndit dect s-ar putea crede. Pe de
o parte, el indic persoane care suIer de o aIeciune ce le
mpiedic s-si produc sau s-si acumuleze propria
energie din mediu, Iiind nevoite n mod involuntar s-si
procure (s Iure) aceast energie de la ali oameni si, pe
de alt parte, indic acele persoane iniiate care, dintr-un
motiv sau altul, extrag n mod voit si selectiv energie din
dublul eteric al altora. Un caz mai aparte este cel al
entitilor spirituale care reusesc s-si creeze un dublu
eteric propriu. Pentru aceste entiti este mult mai lejer s
Iure energie dect s o extrag din mediu. AstIel de
vampiri energetici pot sectui de energie o victim pn
n momentul n care aceasta moare. Sunt cazurile cele
mai periculoase, att pentru victime ct si pentru cei ce
ncearc s ndeprteze o astfel de entitate. Un vampir
energetic iniiat acioneaz de obicei n timp ce victima
doarme, iar unul involuntar Iur energie de la cei ce se
aIl n preajma sa. O entitate vampir acioneaz oricnd.
O persoan care a Iost victima unui vampir
energetic prezint urmtoarele simptome:

oboseal acut n cazul unor atacuri
repetate, starea de oboseal devine
cronic, iar persoana atacat simte nevoia
unei odihne prelungite.
lipsa poItei de via
vlguire se simte o lips acut de
energie. Persoana n cauz devine vampir
energetic involuntar.
nervozitate stri de enervare Ir motiv
aparent.

42
dureri de cap
ameeli
greuri
pierdere temporar de memorie acest
simptom apare ntr-o Iaz mai avansat.

Toate aceste simptome pot indica un atac produs
de vampiri energetici, dar ele pot proveni si ca urmare a
unei mbolnviri; de aceea, primul lucru care trebuie
Icut este consultarea medicului. Numai dac n urma
eIecturii unui tratament medical simptomele nu dispar,
se poate apela la o persoan specializat n ndeprtarea
unor astIel de entiti parazite.
Pentru protejarea mpotriva vampirismului
energetic exist metode speciIice.
Spre deosebire de semniIicaiile polarizrii
spiritului, polarizarea energiei dublului eteric secundar
are conotaii n ceea ce priveste caracterul maleIic sau
beneIic al unei persoane dar si asupra strilor sale
emoionale, aIective, de sntate, etc. AstIel, o energie
dominant perceput ca nchis la culoare va da indicaii
asupra unui caracter maleIic si/sau a unor inIluene
maleIice din exterior sau ctre exterior. O astIel de
energie va Ii o energie rea, negativ, distructiv spre
deosebire de una alb care va Ii bun, pozitiv,
tmduitoare. Structura energetic a dublului eteric poate
Iurniza date complexe celui ce stie s o interpreteze. Nu
voi insista asupra acestui aspect deoarece este
arhicunoscut, despre el vorbindu-se aproape n toate
crile de proIil. Scopul meu este acela de a aborda
subiecte mai puin cunoscute sau chiar deloc cunoscute.

43
Prin intermediul dublului eteric pot Ii inIluenate
att corpul material ct si anumite elemente ale spiritului.
Aceast proprietate este exploatat n scopuri curative de
ctre vraci, samani, bioenergeticieni, precum si de alii.
n principiu, cel ce lucreaz asupra dublului eteric
n scopul vindecrii corpului material, sesizeaz anumite
dezechilibre la nivelul acestuia si acioneaz n vederea
nlturrii lor. n Iuncie de tipul dezechilibrului si de
punctul sau zona n care s-a produs, vindectorul poate
stabili cu precizie aIeciunea ce l-a declansat. Eiecrui tip
de energie aIerent unei stri sau unei Iuncii a
organismului, i corespunde o culoare speciIic, de
exemplu: energiei sexuale i corespunde culoarea rosie si
poate Ii vizualizat n zona organelor genitale. Prezena
ei n alte zone ce nu-i sunt caracteristice oIer indicaii
asupra unor stri pe care le resimte persoana respectiv n
acel moment sau n decursul unei perioade de timp.

Echilibrarea dublului eteric secundar poate fi
Icut prin mai multe metode:
extragerea energiei excedentare
aport energetic din exterior ctre energia
deIicitar
obligarea organismului s se
autoechilibreze.
Echilibrarea perIect a dublului eteric secundar,
din punct de vedere energetic, conduce la o Iuncionare
perIect a organismului uman.
n fig. 12 este prezentat simbolul de origine
asiatic ce red cel mai bine din punct de vedere graIic
conceptul de echilibru al energiilor.


44














Fig. 12


Echilibrul reprezint perIeciunea, dezechilibrul
ntruchipeaz maleIicul, indiferent de culoarea ce-l
domin.
Este tot att de maleIic s Iii dominat de negru pe
ct de maleIic este s Iii dominat de alb. Echilibrul nu
nseamn gri, ci cantiti egale de alb si negru. Acest
aspect este valabil pentru toate culorile, deci pentru toate
energiile reprezentate de acestea.
Voi prezenta n continuare semniIicaiile generale
ale culorilor dublului eteric, semniIicaia exact
depinznd n mare msur de conjunctur.

Negru maleIicul, rutatea, distructivitatea,
absorbia, invizibilitatea, ascunsul, acoperitul,

45
secretul, ntunericul, noaptea, adncimea
Abisului, discordia.
Alb beneIicul, buntatea, constructivitatea,
diIuzia, invizibilitatea, protecia, vindecarea,
puritatea, inspiraia spiritual, ziua, claritatea,
pacea interioar si exterioar, curirea,
sinceritatea, clarviziunea.
Verde nsntosire, bani, prosperitate,
Iertilitate, armonie, rentinerire, vindecare psihic,
succes, generozitate, abunden, noroc, rennoire,
echilibru.
Maro obiecte Iizice, cstig material, cas,
abunden, soliditate, temelie, prietenie, Iavoruri
deosebite, succes Iinanciar, concentrare, intuiie,
studiu, telepatie.
Roz dragoste platonic, proIunzimea prieteniei,
blndee, dulcegrie, tihn, odihn, senintate,
aIeciune, Ieminitate, armonie, onoare, stabilitate
emoional, beatitudine.
Galben clarviziune, divinaie, studiu, nvare,
minte, team, complexitate, gelozie, creativitate,
memorie, imaginaie, aciune, inspiraie,
ndemnare, logic.
Purpuriu curaj, justiie, putere, regalitate,
arogan, truIie, orgoliu, capabilitate, inteligen,
idealism, putere spiritual, deslusirea sensurilor
ascunse, protecie, independen, nlturarea
ghinionului, succes spiritual.
Portocaliu putere psihic, autoritate, atracie,
noroc, vitez, rapiditatea aciunilor, aparen,
gndire pozitiv, intelect, distracie,

46
adaptabilitate, ncurajare, carier, legalitate,
control, stimulare.
Royu pasiune, atracie sexual, sexualitate,
atracie psihic, energie primar de vibraie joas,
mnie, ur, putere brut, supravieuire, poten,
curaj, voin, entuziasm.
Albastru magic, nsntosire, liniste, meditaie,
pace, energie spiritual, usurin, imensitate,
mpcare, autompcare, astral, iertare, protecie,
inspiraie, adevr, Iericire, Iidelitate, armonie n
cas, rbdare, nelegere superioar.
Gri neutralitate, confuzie, eliberare, pedepsire,
alungare.
Auriu pace, sntate, noroc, masculinitate,
Iericire, umor, intuiie, divinaie, bani, gndire
pozitiv, justiie, prosperitate Iinanciar, putere de
inIluenare n aIaceri, gndire neleapt.
Argintiu atracia stabilitii, neutralitate,
abilitate, telepatie, clarviziune, claraudiie,
intuiie, victorie, comunicare.
Violet atracie, spiritualitate, adevr, credin.
Indigo inerie, neutralizare, concentrare
proIund.

n dublul eteric, pe lng culorile speciIice, exist
si amprente speciIice diverselor stri. Pentru interpretarea
acestora este necesar o experien ndelungat.
Dup cum spuneam, prin intermediul unei aciuni
asupra dublului eteric, se pot inIluena att elemente din
corpul material ct si din spirit. Vindectorii acioneaz,
n general, asupra dublului eteric al bolnavului n mod
direct prin intermediul paselor energetice. Practicanii

47
vrjitoriei si cei ai magiei acioneaz ndeosebi de la
distan cu ajutorul unor tehnici speciIice. Nu voi intra n
detalii, dar se impune o ndeprtare a vlului de mister si
a conIuziei ce domneste asupra acestor dou domenii.
Magia a Iost cndva stiina stiinelor, cunoasterea
Universului. Toate descoperirile legate de Univers, Icute
de-a lungul miilor de ani n cadrul diverselor domenii, au
fost centralizate ntr-o singur stiin, Magia. Din
momentul n care a luat nastere n Atlantida si pn astzi
a rmas o stiin ermetic. n Atlantida era o stiin
permis doar aristocraiei. Dup distrugerea Atlantidei,
magia ca stiin a disprut, pstrndu-se doar unele
cunostine legate de un domeniu restrns din latura
practic a magiei. De atunci, marii magi au Icut eIorturi
deosebite pentru recptarea cunostinelor pierdute, muli
dintre ei dedicndu-si ntreaga via acestui scop. Numai
cei ce au reusit s se elibereze complet, de bazaconiile
religioase ce deIormau si distrugeau realitatea au reusit s
ajung la un crmpei din ceea ce s-a pierdut, dar si numai
att a nsemnat Ioarte mult. Cunoasterea nu Iace cas
bun cu BAU-BAU, excluzndu-se reciproc. Cnd ajungi
la cunoastere, i dai seama c BAU-BAU nu exist, iar
cnd crezi n el, Irica de moarte te mpiedic s Iaci pasul
spre cunoastere. Eliberarea nseamn, n primul rnd,
alungarea din suIlet a spectrului morii.
Astzi, marea majoritate a oamenilor conIund
magia si vrjitoria cu practicile populare vrjitoresti cu
care, de altIel, au Ioarte puine n comun. Practicile
populare vrjitoresti nu reprezint altceva dect un
ansamblu de ritualuri, datini si superstiii transmise din
generaie n generaie, ndeosebi pe cale oral si care au
ca scop obinerea unor avantaje, vindecarea bolnavilor,

48
inIluenarea altor persoane ndeosebi n scopuri egoiste
si/sau maleIice, etc. Aceste practici sunt reminescene ale
unui trecut ntunecat, umbre ale evului mediu dominat de
inchiziie si srcie, sunt practicile omului disperat de
Ioame si tortur. Adepii acestor practici si mpart
domeniul de activitate n ,magie alb si ,magie neagr,
n primul rnd, ceea ce fac ei nu are nimic comun cu
magia si, n al doilea rnd, magia este magie si nu este
nici alb, nici neagr, nici de alt culoare. Un cuit este
construit pentru a tia si nu-si schimb culoarea n Iuncie
de domeniul n care este utilizat. Dac cineva l Ioloseste
pentru tiat pine, nu nseamn c Ioloseste un cuit alb,
un criminal dac Ioloseste un cuit pentru a ucide, nu
nseamn c Ioloseste un cuit negru, poate doar
criminalului s-i Iie atribuit culoarea neagr. Numrul
celor ce practic vrjitoria popular este n continu
scdere, majoritatea acestora optnd pentru vrjitoria
,modern. Pe aceasta din urm, cu toate c are o
vechime considerabil, am numit-o modern deoarece n
cadrul ei, Iondul preluat din vrjitoria popular a Iost
modiIicat si adaptat cunostinelor preluate din magie.
Vrjitoria modern, tinde s se conIunde n esen cu
magia, dar pstrnd o Iorm de maniIestare exterioar, as
putea spune exotic si, n acelasi timp, cu un iz antic
deosebit.
Vrjitoria modern, pe care o voi numi simplu
vrjitorie, a adoptat, pe lng credina veche pgn
(dezbrcat de orice Iorm de suprananural), si o
conduit moral deosebit. Aceasta se bazeaz pe
respectul libertilor individului si a demnitii sale. La
urma urmei, n Univers Iiecare individ se naste liber si
nimeni nu are dreptul s-i rpeasc aceste liberti, atta

49
timp ct nu ncalc libertile altora. n ziua de azi, pe
lng libertatea gndului, singura libertate pe care o mai
avem este aceea de a plti si aerul pe care-l respirm.!
Dup moartea corpului material, n mod normal,
dublul eteric ajunge ntr-un plan numit plan astral. n
cltoria sa spre acest plan, dublul eteric poate avea unele
surprize nu tocmai plcute. O perioad de timp, el va
rmne n apropierea corpului material, pn la
desprinderea total de acesta. Aceast perioad diIer de
la caz la caz si, dup cte se pare, este n Iuncie de
afinitatea pe care a avut-o deIunctul Ia de planul
material. Este probabil ca dublul eteric al unei persoane
care a Iost puternic ancorat n realitatea planului
material s se desprind mai greu dect cel al altei
persoane ce a avut o via spiritual intens. n tot acest
timp, dublul eteric rmne legat si de spirit, asigurndu-i
o protecie pn n momentul n care va ajunge n planul
su spiritual. Dublul eteric are un nivel sczut de
constien, as putea spune c este vorba mai mult de o
constien remanent datorat creierului si un cumul de
instincte datorate subconstientului spiritual. Dup
expirarea perioadei de desprindere, dublul eteric n
cltoria sa spre planul astral, poate ntmpina mai multe
piedici, dintre acestea doar trei sunt semnificative:
1. Dublul eteric se desprinde de corpul material
dar rmne legat de spirit.
n acest caz nici dublul eteric nu poate ajunge n
planul astral si nici spiritul n planul su spiritual.
Aceast asociere, n termeni populari, poart numele de
staIie, nluc sau Iantom. n mod normal, o staIie nu
este vizibil pentru un ochi neantrenat, putnd Ii
observat doar ntmpltor sau n condiii atmosIerice

50
deosebite (ionizare puternic a atmosIerei). Exist si
situaii n care staIia reuseste s acumuleze din diverse
surse o cantitate mare de energie, n felul acesta Icndu-
si vzut prezena n ochii tuturor. De multe ori, staIiile
sunt legate de locuri prin intermediul unor evenimente
petrecute n timpul vieii si care le-au marcat profund,
bntuind acele locuri n mod continuu sau la anumite date
ce au legtur cu respectivele evenimente. n general,
staIiile nu prezint un pericol pentru oameni, ele cutnd
s se elibereze, adic s-si satisIac anumite nevoi, ce le
in legate si din cauza crora nu se poate produce
desprinderea. Aceste nevoi sunt legate n special de
concepiile avute n timpul vieii si adnc nrdcinate n
subconstient. De multe ori, cu precdere n cazurile n
care moartea a survenit brusc si n mod violent, staIiile
nu sunt constiente de moartea corpurilor materiale (ele au
o constien redus), ncercnd s-si continue viaa n
mod normal. Pentru a elibera o staIie este nevoie s se ia
legtura cu ea pentru a aIla care sunt nevoile ce-i
trebuiesc satisIcute. n marea majoritate a cazurilor,
aceste nevoi sunt ct se poate de Iiresti: nmormntare
conIorm cu credina avut n timpul vieii, prinderea
unui eventual ucigas, comunicarea unor inIormaii care
altfel s-ar fi pierdut, etc. Foarte rare sunt cazurile n care
o staIie nu se poate elibera datorit dorinei de rzbunare.
n astfel de cazuri, staIia datorit urii deosebite reuseste
s acumuleze o cantitate att de mare de energie nct
poate interaciona cu planul material (dublul eteric are si
caracteristici ale planului material), devenind astfel
periculoas.
2. Dublul eteric se desprinde de spirit, dar rmne
legat de corpul material.

51
n acest caz, spiritul ajunge n planul su spiritual,
ns dublul eteric rmne legat de corpul material,
ncercnd s interacioneze cu mediul. Interaciunea se
poate produce prin intermediul dublului eteric secundar,
desprins temporar de corp (decorporalizat) sau prin
intermediul asocierii dublu eteric corp. n ambele
situaii, acest tip de maniIestare este denumit strigoi sau
vampir. Un astfel de fenomen se produce foarte rar, dar
atunci cnd se produce marcheaz puternic constiina
oamenilor prin Iora sa maleIic. Pentru a interaciona cu
mediul, strigoiul are nevoie de energie. Corpul fiind
mort, energia nu mai poate Ii procurat prin intermediul
su, Iiind necesar n acest Iel extragerea ei din alte Iiine
vii. Din punct de vedere al modului de extragere al
energiei, dar numai din acest punct de vedere, strigoii se
aseamn cu vampirii energetici. Simptomele victimelor
atacate de strigoi se aseamn cu cele cauzate de vampirii
energetici, cu deosebirea c sunt mult mai intense. n
unele cazuri, strigoiul ncercnd s-si hrneasc si corpul
Iizic, apeleaz la sngele victimei. Un strigoi va alege ca
victime aproate ntotdeauna persoane care i-au fost
apropiate n timpul vieii ntr-un fel sau altul. n
majoritatea cazurilor, dac nu se iau msuri adecvate,
victimele decedeaz, unele dintre ele putndu-se
transIorma n strigoi. Pentru distrugerea unui strigoi si
eliberarea dublului su eteric este suIicient distrugerea
corpului material. Prin distrugere, se rupe legtura dublu
eteric corp. n acest caz, cea mai bun metod prin care
se poate distruge corpul material este incinerarea. Cea
mai bun perioad pentru maniIestarea unui strigoi este
pe Lun plin, deoarece energia mediului este mult
sporit sub inIluena astrului nopii. Dup cte se

52
observ, strigoiul este Ioarte asemntor cu noiunea de
vampir vehiculat n Iilmele de acest gen. Din pcate,
Iilmele exagereaz Ioarte mult, denaturnd si
compromind adevrul despre strigoi, n acelasi timp
producnd conIuzie ntre strigoii care mai sunt denumii
si vampiri si o alt categorie denumit vampiri, dar care
reprezint cu totul altceva. Acestia din urm sunt oameni
vii ca toi ceilali, dar dup cte se pare suIer de o
aIeciune care le transIorm noaptea n zi, le mreste
longevitatea si le Iace necesar o anumit cantitate de
snge n alimentaie. Acesti vampiri nu sunt agresivi, nu
omoar, nu sug sngele oamenilor si nu au puteri
Iantastice, sngele necesar alimentaiei Iiind de origine
animal.
3. Dublul eteric se desprinde de spirit, dar rmne
parial legat de corpul material.
n acest caz, dup cum este lesne de neles.
spiritul ajunge n planul su spiritual, ns doar o parte a
dublului eteric va ajunge n planul astral, si anume dublul
eteric secundar, dublul eteric primar rmnnd legat de
corpul material. Aceast component a dublului eteric
Iace legtura ntre elementele structurale ale spiritului si
ale corpului material. Drept urmare, descompunerea
corpului material va fi mult ncetinit, producndu-se un
Iel de mumiIicare natural. Acest Ienomen este generat n
special de o existen caracterizat de maltratri ale
corpului prin intermediul dorinelor Iizice nesatisIcute.
Religiile au numit astIel de oameni. sIini, iar cadavrele
lor. moaste, de multe ori Ictoare de minuni.
Minuni nu exist n Univers, doar lucruri
nenelese.


53
n drumul su ctre planul astral, un dublu eteric
poate Ii captat de ctre un spirit puternic (maleIic sau nu)
n scopul maniIestrii n planul material. Aceast captare
sau posedare a dublului eteric are de regul un caracter
temporar. Spiritul respectiv se Ioloseste de dublul eteric
pentru a-si duce la ndeplinire scopul, dup care l
abandoneaz si se ,rentoarce n planul su spiritual. n
acelasi timp, dublul eteric continundu-si drumul ctre
planul astral. O astfel de modalitate de manifestare este
adoptat de spirite, ndeosebi atunci cnd au de
comunicat cte ceva unei persoane sau unui grup de
persoane. AstIel de maniIestri sunt cunoscute sub
numele de viziuni sau apariii si au n general un caracter
proIetic sau de dezvluire. Un astIel de spirit puternic,
atunci cnd se maniIest n public, are capacitatea de a
modela dublul eteric captat dup propria voin,
prezentndu-se sub nIisarea dorit. De obicei, adopt o
nIisare conIorm cu imaginea pe care privitorii o au
despre el. AstIel de maniIestri nu sunt periculoase,
avnd ca scop doar transmiterea de inIormaie. IndiIerent
de situaie, periculos poate Ii doar contactul ntre dublul
eteric al unei Iiine si dublul eteric al unei entiti. Orict
de beneIic ar Ii o entitate, contactul cu energia dublului
su eteric poate atrage unele neajunsuri. Uneori aceste
neajunsuri trec neobservate, alteori pot provoca
dezechilibre energetice grave.

n cadrul unei sedine de spiritism, un medium
dotat cu caliti pentru acest domeniu poate determina
maniIestarea aproape a oricrui tip de spirit. Spiritul
chemat se va folosi de dublul eteric al mediumului pentru
a se maniIesta. Cteodat, mediumul apeleaz si la

54
ajutorul celorlali participani la sedin n scopul mririi
energiei dublului eteric personal. Cred c toat lumea
cunoaste acea sedin clasic de spiritism n care
participanii se asaz n jurul unei mese rotunde, inndu-
se de mn si Iormnd un cerc nchis. Prin acest mod de
dispunere si nlnuire al participanilor, mediumul poate
direciona si concentra (chiar n mod inconstient) energia
n centrul mesei sau sub supraIaa ei. Mediumul rosteste
cteva cuvinte de invocare pentru aducerea spiritului
dorit. Cuvintele rostite nu au practic un efect direct, ele
Iolosesc doar la captarea si concentrarea ateniei celor
prezeni, precum si la determinarea inconstient (si n
cazul unor mediumi deosebii, constient) a transmiterii
inIormaiei ctre planul spiritual. Spiritul chemat sau
altul, care suIer de voluntariat, si va Iace simit
prezena prin intermediul dublului eteric pus la
dispoziie. Prezena si-o va manifesta n conformitate cu
o convenie stabilit de medium (o btaie, dac., dou,
dac., etc.). Uneori se ntmpl ca n locul spiritului
chemat s vin un altul, dornic de distracie sau de Iapte
nu tocmai benefice. Un astfel de spirit este foarte dificil
de demascat deoarece spiritele au acces la un cmp
inIormaional din care-si pot extrage orice inIormaie
doresc si cnd doresc (n condiiile n care respectiva
inIormaie este accesibil planului n care se aIl aceste
spirite), astIel el va putea rspunde la orice ntrebare,
orict de intim ar Ii. Caracterul si temperamentul sunt
caracteristici proprii oricrui spirit, reprezentnd doar
modaliti de exprimare ale unor aciuni si nu aciuni
propriu-zise, nefiind nscrise n nici un cmp
inIormaional. Acesta este punctul sensibil pentru orice
spirit farseur n cadrul unei sedine de spiritism. Pentru

55
demascare, este necesar cunoasterea destul de complet
a personalitii spiritului invocat si nuanarea ntrebrilor
adresate n scopul scoaterii n eviden a aspectelor ce nu
pot fi imitate de un alt spirit.
Practicarea spiritismului de ctre neiniiai poate
atrage dup sine unele neplceri, uneori destul de grave,
cum ar fi bntuirea sau posedarea.

Spre deosebire de spiritism, n cadrul cruia
spirite de tot Ielul se invoc doar pentru amuzament,
conversaie sau inIormaii banale, n magie si vrjitorie se
invoc numai entiti spirituale deosebite si numai n
scopuri foarte precise. Definirea scopului este o prioritate
absolut. Scopul, n nici un caz nu trebuie s ncalce
liberul arbitru al cuiva, excepie Icnd doar situaiile
motivate.
Entitile se invoc prin ritualuri puternice si
special concepute pentru fiecare entitate n parte.
Pregtirea unui astIel de ritual se ncepe uneori cu mult
timp naintea desIsurrii lui. Se triaz, se studiaz, se
analizeaz toate inIormaiile disponibile si se discerne
realitatea cuprins n ele, legat de acea entitate, apoi, n
Iuncie de aceasta, se alege ritualul, precum si o
modalitate prin care entitatea s se poat maniIesta, n
condiii de maxim siguran pentru cel sau cea care
oIiciaz ritualul. Msurile de siguran nu le poate stabili
nimeni altul mai bine dect oIiciantul nsusi, n Iuncie de
cunostinele si puterea sa real. Orice greseal cost.
Varietatea foarte mare a metodelor ce stau la ndemna
oficiantului, face destul de anevoioas alegerea, dar cu
ct alegerea va Ii mai bun, cu att rezultatele vor Ii pe
msur. n general, se poate spune c n cadrul unor

56
astfel de ritualuri spiritul nu se poate manifesta direct
dect dac i se pune la dispoziie un dublu eteric sau dac
n acel moment poate gsi unul liber, altIel el nu poate Ii
dect vizualizat. n cazuri destul de rare, cnd oficiantul
este mai puternic dect entitatea, se poate lsa posedat de
aceasta pentru o perioad destul de scurt de timp si doar
n scopul realizrii unei comunicri adecvate.

I.5. Moartea

,,Din snul vecinicului ieri
Trieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarsi soare;

Prnd pe veci a rsri,
Din urm moartea-l paste,
Cci toi se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste.,,

(Eminescu, LuceaIrul).

Moartea un subiect ce-i preocup pe oameni de
cnd se nasc si pn mor. O simpl transIormare n lanul
evolutiv sau, dac vrei, o treapt a evoluiei. Dar nu
moartea n sine i sperie pe oameni, ci ntreruperea
tririlor din cadrul unei viei. Cine n-ar vrea s triasc
vesnic pentru a-si duce la desvrsire opera vieii sale?
Au Iost odat Unii care au vrut si au reusit s poat a nu
muri, dar setea de putere le-a ntunecat minile (vezi
cap.II).

57
Deci, moartea este o transformare, practic o
trecere de la starea dual (spirit asociat corpului material)
la starea spiritual n care spiritul este neasociat materiei,
dar s vedem ce se transIorm si cum.
Corpul material. Prin evoluia sa de dinainte de
momentul nasterii ct si dup, n cadrul cresterii si
maturizrii, particulele de materie se ordoneaz att n
Iuncie de componenta structural a spiritului, ct si de
inIormaia genetic mostenit, rezultnd noul corp. Prin
moarte se rupe legtura inIormaional a corpului cu
spiritul. Acesta este practic momentul morii. Dup ce
acest moment a Iost depsit, corpul se descompune
treptat, punnd din nou la dispoziia naturii materia prim
necesar cldirii unor noi corpuri.
Spiritul. O via ia nastere n momentul n care
spiritul se asociaz corpului material. Dup cte se pare,
acest Ienomen se produce la scurt timp dup Iecundarea
ovulului, iar componenta structural a spiritului este
modulat treptat, cu noile inIormaii produse de
dezvoltarea Iizic a corpului material. Dup momentul
morii, spiritul, nemaiIiind asociat, este liber s-si ocupe
propriul su loc n planul spiritual ce i se cuvine n urma
evoluiei.
Dublul eteric. De Iiecare dat cnd ia nastere o
nou via, ia nastere si un nou dublu eteric. El se
dezvolt odat cu corpul material dar si cu volumul de
inIormaie care-l tranziteaz dinspre corpul material spre
spirit si invers, iar dup moarte ia drumul planului astral
unde poate rmne mult timp sau se poate descompune
datorit pierderii de energie.
Moartea poate surveni din cauze legate de fiecare
din componentele ce contribuie la existena vieii.

58
Cauze legate de corpul material.
mbtrnirea, mbolnvirile, accidentele, leziunile
grave, sunt cauze ce pot afecta n mod ireversibil
corpul material, determinnd o scdere a cantitii
de inIormaie transmis ctre spirit si recepionat
de la acesta, prin intermediul dublului eteric, iar n
Iinal la stoparea acestui Ilux inIormaional, deci la
moarte.
Cauze legate de spirit.
Karma, aciunea altor spirite, aciunea altor oameni
ce pot produce maniIestri n plan spiritual. Toate
acestea pot provoca moartea.
Cauze legate de dublul eteric.
Prin inIluenele maleIice exterioare dublul eteric
poate suIeri deteriorri grave, ce pot conduce n
Iinal la moarte. Prin inIluene maleIice exterioare se
neleg acele aciuni energetice, intenionate sau
neintenionate, ce au ca eIect o ncrcare a dublului
eteric cu o energie nepotrivit pentru Iuncionarea
normal a acestuia.

I.6. Transa
Este o stare caracteristic, indus n mod voluntar
sau instaurat n mod arbitrar, prin care este suprimat
activitatea constientului, mentalul activnd n domeniul
subconstientului spiritual. n starea de trans se poate
avea acces att la memoria spiritului ct si la inIormaii
externe aIlate n componena unui cmp inIormaional.
La acestea din urm, accesul este nuanat n Iuncie de
planul spiritual aIerent spiritului ce caut inIormaia. La
inducerea voluntar a strii de trans, se poate ajunge
doar n urma unei pregtiri adecvate si sub ndrumarea

59
unui iniiat. Transa provocat cu ajutorul unor amestecuri
halucinogene obinute din plante era Iolosit nc din cele
mai vechi timpuri pentru obinerea de inIormaii, n
special despre viitor. Preoii si preotesele vechilor
oracole Ioloseau aceast metod pentru alctuirea
proIeiilor. Amestecurile halucinogene erau, si mai sunt
Iolosite nc, n scopul reducerii activitii constientului
si Iacilitarea comunicrii cu subconstientul spiritual.
O alt metod, de provenien asiatic si utilizat n
acelasi scop, este aceea a reducerii activitii creierului,
deci a nivelului de constien, prin intermediul cantitii
de oxigen absorbite n snge. Prin scderea acestei
cantiti (practic se realizeaz prin modificarea ritmului
respiraiei), se reduce gradul de oxigenare al creierului,
ceea ce provoac la un moment dat intrarea n trans.
InIormaiile obinute cu ajutorul strii de trans sunt
uneori nseltoare datorit reIulrilor constientului. Arta
const n capacitatea celui ce practic aceast metod de
a discerne inIormaiile. Acest lucru se poate deprinde
dup o perioad de timp, Iuncie de capacitile
intelectuale si modul de gndire al practicantului.

I.7. Visele
Domeniul lor este att de vast, nct o mie de
pagini scrise despre ele nu ar reusi s surprind n detaliu
toate aspectele producerii lor, precum si a mesajelor
transmise de ele. Voi ncerca totusi, n cteva cuvinte, s
lmuresc mcar cteva din aceste aspecte. n mare, exist
trei surse generatoare de vise: constientul, subconstientul
spiritual si dublul eteric.



60
Vise produse de conytient.
Sunt n general reIulri ale acestuia. n timpul
somnului, adic a perioadei n care creierul se odihneste
reIcndu-si potenialul, constientul, eliberat de povara
noianului de inIormaii ce-l bombardau n timpul zilei,
gseste rgazul necesar analizrii unor probleme rmase
ntr-un Iel sau altul nerezolvate. n Iuncie de nivelul la
care sunt procesate aceste date si n Iuncie de
reprezentrile intime ale Iiecrui individ, vor diIeri
scenariile finale stocate n memorie. Visele produse de
constient vor Ii ntotdeauna strns legate de activiti ale
individului n planul material.
Vise produse de subconytientul spiritual .
Vise retroactive.
Sunt n general vise ce dau impresia unor triri de o
realitate absolut. Produc o impresionare deosebit a
constientului, de cele mai multe ori cel ce are astIel de
vise st nedumerit si se ntreab dac a Iost realitate sau
vis. Astfel de vise sunt legate de inIormaii modulate n
vibraia spiritual n timpul unor viei trecute. Aceste
vise nu sunt distorsionate, ele sunt redate si imprimate
n memoria constientului exact asa cum s-au ntmplat
n realitate. Memoria constientulu, este practic memoria
creierului, la ea se face referire n mod uzual. Am
numit-o n acest Iel pentru a o diIerenia de memoria
spiritului sau, asa cum mai este denumit, memoria
spiritual.
Vise premonitorii.
Impresioneaz puternic constientul datorit tririlor
intense, avnd uneori chiar caracter de cosmar.
InIormaiile Iurnizate n astIel de vise au Ioarte rar un
caracter explicit, ele sunt n general prelucrate de

61
constient n Iuncie de sistemul intim de reprezentare si
apoi stocate n memorie. Cu excepia celor explicite,
visele premonitorii necesit o interpretare adecvat si
sunt ndeosebi atenionri asupra unor evenimente ce
au o probabilitate mare de a se produce n viitor.
InIormaiile asupra acestor evenimente sunt captate de
spirit dintr-un viitor probabil. Viitorul pentru un individ
este trasat n Iuncie de mai multe variabile, dintre care
dou sunt deIinitorii: linia karmic si liberul arbitru.
Acest viitor arat ca o ,autostrad suspendat la mare
nlime si avnd mai multe benzi. Linia karmic
reprezint autostrada, iar benzile sunt definite de liberul
arbitru. Se poate alege n orice moment banda de
rulare, dar n mod normal nu se poate prsi
autostrada. Totusi, Iolosind metode adecvate se poate
prsi si autostrada, dar riscul este de a cdea n gol. De
aici se pot trage nvturile de rigoare, cine are
parasut si stie s-o Ioloseasc.. n Univers nu exist
limitri absolute, dar orice nclcare a limitrilor sale
normale atrage dup sine o reechilibrare a sa. Orice
reechilibrare a Universului se face pe calea cea mai
scurt. Calea cea mai scurt este aceea a anihilrii
sistemelor ce Iuncioneaz incorect. Privii n natur si
vei nelege usor.
Vise imbricate.
Sunt vise compuse din inIormaii primite de
constient att din partea dublului eteric, ct si din partea
spiritului. Am ncadrat aici aceast categorie de vise
deoarece inIormaia deIinitorie este primit din partea
subconstientului spiritual. Sunt vise n care cel ce
viseaz, se viseaz visnd, inIormaiile primite de
constient Iiind din partea ambelor vise. Acestea sunt

62
vise ce pot Ii numite semnale de alarm. Ele atrag
atenia asupra unor transIormri suIerite de dublul
eteric si datorate unor cauze interne sau a unor
inIluene externe. InIormaiile provenite din aceste vise
sunt stocate n memoria constientului sub forma unui
amalgam de situaii, unele percepute n mod explicit iar
altele prelucrate de constient n Iuncie de sistemul
intim de reprezentare, adic sub Iorm simbolic.
AstIel de vise pot Ii provocate si programate n mod
constient cu scopul de a Iora anumite aciuni ale
dublului eteric. Aceast metod este utilizat att n
scopul transmiterii unor inIormaii eronate ctre spirit,
ct si n scopul determinrii unor aciuni de inIluenare
asupra dublului eteric al unei alte persoane.
Vise produse de dublul eteric.
Sunt n general vise Ir consisten si Ir mesaj.
Eormeaz acea categorie de vise care dispar din
memorie, imediat dup trezire. Din aceast categorie
mai Iac parte si acele vise agitate, generate de
indispoziii Iizice.

Majoritatea viselor unui om normal reprezint
combinaii de vise, combinaii ntre vise generate de
fiecare din cele trei surse n parte.

I.8. Decorporalizarea
Reprezint desprinderea si ndeprtarea dublului
eteric secundar Ia de corpul material. Decorporalizarea
poate Ii produs sub aciunea voinei proprii, sub aciunea
unor stri Iizice si psihice tensionate sau sub aciunea
unei entiti exterioare.

63
n momentul producerii decorporalizrii, corpul
material intr ntr-o stare asemntoare cu transa.
Constientul si reduce activitatea, pstrnd totusi o
oarecare legtur cu subconstientul spiritual. n memoria
constientului sunt stocate inIormaii nedistorsionate,
provenite din partea dublului eteric secundar. Legtura
ntre dublul eteric primar si cel secundar este meninut
prin intermediul Cordonului de argint, acesta are
aceeasi structur cu dublul eteric, dar caracteristici mai
apropiate de cele ale planului spiritual. Ruperea acestei
legturi va conduce la moartea corpului material. Cauzele
ce pot conduce la ruperea Cordonului de argint sunt n
general de natur extern, cum ar Ii:
Determinarea ,trezirii bruste a celui ce se aIl n
stare de decorporalizare. Acest fapt poate conduce
la moarte sau la deteriorri grave ale dublului
eteric, cu consecine asupra strii de sntate si a
celei psihice. Din acest motiv, este indicat s se
Iac decorporalizri doar n spaii lipsite de Iactori
perturbatori, de genul: lumin exterioar, zgomot,
accesul persoanelor neavizate, telefon, ceasuri cu
sonerie, etc..
Atacul unor entiti ruvoitoare. O entitate
spiritual ce a reusit s-si capteze un dublu eteric
poate iniia din diverse motive, un atac asupra
Cordonului de argint. Dac entitatea ce iniiaz
atacul este mai puternic dect cel ce Iace
decorporalizarea, atunci deznodmntul poate Ii
unul tragic.
Blocarea dublului eteric secundar ntr-o capcan
energetic sau temporal. Aceast situaie este
Ioarte rar ntlnit, ns atunci cnd se produce

64
poate Ii cu adevrat critic, chiar si pentru cei mai
puternici. Numai experiena, sansa si acel ,ceva ce
caracterizeaz Iiinele deosebie pot ajuta n astIel de
situaii.
O cauz intern este generat de lipsa de
experien si de concentrare a celui ce se
decorporalizeaz, Iiind Iurat de ,peisaj uit s se mai
ntoarc. O desprindere ndelungat poate conduce la
ruperea Cordonului de argint.
Decorporalizarea sub aciunea voinei proprii se
poate realiza ntr-un mod asemntor cu cel folosit
pentru inducerea transei.
Amestecurile obinute din plante, precum datura,
mtrguna, omagul si mselaria au Iost Iolosite nc din
cele mai vechi timpuri si pe toate meridianele n scopul
producerii decorporalizrii. Aceste amestecuri sunt Ioarte
toxice, moartea pndind din spatele lor n orice moment.
Reetele unor astIel de amestecuri trebuie respectate cu
strictee iar cel ce ar dori vreodat s le ncerce, are
nevoie n mod obligatoriu de un iniiat care s-l asiste.
De multe ori, cei ce utilizau astfel de amestecuri
nu reuseau s discearn realitatea, interpretnd-o n
moduri caracteristice propriei culturi. Indienii din
America, decorporalizndu-se, credeau c sunt psri. Ei
nu mineau atunci cnd spuneau c pot s zboare, pur si
simplu, asta Iceau. Zborul lor era practic zborul dublului
eteric, iar ceea ce vedeau atunci cnd zburau erau imagini
reale percepute prin intermediul dublului eteric.
Desconsiderarea acestor realiti a provenit din
nenelegerea culturii amerindiene. Cei ce i-au ocupat si
distrus erau prea materialisti pentru a putea nelege c la
acest zbor nu participa corpul material. Senzaia de zbor

65
este produs de deplasarea dublului eteric. Atuci cnd se
produce decorporalizarea si nu stii ce se ntmpl, adic
nu esti constient de Iaptul c esti ,iesit din corp, ncerci
s te compori ca atunci cnd esti n corp. ncercnd s te
deplasezi n mod normal observi c plutesti, c dispar
obstacolele, n sensul c eIectiv poi trece prin ele, prin
perei, mobile, masini si multe altele. Dorind s te
deplasezi mai repede, ncepi s zbori. Cnd iesi din starea
de decorporalizare nu poi s-i dai seama dac ai Icut-o
cu tot cu corp sau nu. Cam asta li se ntmpla indienilor.
Cam asta li se ntmpl celor ce nu neleg Ienomenul,
dar, dintr-un motiv sau altul, acesta li se produce.
n vremea inchiziiei, vrjitoarele se ntlneau
uneori la Sabaturi sub Iorm decorporalizat. Pentru a
produce decorporalizarea ele utilizau amestecuri obinute
din plantele amintite anterior. De aici provine mitul
zborului pe mtur. Sabaturile sunt srbtori pgne ce
au la baz realiti ale existenei pe aceast planet. n
acele vremuri ntunecate, reprezentanii lui dumnezeu,
mbrcai n negru si ncartiruii n biserici, i mpreau
dreptatea prin toate ungherele, arznd pe rug cam tot ce
,misca, ncepnd cu acei mari ,criminali care-si
permiseser s aib o credin proprie, nedemn de mila
lui sau s se ocupe de stiine, adic de lucrrile diavolului
si terminnd cu acei pctosi care s-au nscut cu un grad
mai ridicat de pilozitate. n astIel de condiii, n care de
altIel si-au pierdut viaa peste opt milioane de vrjitoare,
este lesne de neles de ce unele recurgeau la metoda
decorporalizrii, pentru a-si maniIesta credina lor lipsit
de ngenunchere. Cnd am auzit pentru prima dat cte
victime au czut prad inchiziiei, pur si simplu m-am

66
,minunat (a se citi ngrozit) de dreptatea, buntatea si
milostivenia lui dumnezeu.
Strile Iizice si psihice tensionate produse de
stress, accidente, traume, Iric, dureri extreme, pot
conduce la decorporalizri spontane sau involuntare. De
obicei n aceste situaii, subiectul nu este constient de
ceea ce i se ntmpl. Dup trecerea acestei ,stri, i este
caracteristic amintirea imaginii propriului corp, privit
din exterior.
O entitate puternic poate determina prin voina
sa decorporalizarea unei anumite persoane. Astfel de
situaii sunt extrem de rare si, de regul, se datoreaz
unui conIlict acut ntre cele dou pri.
Bolile corpului material se regsesc n
dezechilibre ale dublului eteric. Prin reechilibrarea
acestuia se determin nlturarea respectivelor boli.
Metodele de reechilibrare a dublului eteric sunt mult mai
eIiciente atunci cnd acesta se aIl desprins de corp, deci
decorporalizarea n acest caz poate constitui o metod
pentru accelerarea unei vindecri.
Decorporalizarea se poate produce n imediata
apropiere a corpului material sau la distan de acesta, n
acelasi moment de timp sau la un anumit interval de
timp, n viitor sau n trecut. De aici se poate deduce cu
usurin valoarea acestei metode pentru cei interesai n
achiziionarea de inIormaii. Prin decorporalizare se pot
verifica multe aspecte neelucidate ale istoriei. Este mult
mai util si, n acelasi timp, se pot obine inIormaii mult
mai exacte prin vizionarea derulrii unui eveniment dect
prin interpretarea unui ciob de oal.



67
I.9. Dedublarea
Prin dedublarea dublului eteric al unui subiect ia
nastere o Iorm energetic nou, aIlat n relaie de
comunicare inIormaional cu acesta la nivelul
constientului sau al subconstientului spiritual si care are
un anumit grad de autonomie.
n categoria dedublrii se ncadreaz un numr
Ioarte mare de maniIestri. Dedublarea se poate produce
n mod constient sau inconstient.
Un gnd concentrat ntr-un anumit fel asupra unei
persoane, poate produce o dedublare inconstient ce va
conduce la nasterea unei energii concentrate, dar Ir
Iorm vizibil. Aceast energie se va maniIesta asupra
respectivei persoane, sub forme diferite de la caz la caz.
n mod obisnuit, aceste maniIestri mbrac Iorme
nedistructive, de genul: bti n geamuri sau usi,
pocnituri ale mobilei, cureni de aer, senzaia vederii unor
forme ciudate, etc. Fenomenul poltergeist, produs n
urma dedublrii, Iace parte tot din aceast categorie,
singura diIeren constnd n eIectele sale distructive:
cderi de pietre, geamuri sparte, usi trntite, aprinderea
unor focuri, etc. n aceste cazuri, comunicarea noii forme
energetice cu subiectul ce le-a generat este mult redus si
doar la nivelul subconstientului spiritual. Subiectul are, n
general, vaga senzaie de neliniste sau de presentiment.
Licantropia sau transformarea oamenilor n lupi
este tot o Iorm de dedublare, ns mult mai complex.
Noua Iorm energetic nscut n urma dedublrii capt
n mod Irecvent Iorm vizibil si coninut, interacionnd
cu mediul aproape identic cu respectivul animal. Energia
acestei forme este foarte mare, fenomenul producndu-se
n general pe Lun plin datorit energiei suplimentare,

68
generat de astrul nopii n aceast perioad. Acest aport
energetic Iaciliteaz dedublarea prin generarea energiei
necesare. Comunicarea inIormaional atinge cote Ioarte
nalte, ceea ce d nastere Ienomenului de transmitere a
eIectelor. Se stie c aciunea asupra dublului eteric
transIer eIectul asupra corpului material. Dac se
concentreaz o cantitate de energie aIerent elementului
foc, ntr-un punct al dublului eteric, atunci poriunea din
corpul material aIerent acelui punct va suIeri un eIect de
ardere. n cazul licantropiei, chiar si aciunile Iizice
asupra formei energetice dedublate se transIer corpului
material. Acesta este motivul pentru care persoanele
aIectate de licantropie poart, dup revenire, semnele
unor ncierri cu Iiare slbatice.
Un exemplu de dedublare constient, realizat sub
puterea voinei, este maniIestarea denumit popular
samc. Aceasta este produsul unor ritualuri de vrjitorie
popular, deloc beneIice. ,Vrjitoarea d nastere unei
astfel de forme energetice, n scopul folosirii ei pe post
de sclav. Dup ce samca a Iost creat, vrjitoarea rupe
legtura dintre ea si aceasta, transIernd-o unei momi.
Samca va cpta n acest mod o libertate mrit de
aciune si n acelasi timp va putea Ii obligat s-si
ndeplineasc sarcinile indirect trasate prin intermediul
momii. Comunicarea inIormaional dintre samc si
vrjitoare este aproape nul. O astIel de metod prezint
riscuri majore. Dac nu este distrus la timp, dublului
eteric din care este alctuit i se poate asocia un spirit
maleIic, ce poate obine n acest mod posibilitatea de-a se
manifesta n planul material.

69
Eorma energetic generat n urma dedublrii,
dup ce si nceteaz maniIestarea, poate reveni n dublul
eteric care a generat-o sau ia drumul planului astral.


I.10. Telepatia
Prin telepatie, unele inIormaii transmise prin
intermediul subconstientului spiritual de ctre un subiect
numit emitor sunt receptate de subconstientul spiritual
al unui alt subiect numit receptor.
Telepatia se produce de cele mai multe ori n mod
involuntar si spontan.




Fig. 13

70
n fig. 13 sunt reprezentate grafic etapele pe care
le parcurg inIormaiile n procesul transmisiei telepatice.
SemniIicaiile notaiilor sunt urmtoarele:
1 constientul emitorului
2 dublul eteric al emitorului
3 subconstientul spiritual al emitorului
4 subconstientul spiritual al receptorului
5 dublul eteric al receptorului
6 constientul receptorului
PS plan spiritual.
Constientul emitorului (1) ,codeaz inIormaia
n Iuncie de sistemul su intim de reprezentare si o
transmite prin intermediul dublului eteric (2)
subconstientului su spiritual (3). Prin intermediul
planului spiritual (PS) inIormaia este preluat de
subconstientul spiritual al receptorului (4) si transmis
prin dublul eteric (5), constientului receptorului (6).
De cele mai multe ori, receptorul are impresia c
inIormaiile primite telepatic provin din propriile sale
gnduri si-i este Ioarte greu s discearn diIerena. Acest
Iapt are loc datorit cii de transmitere telepatice:
inIormaiile i parvin prin intermediul propriului
subconstient.
Receptorul primeste inIormaiile oarecum
distorsionate, datorit sistemului intim de reprezentare al
emitorului, care poate nu corespunde la toate nivelurile
cu al su. Sistemul intim de reprezentare asociaz
imaginilor vizuale si auditive, concepte proprii Iormate
de-a lungul timpului si datorate mediului, modului de
via, experienei cptate, etc. Un exemplu cred c ar Ii
foarte concludent: conceptul creat n mintea unui
european de imaginea unui sobolan, diIer de cel creat n

71
mintea unui indian de acelasi sobolan, considerat de
acesta sacru. ncercai s v imaginai ce concept creaz
acelasi sobolan n mintea unei pisici. Cu ct oamenii sunt
mai apropiai cu att reprezentrile lor intime vor semna
mai mult. n acest situaie telepatia se va produce mai
usor. Relaiile apropiate dintre oameni (si/sau indivizi ai
altor specii) genereaz ci de comunicare telepatic n
planul spiritual.
Ecranarea telepatic prin metode tehnice este
imposibil de realizat datorit caracterului su spiritual.
Telepatia se transmite instantaneu datorit
proprietii planului spiritual de-a avea dimensiunea
spaial egal cu zero. ntrzierile produse uneori n
recepia telepatic se datoreaz dublului eteric si
constientului.

I.11. ncarnarea yi rencarnarea
Prin ncarnare se nelege asocierea dintre un
spirit existent si un nou tip de corp material (alt specie).
ncarnarea se reIer, deci, la nceputul unei noi trepte
evolutive. Un spirit Ioarte evoluat, corespunztor
regnului animal, se poate eventual ncarna ntr-un corp
omenesc, situndu-se dup aceasta la nceputul evoluiei
spiritelor omenesti.
Prin rencarnare se nelege asocierea dintre un
spirit existent si un corp material asemntor din punct de
vedere structural (aceeasi specie) cu cel avut n existena
precedent.
Rencarnarea, pentru c la ea m voi reIeri n
continuare, este determinat de mai muli Iactori
principali.

72
- Evoluia spiritual. Este principalul Iactor ce
determin producerea rencarnrii. Un spirit, indiIerent
de tipul su, evolueaz aproape n exclusivitate doar n
planul material. Acest Iapt se datoreaz proprietii
materiei de a modula vibraia spiritual prin intermediul
dublului eteric. Spiritele aflate n toate planurile
spirituale, cu excepia celor din planurile Ioarte nalte, se
supun legii Evoluiei Spirituale, indiIerent de voina lor
proprie. Spiritele Ioarte ,nalte sau, asa cum mai sunt
numite, entiti spirituale puternice, se supun doar n mod
parial acestei legi, ele sunt obligate s se rencarneze, dar
rmnnd s decid singure momentul, locul si Iorma sub
care o vor Iace. De obicei, acestea se rencarneaz atunci
cnd au de ndeplinit o misiune precis, misiune care s
le permit totodat si evoluia spiritual.

n Univers evoluia spiritual nu nceteaz
niciodat, pentru nimeni.

- Karma. InIlueneaz rencarnarea, dar nu o
determin. Karma nssi nu poate determina producerea
unei rencarnri, dar poate determina n oarecare limite,
att momentul producerii ei, ct si conjunctura n care se
produce. Dac o Iiin are o datorie karmic Ia de alt
Iiin, atunci este probabil ca rencarnarea uneia dintre
ele s se produc n timpul vieii celeilalte pentru a exista
posibilitatea compensrii acestei datorii. Nu ntotdeauna
este necesar ca o datorie karmic de acest gen s Iie
compensat n rencarnarea imediat urmtoare, Iiind
posibil pentru aceasta trecerea unui numr mai mare de
rencarnri. Datoriile karmice nelegate de alte Iiine pot Ii
compensate oricnd si n orice rencarnare.

73
- AIiniti. InIlueneaz stabilirea locului si uneori
a momentului rencarnrii. Un individ, n timpul unei
viei, poate Ii impresionat ntr-un grad foarte nalt de un
anumit loc n care a trit sau si-a desIsurat unele
activiti. n acest caz, este probabil ca ntr-o rencarnare
ulterioar s ajung, ntr-o Iorm sau alta, n acel loc. Tot
n acelasi mod, dac ntre dou sau mai multe persoane,
pe parcursul unei viei se stabileste o relaie puternic,
atunci este posibil, ca acestea s se rentlneasc ntr-o
rencarnare ulterioar. AstIel de relaii, pentru a putea
inIluena rencarnarea, trebuie s Iie deosebit de
puternice. Numai astIel ele pot inIluena proIund
subconstientul spiritual. ndeosebi ura obsedant si
iubirea necondiionat (nu neaprat Iizic) pot conduce la
o astfel de modulare a vibraiei spirituale, nct s poat
inIluena rencarnarea. Sentimente de acest gen au
capacitatea de a mri pn si intensitatea vibraiei
spirituale. Att ura obsedant, ct si iubirea
necondiionat se constituie n Iactori de progres
spiritual, dar diIerii n esen, unul va Ii maleIic, iar
cellalt beneIic.

I.12. Cmpul informaional
A luat nastere concomitent cu Universul si este
specific planului spiritual. n el sunt nscrise toate
inIormaiile provenite din planul material dar si din
planul spiritual, din momentul apariiei Universului si
pn n momentul dispariiei sale. Dup cum v putei da
usor seama, n acest cmp inIormaional nu sunt nscrise,
numai inIormaii legate strict de materia aIlat ntr-un
stadiu inferior de organizare, ci de absolut toat materia
din Univers. Sunt nscrise pn si cele mai nensemnate

74
triri ale unui vieme ce a existat cu sute de milioane de
ani n urm.
Acest cmp inIormaional nu posed
caracteristicile unui spirit si nu trebuie conIundat cu
vreo entitate atotputernic, el nu este altceva dect o
imens banc de date. O gigantic vibraie non-spiritual,
modulat.
Accesul la inIormaiile aIlate n aceast banc de
date se face n mod discriminatoriu. Fiecare spirit poate
avea acces doar pn la un anumit nivel de inIormaii.
Acest nivel depinznd de planul spiritual, aIerent Iiecrui
spirit n parte. Nu exist nimeni care s pzeasc aceste
inIormaii sau s interzic accesul cuiva. Accesul se Iace
printr-un Iel de acordare a vibraiei.
InIormaiile legate de viitor sunt foarte greu
accesabile si, n acelasi timp, neclare. Aceste aspecte sunt
datorate multitudinii de variante ale viitorului. n orice
moment de timp, exist mai multe variante de evoluie,
variante alese, n special, de liberul arbitru. n aceast
aparent dezordine a viitorului, exist totusi o ordine
perIect. Pentru un individ, asa cum am spus n
paragraIul Vise premonitorii, exist o autostrad cu mai
multe benzi sau o linie karmic, pe care liberul arbitru
poate alege banda. Karma nseamn drumul parcurs, iar
linia karmic, drumul de parcurs. Karma nu mai poate Ii
schimbat (?), pe cnd linia karmic, accept interveniile
liberului arbitru. Am Icut aceast separare ntre karm si
linia karmic pentru o nelegere mai proIund. Voi
utiliza n continuare, pentru o usurin a exprimrii, doar
termenul de karm, sensul putnd Ii usor distins din
context, iar acolo unde va fi cazul, voi utiliza termenul
explicit.

75
Totalitatea karmelor individuale determin karma
de grup.

I.13. Universul mental
Noiunea de Univers mental exterior se reIer la
acea parte a planului material perceput de mental prin
intermediul organelor de sim, proprii corpului material.
Mentalul sau Eul propriu reprezint un ansamblu
Iormat din subconstientul spiritual, subconstient (acel
subconstient care aparine creierului) si rezultatele
gndirii constientului. Mentalul genereaz un Univers
mental propriu si interior, mult mai complex dect
Universul mental perceput din exterior. Universul mental
exterior determin, ntr-o msur destul de mare,
Universul mental interior; acesta poate determina, la
rndul su, n anumite condiii si ntr-o oarecare msur,
Universul mental exterior. Practic, Universul material se
identiIic cu cel mental exterior, deci, Universul material
nu este altceva dect ceea ce putem noi percepe din el.
Cu ct putem percepe mai mult, cu att el este mai mare.
Mentalul, n ansamblul su, este un Iactor ce determin
cunoasterea.
Universul mental spiritual reprezint acea parte a
planului spiritual perceput de mental prin intermediul
subconstientului spiritual si a cmpului inIormaional.
Universul mental exterior, interior si spiritual
Iormeaz Universul mental, care este o noiune relativ la
individ, el nereprezentnd Universul absolut, doar Icnd
parte din el.
Universul mental exterior propriu al Iiecrui
individ particip la generarea unui Univers mental
exterior comun, propriu unui grup de indivizi. Rezultanta

76
va determina, la rndu-i, Universul mental exterior al
Iiecrui individ n parte (Ieedback), acest fapt se
realizeaz practic att prin procesul de nvare ct si prin
intermediul cmpului inIormaional. n cazul n care
feedback-ul unui individ nu ,Iuncioneaz corect ( n
general, cel legat de cmpul inIormaional), se va
produce o imposibilitate a adaptrii Universului mental
exterior la realitatea perceput de ceilali, prin consens.
Un astIel de individ va tri ntr-o realitate proprie
(proprie, pentru c asa o va percepe el din exterior),
diIerit de a celorlali si se va ntreba n sinea sa de ce
ceilali nu percep lucrurile la Iel cu el. DiIicultatea sau
imposibilitatea adaptrii la grup va genera izolarea sa si
uneori stabilirea diagnosticului de nebunie.
Universul mental exterior, propriu unui individ
sau comun unui grup de indivizi, poate fi modificat prin
intermediul unor tehnici dedicate. Hipnoza este o astfel
de tehnic. Prin intermediul ei se poate modiIica
Universul mental exterior pentru o perioad scurt de
timp.

I.14. Liberul arbitru
n esen, reprezint capacitatea unei Iiine de a
alege si, n acelasi timp, de a discerne asupra alegerii ce
urmeaz a Ii Icute.
Liberul arbitru este caracteristic existenei att n
plan material, ct si n plan spiritual. El nu si nceteaz
activitatea odat cu moartea corpului material.
n planul material, liberul arbitru este dominat n
majoritatea deciziilor sale de constient, uneori
intervenind si subconstientul spiritual, iar n planul
spiritual este n ntregime determinat de subconstientul

77
spiritual. Er liber arbitru am Ii transIormai, pur si
simplu, n roboi, linia karmic nu ar mai exista, iar
karma ar reprezenta pentru noi aele unor marionete.
Liberul arbitru n sine nu are personalitate,
deciziile sale Iiind n concordan cu personalitatea
individului. Deciziile gresit luate pot fi datorate att
karmei, ct si unor carene n gndirea constientului dar
se mai pot datora si proastei comunicri dintre constient
si subconstient, aspect caracteristic spiritelor aIlate la
nceputul evoluiei (cazuri destul de rare). Unele decizii
pot Ii doar n aparen gresite. Sunt acele decizii, care
ntr-o prim Iaz te determin s-i par ru c le-ai luat
pentru ca mai apoi s te Iac s nelegi c ele i-au adus
n realitate o mare bucurie sau i-au salvat viaa. Acest
gen de decizii sunt luate sub aciunea karmei sau a
subconstientului spiritual. Subconstientul spiritual, avnd
posibilitatea de a extrage inIormaii din cmpul
inIormaional, poate determina o anumit alegere, att
timp ct nu contravine karmei.
Orice ncercare, provenit din exterior sau din
interior, de a inIluena liberul arbitru este sortit esecului,
att timp ct contravine karmei. Asa cum am mai spus,
liberul arbitru poate alege o band de rulare situat n
interiorul autostrzii, neavnd posibilitatea de a devia n
aIara ei. Orice inIluen provenit din exterior sau
interior, ce determin iesirea de pe autostrad, va genera
suprimarea, pentru o perioad scurt, a liberului arbitru si
generarea unei noi linii karmice, cu toate neajunsurile ce
provin de aici.




78
I.15. Karma
Este un element dinamic al existenei. Karma se
aIl n continu modiIicare, n primul rnd sub aciunea
rezultantei maniIestrilor proprii si n al doilea rnd, sub
aciunea rezultantei maniIestrilor provenite din mediul
extern. Karma este generat, att n decursul vieii
curente, ct si n decursul rencarnrilor precedente.
Pentru a se produce o ncarnare, karma trebuie s
Iie n echilibru, adic s nu existe datorii karmice.
Spiritele aflate pe un plan spiritual superior se
rencarneaz uneori doar pentru echilibrarea karmei.
Cazuri Ioarte rare sunt cele n care o entitate aIlat
undeva n topul evoluiei spirituale se rencarneaz pentru
o misiune deosebit. n aceste cazuri, karma lor este
generat ntr-un mod cu totul aparte.
Dup cum am mai spus, karma poate fi
asemnat unei autostrzi cu mai multe benzi, dar avnd
un singur sens de rulare, deoarece viaa se desIsoar tot
ntr-un singur sens, dinspre trecut spre viitor, trecnd prin
prezent. Aceast autostrad nu este ns una rigid, ci una
realizat dintr-un material elastic. n orice moment, ea
poate s-si modiIice direcia sub aciunea liberului
arbitru. n orice moment, poate s-o ia la stnga sau la
dreapta, s intre ntr-o Iaz de ascensiune sau de
coborre. Traseul ei se modiIic n permanen, Iiind
impuse doar anumite puncte, numite si puncte karmice,
prin care este obligatoriu s treac. ntre aceste puncte
traseul este liber s ia orice conIiguraie. Aceste puncte
sunt determinate din vieile trecute. Cu ct aceste puncte
sunt mai puine, cu att vom putea ine mai bine n mini
propriile ,huri ale destinului. Dac n viaa unei
persoane exist un scop precis deIinit trebuie s

79
gndeasc lucrurile n mod inteligent, astIel nct
deciziile luate s ndrepte linia karmic pe direcia si n
sensul atingerii acelui scop.

Orice balans la stnga este cel puin egal cu
balansul la dreapta.

Acest fapt s-ar traduce cam n Ielul urmtor: dac
am gresit Ia de o persoan, deci ne-am creat o datorie
karmic (nu neaprat Ia de acea persoan), atunci
aceast datorie va trebui s-o pltim, cel puin ntr-un mod
valoric egal cu valoarea greselii. Acest Iapt se datoreaz
suprapunerii valorii resentimentelor persoanei respective,
peste valoarea greselii. Eolosesc termenul de valoare a
greselii, deoarece ,plata nu este neaprat s se Iac ntr-
un mod identic cu greseala, ci ntr-un mod valoric, cel
puin egal. Dac-i dm unui om o palm si considerm c-
am Icut o greseal, atunci nu este neaprat nevoie s
primim de la acelasi om tot o palm, putem primi de la
un altul un sut. Dac acest sut l primim n viaa curent
nseamn c ne-am achitat datoria karmic, deci ne-am
echilibrat karma din acest punct de vedere, dac nu,
trebuie s asteptm pn n viaa viitoare, pentru sutul de
rigoare.
Binele si rul, beneIicul si maleIicul, greseala si
lucrul bine Icut reprezint concepte relative, ele
constituindu-se ntr-un sistem conceptual, propriu
Iiecrui individ.
Un om poate considera drept un fapt bun ruperea
unei Ilori si druirea acesteia Iiinei iubite, s spunem, de
ziua ei sau atunci cnd are un necaz si o Iloare i-ar reda
sursul pe buze. Un altul, privind la ruperea florii, ar

80
putea cataloga gestul drept oribil si malefic la adresa
naturii. Cum va Ii ,ncrcat karma celui ce rupe Iloarea
n acest caz? n primul rnd, el va considera gestul su
drept unul perIect pozitiv, deci nu numai c nu-si va
ncrca karma, ci si va crea chiar si un surplus beneIic n
ea, din care pot fi compensate eventual alte datorii
karmice. Resentimentele privitorului nu numai c nu vor
afecta cu nimic karma celui ce rupe floarea, dar se vor
ntoarce napoi la privitor dispersndu-se, deoarece si
acesta la rndul su este convins de justeea
sentimentelor sale.
Acumularea unei ncrcturi karmice pozitive, de-
a lungul existenei, poate compensa din datoriile karmice
Icute ulterior.
Sistemul conceptual propriu (sistemul propriu de
reprezentare nglobeaz sistemul conceptual propriu) are
un rol determinant n crearea karmei. Cu alte cuvinte,
este bine si ne ncarc ntr-un mod pozitiv karma tot ceea
ce considerm noi c este bine. Erumos, dar numai parial
adevrat. Am spus Irumos, deoarece n acest Iel toi am
avea o karm de nota zece si, indiIerent de ce Iacem,
totul este s credem n justeea propriilor noastre
concepte. Am spus parial adevrat, deoarece sistemul
conceptual propriu are un rol determinant, dar numai att
timp ct nu sunt nclcate Legile Universului. Degeaba
considerm noi c este bine s-i dm Iiecrui om cu care
ne ntlnim pe strad cte o palm n semn de bun ziua,
dac prin aceasta i nclcm libertatea. Universul ne-o va
da n mod sigur napoi, n stilul su caracteristic, nu
pentru c asa ,vrea ci pentru c n acest mod sunt Legile
dup care ,Iuncioneaz mecanismele sale.


81
Oricare om, asemenea unei Stele, s-a nscut Liber
n acest Univers si are dreptul s strluceasc nestingherit
pe bolta nstelat.

Nimeni nu are dreptul s stirbeasc Libertatea sau
Demnitatea unui Om, att timp ct el nsusi nu o cere
prin faptele sale.


























82

































83




ntr-o via anterioar, am trit n Atlantida.
Numele meu era Popa lon, muli mi spuneau
Apopii. Dup distrugerea Atlantidei, mi s-a spus
Typhon. Mi-a plcut acest nume i l-am adoptat.
Simbolul meu era arpele. Zodia mea, pasrea
Phoenix. Numrul casei mele 666: Gog i Magog,
toi l purtau pe frunte sau pe mna dreapt.













84

































85

Cap.II

Atlantida

Spre deosebire de civilizaia actual, cea atlant
se dezvoltase n armonie cu Natura si Legile Universului.
Aproape c nu exist asemnare n ceea ce priveste
esena lucrurilor, ntre ceea ce a Iost atunci si ceea ce este
astzi.
Dac Rul n-ar Ii luat nastere odat cu rasa
uman, acum am Ii Iost cu cel puin cteva milenii mai
dezvoltai. Trecutul ne arat ct se poate de clar, cum
viermele rului poate distruge si cel mai perIect Iruct.
Nimic n Univers nu poate satisIace rutatea, dorina de
putere, orgoliul si prostia, iar zicala ,pestele de la cap se-
mpute are adnci rdcini n istorie.
De-a lungul istoriei si n cultura popoarelor,
persoanele aparinnd vechii Lumi au purtat diverse
nume. Unele dintre acestea s-au impus n ochii
oamenilor, Iiind poate mai simpatizate datorit Iaptelor
asociate numelui. Seth este un personaj cunoscut, al crui
nume provine din cultura egiptean, pe cnd de Popa Ion
n-a auzit mai nimeni, cu toate c ambii sunt una si
aceeasi persoan. Din acest motiv, n aceast carte voi
utiliza numele cele mai cunoscute si poate mai
reprezentative pentru Iiecare persoan n parte, selectate
din cadrul mai multor culturi si religii.




86
II.1. Structur social
n cadrul societii atlante existau dou mari clase
sociale: aristocraia si plebea. Eiind o societate ce
respecta Legile Universului si avnd o dezvoltare n
armonie cu Natura, diIerenele dintre indivizii claselor
sociale erau att de estompate, nct nu puteau fi sesizate
de un ochi neavizat. Singura diIeren real si Icea
simit prezena n zona Puterii. Din punct de vedere al
situaiei materiale si al libertilor, un individ aparinnd
plebei nu se diIerenia cu nimic de un aristocrat. n
Atlantida, toi munceau dup posibilitile lor Iizice si
intelectuale, nefiind nimeni recompensat prin bani.
Fiecare individ primea ceea ce avea nevoie si muncea n
domeniul su, att ct considera el c este necesar.
Atlanii aveau cu totul alte valori materiale si spirituale
Ia de oamenii din ziua de azi. Ceea ce pentru ei era
ceva normal, pentru noi, cei de acum, nu reprezint dect
utopie. O himer la care noi nu vom ajunge niciodat,
mergnd n continuare pe linia distructiv a civilizaiei
actuale. Pentru noi, cei de acum, este imposibil de neles,
cum poate cineva s aib atta constiin, nct s mai
munceasc, atta timp ct primeste tot ceea ce-si doreste
si exist posibilitatea de a Ii obinut. Pentru ei nu se
punea problema constiinei care, Iie vorba ntre noi, nu
este altceva dect o bazaconie comunist, pentru ei se
punea problema realizrii unui scop n via. Atlantida
era att de puternic si din toate punctele de vedere, nct
putea s acopere nevoile Iiecruia, Ir s ncalce
libertatea celor ce nu doreau s Iac nimic n via. Dar,
pentru c exist si un dar, n Atlantida erau
desconsiderai toi aceia ce nu aveau un scop n existena
lor. Dac cineva ar Ii vrut, ar Ii putut sta degeaba toat

87
viaa, avnd n acelasi timp tot ce-si doreste, mai puin
statutul de om si cel mai mic gest de prietenie din partea
cuiva. Nici un atlant nu a trit vreodat sentimentul c
primeste ceva din partea cuiva. Era ceva perfect normal
ca Iiecare om s aib un scop n via si s Iac tot ce-i
st n putin pentru a si-l atinge, n acelasi timp, trind
ntr-o societate puternic, s-si satisIac propriile nevoi,
Ir a nclca libertile nimnui. Cnd cineva nclca
legile Universului, era aspru pedepsit, ns acest lucru se
ntmpla att de rar, nct reprezenta un adevrat
eveniment. Pedepsirea vinovailor era cea mai ingrat
atribuie pe care o aveau unii reprezentani ai
aristocraiei. Orice pedeaps era aplicat numai cu
acordul direct al lui Uran. Puterea pe care o avea
aristocraia nu era altceva dect un cumul de obligaii, nu
de privilegii. Plebea nu avea obligaii ci numai liberti,
pe cnd aristocraia si pierdea din liberti n schimbul
obligaiilor conIerite de putere. Dar pentru c Universul
trebuie s Iie n echilibru si n societatea atlant
obligaiile vesnice ale aristocraiei erau compensate prin
dreptul la nemurire.
S vedem acum ce nelegeau atlanii prin
nemurire si cum se obinea aceasta. De-a lungul istoriei
cunoscute, oamenii si-au imaginat nemurirea ca fiind o
tineree Ir btrnee, caracterizat de o imunitate
absolut Ia de boli si ali ageni nocivi provenii din
mediul exterior. Elixirul tinereii vesnice a captivat
minile alchimistilor si magilor vreme de secole. n urma
unor lungi cutri, au reusit s obin rezultate demne de
luat n seam, uneori chiar incredibile, dar elixirul mult
cutat se pare c nu a reusit nimeni s-l gseasc, cel
puin dup inIormaiile mele. Atlanii considerau, si pe

88
bun dreptate, spiritul ca Iiind principala component a
individualitii vieii, corpul avnd un rol secundar, ce
poate fi suplinit de alte corpuri, evident cu respectarea
anumitor condiii obligatorii. Cu alte cuvinte, pentru a
obine nemurirea, aristocraii atlani si schimbau corpul
dup anumite perioade de timp. Aceast schimbare
necesita o perioad relativ lung de timp si necesita unele
pregtiri destul de costisitoare. Voi ncerca s descriu,
att ct este posibil, etapele procesului prin care se
realiza schimbarea corpului.
Pregtirea vechiului corp. Durata de
via a corpului unui aristocrat atlant era, n
medie, de cteva sute de ani. Aceast longevitate
se obinea att prin tratamente cu ajutorul
preparatelor obinute din anumite plante, ct si
prin mijloace tehnice. De-a lungul timpului,
atlanii au perIecionat o ,instalaie tehnic
ultrasoIisticat, ce avea aplicaii n mai multe
domenii. Una din aceste aplicaii era destinat
procesului de schimbare a corpurilor. n principiu,
aceast instalaie se compunea din dou
generatoare de energie si un concentrator. n
momentul n care s-a decis construirea ei, a fost
aleas structura geologic ce poseda proprietile
optime pentru o astIel de instalaie. Munii
Carpai au constituit opiunea Iinal datorit
fundamentului lor cristalin, puternic dezvoltat.
Amplasamentul a fost realizat n interiorul unui
munte din lanul Carpatic. Dup distrugerea
Atlantidei, oamenii din diverse coluri ale lumii,
n goana lor dup nemurire, au construit structuri
piramidale, n scopul obinerii de eIecte

89
comparabile cu cele obinute cu ajutorul
instalaiei atlante. Aceast instalaie a Iost
proiectat n sistem modular, datorit utilizrii
sale n mai multe domenii. Dezvoltarea instalaiei
se putea realiza ncontinuu, iar dezvoltarea pe o
anumit direcie neaIectnd celelalte direcii.
Dup ce au Iost construite generatoarele si primul
modul a devenit Iuncional, aristocraia atlant a
transIormat teritoriul din jurul munilor Carpai n
principala sa resedin. naintea realizrii acestei
instalaii erau Iolosite, n acelasi scop, structuri
relativ simple, ce necesitau eforturi mult mai
mari, iar uneori rezultatele erau nesatisIctoare.
Pe lng mrirea longevitii, era necesar ca
vechiul corp s Iie astIel pregtit, nct n
momentul realizrii schimbrii, dublul eteric
primar s rmn asociat corpului, iar cel
secundar s se desprind Ir a Ii aIectat legtura
sa cu spiritul.
Pregtirea noului corp. Pentru ca
schimbarea vechiului corp s se poat produce era
necesar gsirea unui donator voluntar. Donatorul
trebuia s aib un corp adecvat si compatibil cu
cel ce trebuia nlocuit. Donatorii proveneau din
rndul plebei, care era obligat s Iac aceste
sacrificii. Norocul plebei era acela c aristocraia
atlant era puin numeroas si schimbarea
corpurilor se Icea odat la cteva sute de ani.
Dup distrugerea Atlantidei si mult timp dup
distrugerea ultimelor structuri atlante, amintirea
marilor oameni din aceast aristocraie va genera
apariia noilor Zei, iar donarea corpurilor va Ii

90
cauza apariiei ritualurilor de sacriIiciu n numele
Zeilor. Plebea atlant si rezolva toate problemele
cu ajutorul aristocraiei; atunci cnd aristocraia a
disprut, plebea s-a Iolosit de entitile spirituale
ale vechilor aristocrai pentru a-si rezolva n
continuare problemele. Respectnd legile
Universului si Ierindu-se de a crea entiti
energetice, plebea a ncrcat energetic aceste
entiti, obinnd n acest Iel ajutorul acestora. Ei
cunosteau Ioarte bine aceste entiti, stabilind cu
ele aceleasi relaii pe care le aveau cu vechii
aristocrai, transIormai n Zei. Ei nu se nchinau
acestor Zei aveau cu ei aceiasi relaie pe care o
avea plebea atlant cu aristocraia atlant. Aceast
relaie s-a transformat cu timpul pentru a nu se
pierde, ntr-o religie. Religia nou nscut a Iost
numit Pgn. Cu toate ncercrile celor Ri de a
o distruge, ea dinuie si astzi si va dinui att
timp ct mai exist oameni, pentru c este
adevrata religie a Universului, singura religie
care nu impune nimic si nu cere nimic n schimb.
Este religia Omului Liber. Dup ce noul corp
era gsit, trebuia pregtit ntr-un mod adecvat
cerinelor procesului de transIer. ntr-o prim
Iaz, el era supus tratamentului necesar cresterii
longevitii, pentru ca mai apoi s Iie create
condiiile necesare desprinderii dublului eteric
secundar, de cel primar. Era absolut necesar, ca n
momentul transIerului, dublul eteric primar s
rmn asociat corpului material. Dublul eteric
secundar, dup desprindere, si urma cursul
normal ctre planul astral, iar spiritul ctre planul

91
su spiritual. Stiina atinsese un nivel att de
ridicat, nct prin mijloacele sale tehnice, dublul
eteric si spiritul erau trimise ctre planele lor, Ir
s mai Iie necesar perioada de staionare. n
momentul precedent transIerului, se Icea
operaia de stergere a memoriei constientului.
Dac nu s-ar Ii sters memoria, ar Ii aprut
conIlicte interne ntre constient si subconstientul
spiritual. Noua persoan trebuia s Iie n esen
cea veche, doar nIisarea noului corp s Iie
diIerit. Dup transIer, omul trebuia s se simt
tot el, Ir amintirile altuia, totul trebuia s lase
impresia unei operaii estetice.
Transferul. Se efectua n interiorul
modulului din instalaie, dedicat acestui scop.
Transferul nu se putea efectua numai prin
intermediul instalaiei n sine, Ir Iactorul uman
special pregtit n acest sens. Acest Iactor era
reprezentat de trei aristocrai atlani: Uran, Mihail
si Typhon. Acestia cunosteau secretele
transIerului si aveau dreptul, n acelasi timp
obligaia, de a-l efectua. Pentru efectuarea
transIerului era necesar participarea doar a unuia
din cei trei, acesta avea misiunea ,pilotrii
instalaiei. Secretele construciei si Iolosirii
instalaiei erau cunoscute de muli aristocrai, ns
acestia nu aveau acces la comanda modulului
dedicat transIerului si nici la comanda celui
militar. La comanda acestor module aveau acces
doar cei trei citai anterior. Accesul era permis n
urma unei identiIicri a ,amprentei spirituale. n
momentul transferului, se desprindea mai nti

92
dublul eteric secundar al noului corp si se elibera.
Dac operaiunea decurgea Ir probleme iar
dublul eteric primar rmnea stabil, se desprindea
si dublul eteric secundar al vechiului corp,
efectundu-se transferul. Apoi se transferau
inIormaiile modulate ale vibraiei spirituale, n
memoria constientului, se stabiliza acest canal de
comunicaie si, dup aducerea subiectului la
starea de constien, se considera transferul
ncheiat. Urma o perioad de convalescen, n
care se Icea acomodarea cu noul corp, dup care
subiectul avea capacitatea deplin de a-si relua
activitatea normal.
Dup cum am spus, Arcul Carpatic si teritoriile
adiacente au devenit noua si, n acelasi timp, principala
resedin a aristocraiei atlante. n momentul sosirii
atlanilor, aceste teritorii nu erau libere de populaie, dar
nici revendicate de vreun popor si asta pentru simplul
motiv c asa ceva nu exista. Populaiile de pe acest
teritoriu, ca de altfel din toate zonele geografice, erau
ntr-un stadiu primitiv de dezvoltare. Majoritatea erau la
nivelul epocii de piatr, pesterile si grotele le erau
locuine, Iocul ceva necunoscut iar bolovanii, arme de
baz. Ici colo cte o blan de animal, aruncat pe spatele
vreunui slbatic, indica prezena unei inteligene mai
deosebite. Uran interzisese cu desvrsire orice contact si
orice ingerine n viaa acestor primitivi. Pe vremea
aceea, desi aveam un usor sentiment de compasiune la
adresa lor, trebuie s spun c eram de acord cu aceast
hotrre, cum de altIel erau toi membrii aristocraiei. La
urma urmei, noi eram reprezentanii unei civilizaii
superdezvoltate si n acelasi timp izolate, poate si din

93
cauza Iaptului c luasem nastere pe un continent n
mijlocul apelor. Chiar dac nu aveam posibilitatea s
intrm n contact cu locuitorii, nu nsemna c duceam o
via plictisitoare. Eiecare si desIsura activitatea ori pe
Continent, ori n diverse alte puncte de pe planet. La
aceast resedin ne ntorceam, doar atunci cnd era
necesar si nu numai pentru schimbarea corpurilor, ci si
din multe alte motive.

II.2. Structura aristocraiei
Pe ct de bine era organizat aristocraia atlant,
pe att de ciudat pare aceast organizare pentru noi, cei
de acum. Dar, orict de ciudat ar Ii Iost, important era
Iuncionarea sa impecabil.
n Iruntea aristocraiei se aIla Uran si avea rol de
conductor absolut al Atlantidei. Personalitatea sa
ambigu si-a pus amprenta asupra multor culturi si religii
ce au luat nastere dup distrugerea Atlantidei. V voi
prezenta doar cteva nume purtate sau inspirate de acesta,
de-a lungul timpului: Ra (Egipt), Zeus (Grecia), Saturn si
mai trziu Zalmoxis (Dacia), Ananasi (Africa),
dumnezeu - entitate energetic generat de majoritatea
religiilor actuale inspirate de Uran. Toate hotrrile
importante se luau numai cu acordul lui Uran, acesta la
rndul su avea obligaia s se consulte cu membrii
Consiliului. n cazul n care Consiliul era mpotriva unei
hotrri luate de Uran, acesta avea dreptul s treac peste
mpotrivirea Consiliului, caz n care si asuma ntreaga
responsabilitate. Uran nu putea Ii schimbat din Iuncia de
conductor al Atlantidei. n cel mai ru caz, i se putea
suspenda dreptul de-a lua hotrri, pentru o perioad
determinat de timp. Acest lucru ns nu s-a petrecut

94
niciodat. Atlanii nu erau oameni religiosi n sensul
actual al cuvntului. Ei respectau Legile Universului,
neinterpretndu-le ns n sens religios, pur si simplu le
respectau pentru c erau legile Universului n care triau,
Iiind constieni de repercursiunile nerespectrii lor.
Legile Universului, si cu precdere implicaiile lor asupra
relaiilor interumane, erau sintetizate n ,Legea lui
Uran. Nerespectarea acestei Legi atrgea dup sine
pedepse aspre pentru plebe si excluderea din rndurile
aristocraiei, pentru aristocrai. Nimnui nu-i convenea s
ncalce Legea, mai ales aristocrailor, excluderea din
rndurile aristocraiei nsemna, n primul rnd, pierderea
dreptului la nemurire. Uran era singurul exclus de la
aceste pedepse. Ce-i drept, pn dup distrugerea
Atlantidei, n-a nclcat niciodat aceast Lege. Consiliul
era Iormat din Regi si Administratori.
Uran avea n jurul su sapte aristocrai, cu statut
de gard personal. Aceast gard nu avea rolul pe care l
are o gard din ziua de azi, dar putea ndeplini la nevoie
si un astIel de rol. Principala sa misiune era aceea de a-l
reprezenta pe Uran, n anumite momente n care acesta
era indisponibil, dar si de a-l ajuta la anumite munci. O
alt ndatorire a grzii, de care trebuie s spun c erau
Ioarte mndri, consta n pedepsirea celor ce se Iceau
vinovai de nclcarea Legii lui Uran. Comiterea si
pedepsirea unei astIel de inIraciuni reprezenta un
eveniment deosebit datorit raritii sale. Cea mai grav
inIraciune era crima. Atunci cnd cineva omora o
persoan nevinovat se Icea vinovat de crim. Pentru
compensarea dezechilibrului produs acea persoan
trebuia pedepsit n acelasi mod. Apropiailor victimei li
se ddea dreptul de-a pedepsi vinovatul, dar numai prin

95
ritualul oIicial al acestei pedepse. Dac nimeni nu dorea
s oIicieze un astIel de ritual, atunci aceast obligaie
revenea membrilor grzii. Ritualul consta n cruciIicarea
public sau dac Uran dorea s aplice o pedeaps mai
usoar, tragerea n eap. Spun mai usoar deoarece
cruciIicarea avea si conotaii spirituale, pe cnd tragerea
n eap, doar Iizice. Pentru atlani, crucea reprezenta un
simbol cu o mare ncrctur maleIic. Era simbolul
celor patru elemente de baz ale Naturii (Apa, Eocul,
Aerul si Pmntul), aIlate n relaie de disociere (cele
patru elemente reprezentate de braele crucii se
ndeprteaz Ia de punctul comun, reprezentat de
centru). n acelasi timp, elementul spirit lipseste, ceea ce
semniIic disocierea elementelor de spirit, deci trecerea
lor n rndul materiei ,moarte (dup cum se stie, materie
moart nu exist, aici sensul precis este acela de materie
blestemat, adic dup descompunerea corpului material,
materia rezultat este conjurat s nu mai reprezinte
materie prim pentru susinerea vieii). CruciIicarea era
cea mai grea si, n acelasi timp, dezonorant pedeaps ce
putea Ii aplicat. Membrii grzii nu aveau dreptul de a
lua decizii n numele lui Uran, ci doar de a-i transmite
hotrrile si numai atunci cnd acesta era indisponibil.
SeIul grzii purta numele de Mihail sau dup cum este
cunoscut din religia crestin, arhanghelul Mihail, ori din
mitologie, Hercule. Acest personaj foarte puternic, dar
totusi avid dup putere (ntr-un mod mascat si aparent
inoIensiv la acea dat) si ludros, puin peste limitele
bunului sim, avea n subordinea sa sase aristocrai:
Gabriel, Samuel, RaIael, Zacharel, Anael si OriIiel.
Regii erau n numr de sapte si-l aveau drept
conductor pe Typhon. Acesta era o persoan dur, Ierm

96
si rzbuntoare n acelasi timp, dar numai pe cei ce-o
cutau cu lumnarea, iar celor ce nu-l cunosteau le lsa
impresia unui om rece si distant. n acelasi timp, se
distingea de ceilali printr-o sinceritate exagerat puin,
corectitudine si o obsesie a respectrii cuvntului dat.
Principala atribuie a regilor era aceea de a reprezenta si
coordona activitatea n regiunile n care atlanii si
desIsurau activitatea. Rolul regilor era unul mai mult
simbolic dect efectiv, n Atlantida nu se simea nevoia
,indicaiilor preioase, acolo Iiecare stia Ioarte bine ce
are de Icut si Icea. Eiecare rege n parte si desIsura
activitatea n domeniul su proIesional, lund parte la
conducerea Atlantidei, prin intermediul Consiliului.
Grupul regilor era compus din patru brbai si trei Iemei:
Typhon, Leviatan, Latona, Geea, Nix, Erebus si Stolas.
Latona si Geea au rmas n constiina omenirii
drept mari Zeie si omenirea nu a gresit n privina lor.
Ceilali regi ns au Iost transIormai de religia crestin,
si nu numai, n adevrai monstri, vei vedea n capitolul
III cine a Icut acest lucru si de ce.
De-a lungul timpului, n cultura si religiile
popoarelor, Typhon a purtat diverse nume, dintre acestea
v voi aminti doar cteva: Set, Seth, Seta, Apophis
(Egipt), Satan, Sarpele (Evrei, religia crestin), Seitan
(Musulmani), Anyiewo, Buku (sarpele creator) (AIrica).
Administratorii aveau rol de conductori si erau
cei ce se ocupau eIectiv de coordonarea, planiIicarea si
gestionarea activitilor desIsurate n teritoriile atlante.
Acestia aveau n subordinea lor pe aristocraii ce
organizau n mod direct activitile plebei.
Administratorii erau n numr de 21 si au Iost cunoscui
ulterior sub urmtoarele nume: Semyaz (LuciIer,

97
Prometeu), Azazel, Yan Gan, Aristaqis, Armen, Kokgael,
Turel, Rumyal, Danyel, Nicqael, Bogdanel, Armenos,
Betryal, Buzasel, Horianel, Turael, Simael, Jetrel,
Tumael, Rumael, Basazel. n religia crestin, acestia sunt
cunoscui sub numele de ,ngeri czui.
Dup cum se observ, societatea atlant avea la
baza organizrii sale un model de tip piramidal.
Nu toi aristocraii erau cuprinsi n structura de
conducere a Atlantidei. Cei ce nu Iceau parte din
aceasta, dar si unii care Iceau, si desIsurau activitatea
n diverse domenii, ncepnd cu artele si terminnd cu
cercetarea stiiniIic. Accesul ctre aceste domenii nu era
ngrdit nimnui, plebea muncea cot la cot cu
aristocraia, Ir nici cea mai mic diIeren. Singura
diIeren din punct de vedere profesional ntre
aristocraie si plebe era experiena si cumulul de
cunostiine. Datorit nemuririi, aristocraii acumulau
cantiti enorme de inIormaii, iar situaiile prin care
treceau de-a lungul timpului le oIereau experiena
necesar soluionrii aproape oricrei probleme.
Cstoria n cadrul societii atlante nu era
guvernat de nici o lege speciIic si nu avea un caracter
oIicial. Doi oameni se considerau cstorii att timp ct
voina ambilor era ndreptat n acest sens. Dup ce
aceast voin nceta, desprirea devenea o stare de
facto. Este foarte interesant de analizat problema
cstoriei n rndurile aristocraiei. Aristocraii nu aveau
voie s se cstoreasc dect ntre ei. De aici apare
urmtoarea ntrebare: erau sau nu aristocraii rude ntre
ei? n unele situaii da, n altele nu. Spiritele nu pot Ii
nrudite, ele pot doar s aib aIiniti unele Ia de
celelalte, deci din acest punct de vedere nu poate fi vorba

98
de nici un Iel de relaie de rudenie. Corpurile se schimbau
periodic, de aici rezult posibilitatea ca un Irate si o sor
s aib corpuri diIerite Ia de momentul nasterii, deci
nici o astIel de situaie nu ridica probleme din punct de
vedere genetic. Singura situaie n care concepia era
interzis era aceea n care diversitatea genetic ridica
probleme. Atlanii nu-si permiteau s nasc monstri.
Progresul civilizaiei atlante era asigurat de oameni
integri, iar nemurirea aristocrailor constituia principalul
factor de progres. Nemurirea nu este ntotdeauna un
motiv de fericire, uneori poate fi un chin continuu. Cu
excepia lui Uran, nici un alt aristocrat nu era obligat s-
si schimbe corpul la nesIrsit. Copiii aristocrailor
deveneau n mod automat aristocrai, dar si atlani din
rndurile plebei puteau deveni aritocrai, dac doreau
acest lucru si dac prin activitatea lor demonstrau c
merit.

II.3. Tehnica atlant
Cel mai important aspect al tehnicii si tehnologiei
atlante era respectul Ia de Natur.
Principalele principii ale dezvoltrii tehnologice
atlante erau:
Omul trebuie s Iie principalul beneIiciar al dezvoltrii
tehnologice.
Orice progres tehnologic trebuie s slujeasc omul, nu
s-l nrobeasc.
Tot ceea ce este mpotriva Naturii, este mpotriva
omului.
Ca urmare a acestor principii, atlanii au renunat
la orice Iactor tehnologic generator de poluare si
consumator de energie nenatural. Energia electric este

99
un astIel de exemplu, pentru producerea ei este necesar
arderea unor carburani sau modiIicarea conIiguraiei
supraIeei terestre n vederea construirii de baraje hidro-
energetice. Arderea carburanilor presupune, nainte de
toate, extracia lor din scoara terestr, ceea ce implic
degradarea acesteia, iar mai apoi arderea lor, adic
poluare si tot ceea ce genereaz aceasta.
Mediul natural este ncrcat n permanen cu
imense cantiti de energie. Aceasta poate Ii captat,
stocat, utilizat n diverse domenii, iar mai apoi
dispersat n mediul din care provine. Atlanii si-au
orientat dezvoltarea tehnologic n direcia utilizrii ca
atare a energiilor din Natur. n Ielul acesta, s-a eliminat
n totalitate poluarea si exploatarea resurselor naturale,
evitndu-se dezechilibrul.
Civilizaia actual are la baza dezvoltrii sale
tehnologice siliciul, care este materia prim cu ajutorul
creia sunt realizate dispozitivele semiconductoare. Er
acestea n-ar exista electronica, iar Ir ea progresul ar Ii
Iost stopat n conjunctura actualei direcii de dezvoltare.
Toate bune si Irumoase, dar curentul electric necesar
Iuncionrii a tot ce a creat tehnologia actual este produs
n condiii generatoare de dezechilibru. Eu nu vreau s
spun c tot ceea ce a Iost realizat pn acum de civilizaia
actual nu este bun si nu nseamn progres. Singurul
aspect pe care doresc s-l scot n eviden este acela c
modul de producere al energiilor utilizate la ora actual si
direcia pe care evolueaz civilizaia noastr sunt n
contradicie cu Natura si cu Legile Universului. Privii n
jurul vostru, naturalul dispare pe zi ce trece fiind nlocuit
de chimicale, natura este defrisat si distrus, n Iiecare zi
dispar numeroase specii de animale si plante, apar noi

100
boli care pn mai ieri erau necunoscute, oamenii devin
din ce n ce mai ri si nenelegtori, rzboaie izbucnesc
peste tot din interese meschine, catastrofe la tot pasul,
Natura este dereglat si ne ,atenioneaz (ncearc s se
reechilibreze) n mod Irecvent prin cutremure, inundaii,
Iurtuni, dereglri termice, magnetice, etc. Pn cnd
credei c planeta asta va mai putea suporta dezechilibrul
din ce n ce mai acut?
Atlanii au utilizat pentru dezvoltarea lor
tehnologic tot siliciul, dar sub Iorm de compusi
cristalini. Acesti compusi, ntlnii Irecvent n natur sub
Iorma cristalelor de cuar, aveau proprietatea de-a
interaciona cu energia mediului. Atlanii au studiat
aceast proprietate si au reusit s realizeze structuri
cristaline ,neuronale, cu ajutorul crora au pus la treab
energia Naturii, ntr-un mod inofensiv pentru aceasta.
n Iig. 14 este reprezentat graIic structura unui
tetraedru de Si O4, asa cum este ntlnit n cuarul
natural.




Fig. 14

- atom de siliciu
o - atom de oxigen

101

Cristalul de cuar este un silicat a crui Iormul
general este: (Si O2)n. Structura cristalului de cuar
este Iormat din tetraedri de Si O4 ce realizeaz o reea
tridimensional Ir intermediul altor elemente.
n cadrul reelei, Iiecare atom de oxigen Iace
legtura ntre doi tetraedri alturai, aparinnd n acest
mod att unuia ct si celuilalt. Tetraedrii se leag ntre ei
dispunndu-se elicoidal spre dreapta sau spre stnga,
rezultnd n acest mod o modiIicaie dextrogir, respectiv
levogir.
Atlanii au reusit s realizeze sisteme cristaline
neuronale de diferite tipuri, fiecare tip de sistem avea ca
scop satisIacerea necesitilor unui anumit domeniu de
activitate, astfel:
Sisteme cristaline neuronale generatoare de
energie
Au fost construite pentru captarea energiei din
mediu, stocarea si transmiterea acesteia ctre
consumatori. Stocarea era conceput a se realiza n
sisteme distribuite de acumulatori energetici, pentru
evitarea producerii interaciunii spaio-temporale.
Transmiterea energiei stocate ctre consumatori se Icea
prin intermediul mediului si n mod direcional. n
principiu, consumatorul se racorda la generator atunci
cnd avea nevoie de energie, stabilind un canal energetic
acordat. Dup ncetarea activitii consumatorului acest
canal disprea, urmnd a Ii recreat atunci cnd era
necesar. n cazul consumatorilor mobili (terestri sau
aerieni), canalul energetic era transferat de la un
generator la altul, n Iuncie de zona n care se aIla

102
consumatorul. Astfel de generatoare au fost construite n
toate zonele planetei ce intrau n sfera de interes atlant.
Sisteme cristaline neuronale cu rol de recepie
yi conversie energetic
Aveau rolul de a realiza racordul la generator,
deschiznd n Ielul acesta canalul energetic, n acelasi
timp convertind energia primit n alte tipuri de energie,
necesar Iuncionrii sistemului din care Iceau parte.
Energia rezultat n urma conversiei era de mai
multe tipuri, n Iuncie de aplicaia n care urma s Iie
utilizat.
Cele mai performante mijloace de deplasare
terestr si aerian erau echipate cu convertoare capabile
de a genera o energie care s interacioneze cu cmpul
gravitaional terestru (convertoare gravitaionale). AstIel
de convertoare erau mari consumatoare de energie, acest
lucru a determinat echiparea majoritii vehicolelor cu
convertoare ce transIormau energia primit n energie
mecanic. Convertoarele gravitaionale Iceau parte
integrant si din sistemele dedicate manevrrii de la
distan a unor corpuri cu greutate mare. Astzi ar prea
cel puin ciudat s vezi blocuri uriase de roc, plutind
prin aer si transportate la distane mari, doar cu ajutorul
unor mici dispozitive portabile. Alte tipuri de convertoare
echipau dispozitive cu rol de tiere a materialelor, cu
ajutorul unor raze luminoase asemntoare, cel puin la
prima vedere, cu razele laser. Energia electric era
utilizat si n Atlantida, dar numai la acionarea unor
sisteme de mic putere si numai atunci cnd nu exista o
alt posibilitate. Acest lucru se datora numai
randamentului sczut. Energia electric n sine nu
prezint nici un pericol la adresa Naturii, ci numai modul

103
de producere al ei. Oricum, la atlani nu se punea aceast
problem datorit obinerii ei, n urma conversiei.
Sisteme cristaline neuronale telepatice
Aveau rolul de a facilita comunicarea prin
intermediul telepatiei.
Sisteme cristaline neuronale informatice
Serveau la prelucrarea si stocarea inIormaiilor n
sisteme inIormaionale asemntoare din punct de vedere
al Iacilitilor oIerite cu sistemele computerizate utilizate
n zilele de azi.

II.4. Conflictul
Dac vei arunca o privire asupra istoriei lumii,
vei observa c toate civilizaiile ce au luat nastere pe
aceast planet, mai devreme sau mai trziu si-au
ncheiat existena de cele mai multe ori n moduri ce
scap nelegerii logice. Atlantida, poate una dintre cele
mai dezvoltate si nIloritoare civilizaii ce au existat
vreodat, a sIrsit n acelasi mod ciudat si n acelasi timp
tragic. Poate dac ar Ii existat mai mult luciditate, mai
mult raiune ori Ilexibilitate, nu s-ar fi ntmplat acest
lucru sau cine stie.
Mai multe evenimente contradictorii si conIuze au
condus la o derulare rapid si neIast a destinului
atlanilor.
Pe lng obligaiile conIerite de poziia pe care o
aveam n aristocraia atlant si care nu-mi ocupau prea
mult timp, aveam si o anumit Iormaie proIesional,
aceea de oceanolog. Evoluia vieii mele de atunci Iusese
de asa natur nct nu-mi oIerise ocazia s-mi practic
proIesia. n schimb m specializasem n cercetarea a tot
ceea ce inea de spirit si cum acest domeniu era unul de

104
vrI n cadrul stiinelor atlante, mi adusese destule
satisIacii. Pe o mic insul, undeva n apele actualului
Ocean Indian, pusesem bazele unei staiuni de cercetri.
Aceast insul pe care o voi numi, n mod simbolic
Insula DelIinilor, era gazda unui numr destul de redus
de cercettori din diverse domenii.
Uran, n acea perioad, era obsedat de ideea
atacrii Atlantidei de ctre Iiine provenite din spaiul
extraterestru. La Iel cum nu stiam atunci, nu stiu nici
acum dac aceast obsesie care-l bntuia si de care se
molipsise si ntreaga sa gard era Iundamentat sau nu.
De cte ori i ceream explicaii, de attea ori evita
subiectul si chiar ajunsese s m evite din acest motiv.
Cert este c, la un moment dat, m-a chemat la el si mi-a
cerut s demarez cercetarea n domeniul stabilirii unui
limbaj universal de comunicare. n urma acestei cercetri
trebuia realizat un translator universal de reprezentare.
Acesta ar fi avut ca scop acordarea armelor noastre la o
int extraterestr prin intermediul legturii constient-
subconstient spiritual a Iiinelor din interiorul intei.
Explicaii suplimentare n-am primit, dar nici n-am
insistat, deoarece eram sigur c nu le voi primi. n civa
ani am reusit s creez modelul conceptual al unui astIel
de limbaj (de natur telepatic), iar specialistii n ,hard
l-au implementat realiznd translatorul, att de dorit de
Uran. n acea perioad, eram Ioarte amuzat si n acelasi
timp nedumerit de goana sa dup narmare. Eram singura
civilizaie de pe planet, iar n cazul unui ,rzboi
mpotriva tuturor celorlali nu aveam de nIruntat dect
bte si bolovani. n aceste condiii, noi dezvoltasem
Ielurite si soIisticate arme, ncepnd cu cele individuale
si terminnd cu cele de care se ,sparie gndul. Nu-mi

105
Iceam probleme, n absena unui dusman erau
inoIensive si n plus dreptul de acces si utilizare la cele
mai diabolice era limitat la trei persoane. Eu nu le-as Ii
Iolosit niciodat, c nu aveam mpotriva cui, Mihail era
celul asculttor al lui Uran, iar pe acesta nu-l vedeam
atacnd sistemul Solar doar asa, pentru distracie. Trebuie
s precizez c atacarea vreunei alte planete nu s-ar fi
putut Iace dect de pe Pmnt, deoarece atlanii nu aveau
nave cosmice si nici nu aveau de gnd s construiasc, ei
se limitau doar la deplasarea n cmpul gravitaional al
pmntului.
n perioda n care am fost plecat n Insula
Delfinilor a mai fost demarat un proiect de cercetare, iar
primele rezultate ale sale preau promitoare si
inoIensive, cel puin la prima vedere. Eu unul am
vociIerat puin la adresa lui, dar trebuie s Iiu sincer, mai
mult ca s-l necjesc pe Uran. Nimeni la acea dat nu a
Iost capabil s anticipeze potenialul maleIic al unor
realizri ce preau n concordan cu Legile Universului.
Din ceea ce mi s-a spus, am aIlat c un grup de
cercettori a propus, iar Uran, dup lungi dezbateri n
Consiliu, a aprobat realizarea unor Iiine cu un grad redus
de constien, care s nlocuiasc munca omului n
sectoarele diIicile. Aceste Iiine urmau s Iie realizate
prin combinarea ntre oameni si animale. Bineneles c
partea uman a acelor Iiine nu provenea din sacrificarea
unor oameni. Tehnica utilizat n acest scop n-o cunosc
nici mcar n linii mari si nici nu m-a interesat vreodat
s-o aIlu. Mai bine s Iie ngropat pe veci. Ce stiu este c
iniial se propusese realizarea Iiinelor respective doar ca
niste roboi, Ir spirit. Acest lucru nu contravine Legilor
Universului, este ca si cnd a-i construi niste roboi

106
biologici, att timp ct nu au spirit, ci doar o Iorm
rudimentar de dublu eteric, totul este n ordine. Se pare
ns c Iiinele respective nu au putut fi realizate n acest
mod. Acest lucru i-a determinat pe cercettori s le
realizeze cu spirit, iar realizarea unor astIel de Iiine a
condus, pe de o parte la producerea unui dezechilibru n
planul spiritual si pe de alt parte la apariia unor noi
tipuri de spirite, numite n mod impropriu demoni* si
draci* si n consecin la apariia unor noi planuri
spirituale, cel al demonilor* si cel al dracilor*.
Nu cred c exist om care s nu Ii auzit de
centauri, sirene, griIoni, unicorni, precum si multe alte
asemenea creaturi. Ei bine, ele nu in doar de Iantezia
celor ce au scris Legendele Olimpului sau de nclinaia
ctre Iabulos a unor povestitori antici, marea majoritate a
acestor creaturi au existat n realitate pe aceast planet.
E drept c adevrul despre ele a Iost nIsurat ntr-o aur
mitic, ca mai toate evenimentele si persoanele acelor
vremuri, dar trebuie s inem cont c descrierile au Iost
Icute de persoane ce aIlaser despre ele doar din tradiii
si de multe ori la o distan de milenii. n ziua de azi,
cnd inIormaiile parcurg zeci de mii de kilometri cu
viteza luminii, observm cum un eveniment este
prezentat n mai multe Ieluri de diverse publicaii si
posturi de televiziune. Avnd n vedere acest lucru, nu
trebuie s ne mirm c n antichitate, pentru c de aici
provin majoritatea izvoarelor istorice, inIormaiile
privitoare la anumite evenimente au fost distorsionate sau
au cptat un cu totul alt sens. Pe atunci inIormaia
circula, n cel mai fericit caz, cu viteza calului, iar sursa
inIormaiilor provenea din perioade de mult apuse.

107
V ntrebai poate cum puteau nlocui aceste
creaturi munca omului, imaginai-v ct de util putea Ii
o siren pentru lucrul la adncimi mari, n apele
oceanului sau ct de util era Iolosirea griIonilor n
exploatrile miniere. A Iost simpl ideea cercettorilor
care au propus realizarea lor. Dac le-ar Ii realizat asa
cum au propus si asa cum a Iost aprobat, totul ar Ii Iost
perfect. Cum acest lucru nu s-a ntmplat, iar rezultatul a
produs un dezechilibru n planul spiritual, consecinele
provenite din reechilibrarea acestuia au Iost pe msur.
Sansa, dac se poate spune asa, a constat n esecul celor
ce le-au creat de-a le Iace perIecte. Aceste Iiine nu aveau
capacitatea de a se nmuli sau cel puin n acea perioad
nu cunosc s-o Ii avut. Am auzit multe povesti despre
sirene si alte creaturi ce seamn cu cele produse atunci,
povesti ce provin din perioade nu prea ndeprtate.
Personal, nu am cunostin de existena lor, dar dac
totusi exist si acum, nseamn c au reusit s se
nmuleasc. Aceste Iiine aveau o longevitate mare, dar
nu att de mare nct s Ii putut supravieui pn azi.
Nu a trecut mult timp (poate zeci de ani, poate
mai mult, nu am un sistem de reIerin dup care s pot
aprecia scurgerea timpului, pot doar s-o deduc), si
primele consecine ale ,marii realizri atlante au nceput
s se Iac simite. Prima dintre ele, care a marcat de altIel
si nceputul lungului sir de dezastre, a Iost o miscare
seismic, de mari proporii, ce a condus la Iracturarea si
scuIundarea unei pri a continentului atlant. Au mai
urmat si altele ce au avut consecine asemntoare, dar de
mai mici proporii. Atlantida nu s-a scufundat n
ntregime din cauza cutremurelor, asa cum se presupune
acum, cea mai mare parte a ei a rezistat miscrilor

108
seismice si poate ar Ii rezistat pn azi, dac nu ar Ii Iost
distrus n mod artiIicial.
n acelasi timp, toat lumea parc nnebunise,
parc totul se ntorsese cu Iundul n sus, nimeni nu mai
respecta Legea, iar haosul era la el acas. O parte a
atlanilor prsiser Atlantida si se reIugiaser, care
ncotro. Cei rmasi acuzau Consiliul si pe Uran de toate
cte se ntmplaser. Acesta, n ncercarea lui de-a
restabili ordinea, a Icut o greseal de neiertat: a pedepsit
o parte a aristocraiei, ntre care si doi administratori,
nvinuindu-i de toate cele ntmplate. Situaia scpase
total de sub control. n scurt timp, nvinuiilor li s-au
alturat marea majoritate a atlanilor. n spiritul lor de
dreptate, au luat partea celor pedepsii pe nedrept. Pentru
c toate trebuie s poarte un nume si pentru c numele
adevrate este bine uneori s nu Iie Iolosite deoarece pot
produce mai mult ru dect bine, i voi numi n mod
arbitrar, pe cei ce-au Iost separai de Atlantida:
nvinuii. Acestia, n degringolada produs, au reusit
s ia cu ei o mare cantitate de tehnic si armament
perIormant. Uran a vrut s se Ioloseasc de Instalaie
pentru a-i distruge complet. Ne-am opus toi cei ce
rmsesem alturi de el, o greseal nu poate Ii ndreptat
prin intermediul alteia. Era poate mai bine dac nu ne
opuneam, dar asa a Iost s Iie. nvinuiii si-au creat
propriile tabere n puncte strategice, erau constieni c,
mai devreme sau mai trziu, va urma o confruntare. n
acelasi timp, muli atlani erau rspndii n diverse
coluri ale planetei, reIuznd s Iac parte dintr-o tabr
sau alta si ncercnd s pun bazele unor noi civilizaii.
A urmat o perioad de acalmie, n care Iiecare
tabr si-a vzut de propriile treburi, mai bine zis, de

109
propriile pregtiri de lupt. Toi ns sperau c la sIrsitul
acestora s se regseasc paradisul pierdut.
Atlanii si-au modiIicat structura organizatoric:
administratorii s-au transIormat n generali, ceilali
aristocrai n comandani militari, iar plebea forma grosul
armatei. Uran si regii si-au pstrat atribuiile, iar
Consiliul s-a transformat n stat major.
n cealalt tabr s-a creat o structur
organizatoric asemntoare, n paralel cu o activitate
Iebril de narmare. EIorturile cele mai mari erau depuse
n crearea de structuri subterane si realizarea unei arme,
comparabile ca Ior destructiv cu Instalaia. Erau
constieni c numai structurile subterane le puteau
asigura o mic sans de supravieuire n cazul n care noi
vom ataca, folosindu-ne ntreaga capacitate de lupt.
n loc s soseasc, dup cum se asteptau toi, clipa
regsirii, a sosit clipa neIast a conIruntrii. ntr-o rea zi,
o patrul de-a noastr s-a ntlnit nas n nas cu una de-a
lor. Care a atacat prima, este mai puin important si
concludent, cert este ns c n urma luptei, nu a mai
rmas nimeni care s poat povesti ce s-a ntmplat. Uran
a decis un atac de intimidare, lansat de la distan.
Probabil c nvinuiii nu l-au luat drept atac de intimidare
si au ripostat n Ior. Rzboiul a izbucnit cu o Ior si o
cruzime greu de imaginat. Cei ce pn atunci Iuseser
Irai si triser n deplin armonie n paradis, acum se
ucideau cu o Iurie oarb, iar setea de snge crestea cu
fiecare minut scurs. Nu exista nimeni care s aib nici
cea mai mic ezitare n Iolosirea celor mai teribile arme.
Zone ntregi, care pn mai nainte de lansarea unui atac
erau verzi si pline de bucuria vieii, se transIormau pe
dat n deserturi aride, pline de ntunecimea morii. Sorii

110
rzboiului au Iost nclinai repede n Iavoarea atlanilor.
Din tot ceea ce avusese inamicul la supraIa nu mai
rmsese nici mcar amintirea. Singurii care au scpat au
Iost cei aIlai n structurile subterane.
A urmat o lung dezbatere n statul major cu
privire la oportunitatea distrugerii structurilor subterane
rmase ntregi. S-a luat hotrrea de a distruge tot ceea ce
iesea la supraIa, neatingndu-ne de partea subteran.
Cu alte cuvinte, lumea de la supraIa era a noastr, iar
cea subteran a lor. Cum ei nu mai aveau nici un cuvnt
de spus, a rmas stabilit asa cum am hotrt noi.
Bineneles c noi avuseserm grij s ne plantm
iscoadele n rndurile inamicului nc dinainte de
nceperea rzboiului.
A urmat o lung perioad de pace, n care totul
prea s reintre n normal. ntr-o zi ns, toate visele care
ncepuser s ne dea noi sperane au Iost destrmate de
inIormaiile primite din partea iscoadelor. nvinuiii
terminaser acea arm asemntoare cu Instalaia si
aveau de gnd s-o Ioloseasc pentru a ne distruge.
n acel moment, i-am spus lui Uran c voi Iolosi
Instalaia si-i voi distruge complet, indiIerent de prerea
celorlali. Uran s-a uitat la mine si mi-a cerut s m
linistesc, pentru c ncheiase o alian cu nvinuiii,
deoarece la orizont se profila un nou inamic, deosebit de
puternic si numai mpreun cu ei l puteam nvinge. Pur
si simplu am rmas perplex; Uran luase o decizie att de
important Ir a se consulta cu nimeni si Ir mcar a
inIorma pe cineva. Nimeni nu stia nimic de nici un alt
inamic si de nici o alian, am crezut c glumeste, cu
toate c nu-i sttea n Iire, dar cnd m-am convins c
vorbeste serios, a luat cred pentru prima dat n existena

111
sa, contact cu un pumn. Credeam c se va nIuria si va
riposta, dar n loc s Iac asta, s-a uitat la mine cu o
privire plin de regrete si cu aerul omului care stie prea
multe dar nu poate spune nimic. M-a rugat totusi, cu o
voce care parc implora s-l ascult, s m duc n Insula
DelIinilor, care scpase de distrugere, deoarece delIinii
m asteptau si aveau ceva s-mi comunice. M-am uitat la
el ca la un om care-si pierduse minile, ns vocea lui si
sentimentul de culpabilitate pe care mi-l creasem atunci
cnd l-am lovit, m-au Icut s accept. La urma urmei, nu
pierdeam prea mult timp cu o astIel de deplasare si eram
de altIel convins ca la ntoarcere s Iolosesc Instalaia,
indiIerent de consecine. Nu credeam nimic din ceea ce-
mi spusese Uran.
M-am mbarcat ntr-un mijloc de deplasare
aerian, cu destinaia Insula DelIinilor. n timpul
zborului, mi aduc aminte c am avut o stare Ioarte
ciudat, m uitam la crestele muntilor Carpai si-mi
venea s plng. Un rege s plng, asa ceva nu se mai
pomenise de cnd era Atlantida. Cnd am ajuns aproape
de destinaie, privirea mi-a fost atras de apele oceanului,
care-si schimbau culoarea cu Iiecare minut ce trecea. Apa
prea s capete culoarea morii, iar cerul vestea a Iurtun
npraznic. Cnd am ajuns, ntr-adevr cei doi delIini pe
care-i crescusem, de cnd n ei ncepuse s ncoleasc
smna vieii si pe care-i iubeam ca pe proprii mei copii,
m asteptau ntr-un loc care fusese amenajat cndva
special pentru ei. nc de cnd erau mici, stabilisem cu ei
o legtur telepatic puternic, iar pe vremea cnd lucram
la limbajul universal de comunicare acest lucru m
ajutase enorm. Ei au Iost primii cu care am reusit s
comunic si prin intermediul lor, am cptat multe

112
inIormaii utile. Acum ardeau de nerbdare s-mi
comunice ceva, ce parc nu mai suIerea amnare. Dup
ce am aflat, am avut senzaia c ceva m loveste n cap,
nu mai pricepeam nimic si parc nimic nu mai avea sens,
m simeam depsit de evenimente. Nicicnd nu mai
simisem ceva asemntor. Niciodat nu am reusit s aIlu
mai multe n legtur cu acest subiect, deduciile pe care
le-am Icut ulterior, nu au nici o importan, att timp ct
nu au valoare de certitudine. V redau tot mesajul primit
din partea delIinilor, judecai si voi si poate cineva
vreodat va reusi s aIle mai multe dect mine:
,ncearc s te salvezi, ct mai ai timp, am primit
un mesaj din partea extraterestrilor, vor veni pe Pmnt si
va Ii sIrsitul lumii. Ei ne consider pe noi, delIinii,
Iiinele inteligente ale acestei planete. Acum trebuie s
plecm, nu mai este timp.
M-am uitat la membrii echipajului, receptaser si
ei mesajul, iar acum se uitau ntrebtori la mine. Unul
dintre ei m-a ntrebat: ce Iacem? Pentru prima dat nu
stiam ce s rspund, era njositor pentru mine, dar nu
aveam timp de asa ceva. Am cugetat cteva clipe si am
spus: i lum si pe ceilali si plecm napoi. Nu
terminaser toi s se mbarce, cnd dou zguduituri
puternice, una dup cealalt, cutremurar Pmntul. ntre
ele, o lumin orbitoare strpunse ptura groas de nori.
Ne-am uitat unii la ceilali, dar nimeni nu avea vreo
explicaie. Am decolat ndreptndu-ne spre cas, cu ct
ne apropiam mai mult, cu att aveam senzaia c se
apropia de noi ceva asemntor cu un perete urias.
Aeronava noastr aproape c nu mai putea ine deschis
canalul energetic, sistemele de orientare o luaser razna,
iar piloii Iceau eIorturi disperate s ia altitudine. Cnd

113
am ajuns aproape de acel perete, am neles.era un urias
val seismic. Am ajuns cu greu si cu Irica de a nu mai gsi
nimic. Dup ce-am depsit valul, nu stiu ca cineva s Ii
scos o vorb. Cnd n sIrsit crestele munilor si-au Icut
apariia din spatele norilor, am rsuIlat usurai. Nu erau
ele chiar Ioarte mult deasupra apei, dar mcar existau. Nu
acelasi lucru se mai putea spune ns despre Atlantida, ea
dispruse pentru totdeauna.
Scpaser muli atlani, dar nici pe departe toi, iar
din rndul slbaticilor supravieuiser puini, doar aceia
care se aIlau pe vrIurile munilor. Tehnica se pierduse
aproape toat, mai scpase cte ceva, prin cte un adpost
subteran.
De cte ori l-am ntrebat pe Uran cine a distrus
Atlantida, mi-a rspuns invariabil: extraterestrii. Pare
incredibil, cine stie. poate este adevrat.
De nvinuii n-am mai aIlat nimic, se pare c au
Iost si ei distrusi. Uran n-a Iolosit Instalaia, este posibil
ca acea lumin puternic produs ntre zguduituri s Ii
Iost rezultatul unui atac din partea nvinuiilor. Cine
stie.












114

































115





Destin

Cnd toi fi-vor mpotriv,
Cnd toi n cale-i
Sta-vor deopotriv,
Cnd lanuri grele
Pe umeri i se vor pune,
Cnd Soarele i Luna
Vor fi n crdie
Pe tine s te-ngenunche
Pentru vremurile ce-o s vie,
Te gndete atunce,
La ziua cea din urm,
Cnd nouri negri vor face
Ziua ca s-apun
C tu ai fost,
Vei fi i eti:
Copilul Serii, Pruncul Dimineii,
Cu capul drept, i-n piept
lnima vieii.








116

































117

































118

































119
Cap.III

Dup AtIantida

Ne-a trebuit destul de mult pn s ne adunm cu
toii la un loc. Toat lumea era buimcit si nimeni nu
nelegea ce s-a ntmplat si care era statutul nostru n
acel moment. Urma s vin un nvingtor s captureze
ceea ce mai rmsese din noi sau pur si simplu am Iost
distrusi, Ir un scop de cucerire. ncetul cu ncetul,
aceste Irmntri ale minii ncepur s dispar, nimic din
ceea ce le-ar Ii putut lmuri nu-si Icea apariia.
Problemele vieii cotidiene nvinser ntr-un final starea
noastr de amoreal general.
Ne-am hotrt s pstrm structura de organizare
avut nainte de ,Potop, chiar dac ea nu mai reIlecta n
nici un Iel realitatea. Trebuia totusi s ne organizm si
altceva nu ne trecuse prin minte.
Rezerve de hran ne rmseser puine, dar acest
lucru nu constituia o problem, nici noi nu mai eram prea
muli, iar munii ne mai oIereau si cte ceva de mncare.
Se ntmpla uneori s-i urmrim pe slbatici si s le
copiem, din cnd n cnd, modul de hrnire. Nu ne
convenea acest lucru, dar trebuia s supravieuim. O
problem cu adevrat grav o constituia lipsa posibilitii
de a ne reIace tehnica distrus. Ne mai rmseser puine
dotri tehnice, majoritatea Iiind sub ape si pierdute
definitiv.
Dup ce apele s-au retras, stratul gros de ml si
dispariia multora dintre noi au Iost pricipalele cauze ce
au determinat imposibilitatea identiIicrii locurilor n

120
care Iuseser amplasate adposturile ce serviser totodat
si la depozitarea tehnicii. A Iost nevoie de mult timp
pentru a ne obisnui cu ideea, c nu mai suntem ceea ce-
am Iost si poate nu vom mai Ii niciodat. Instalaia si
generatoarele ei scpaser. Asta ne mai ddea o Irm
de speran, puteam mcar supravieui destul timp pentru
a ne reface Dar n-a Iost s Iie asa, nici de ast dat.
Odat cu retragerea apelor, a nceput si renasterea
vieii oamenilor pe aceste plaiuri si nu numai. Dup cum
spuneam n capitolul precedent, au Iost atlani care au
prsit Atlantida dup primul seism, reIugiindu-se n
diverse coluri ale planetei. Acestia ncepuser s pun
bazele unor noi civilizaii si muli dintre ei
supravieuiser potopului, relundu-si apoi cursul normal
al dezvoltrii, evident n condiiile speciIice acelei
situaii.
O lung perioad de timp, am stat nchisi n snul
comunitii noastre, izolai de lumea din exterior si
mulumindu-ne doar s privim de la distan lumea
slbaticilor din jurul nostru. Uran se ncpna s
menin interdicia reIeritoare la contactele cu acestia.
Orict am Ii ncercat noi s-i explicm, nu reusea s
accepte ideea c si ei sunt oameni si un ajutor ct de mic,
venit din partea noastr, nu ar avea cu ce s ne aIecteze,
pe ei ajutndu-i n schimb s ias din starea de slbticie.
Susinea sus si tare c dezvoltarea lor ar Ii pus n
primejdie existena noastr. A permis doar Iostilor
generali (vechii administratori) s-i supravegheze de la
distan, Ir a le permite ns nici un Iel de apropiere, n
sarcina acestora intrnd totodat si raportarea periodic a
situaiei.

121
Acestea erau ordinele si nimeni nu dorea s dea
nastere la dispute inutile, mai ales n situaia n care
nimeni nu era aIectat n mod direct. Mult timp existena
noastr a Iost caracterizat de o monotonie aproape
enervant, ce prea a nu putea Ii tulburat. La un moment
dat, neavnd de lucru i-am propus lui Uran organizarea
unei expediii avnd ca scop obinerea de inIormaii
privitoare la celelalte grupuri de oameni existente la acea
dat si rspndite pe ntreaga planet. S-a uitat la mine
puin ncurcat, ntrebndu-m dac sunt hotrt s Iac
ceea ce i-am propus. Dup primirea rspunsului meu
aIirmativ, a czut puin pe gnduri, apoi s-a hotrt s
accepte, condiia Iiind s plec singur.
Primul lucru Icut dup plecare a Iost s veriIic
starea generatoarelor, crezusem c multe din ele au Iost
distruse. Euncionau toate, cu excepia celui de pe Iostul
continent atlant, poate c explozia acestuia provocase
dezastrul.
Am poposit n multe locuri populate de oameni.
n unele din acestea, Iostii atlani ce Iormaser cndva
plebea dispruser, iar n locul lor si Icuse apariia o
nou ras de oameni. n altele, am ntlnit doar urmasi ai
atlanilor, iar n cteva locuri n care nu ajunseser
acestia, bstinasi aIlai n diverse stadii de dezvoltare.
Noua ras luase nastere n urma amestecului
dintre atlani si bstinasi. Acesti oameni, din punct de
vedere fizic, aveau trsturi comune celor dou rase.
Atlanii erau identici cu rasa alb de acum, bstinasii
avnd trsturi diIerite, speciIice zonei n care triau.
n aproape toate locurile prin care am umblat, am
observat un aspect care m-a pus pe gnduri: ceva se
ntmplase cu mentalitatea oamenilor, n loc s caute ca

122
pn atunci rspunsuri logice si ancorate n realitate
pentru Ienomenele din jurul lor, acum ncercau s le
explice prin intermediul unor maniIestri supranaturale.
Supranaturalul nu exist dect n msura n care
nu este neles naturalul.
Nu trecuser nici dou sute de ani de la
distrugerea Atlantidei si deja apruser Iel de Iel de
mituri si legende, unele ciudate, altele absurde. Aproape
toate ncercau s surprind unele aspecte legate de
evenimentele petrecute atunci. nelegeam Ioarte bine c
n Iiecare zon ajunseser inIormaii distorsionate, dar nu
nelegeam de ce acestora li se ddea o semniIicaie
nerealist. Se pare c structura constientului a Iost
modiIicat de schimbrile petrecute la nivel planetar.
Nefiind specialist n acest domeniu, am pus aceste
modiIicri pe seama schimbrilor petrecute la nivelul
cmpului geomagnetic terestru. M uitam la oameni si de
multe ori m amuzam privindu-le maniIestrile, atunci
cnd m vedeau cobornd mbrcat n alb din nava cu
care m deplasam. Eram constient c strnesc n acest Iel
imaginaia bieilor oameni, dar nu aveam alt soluie.
Dup depsirea primului contact cu populaiile vizitate,
care de cele mai multe ori era caracterizat de team ori
gesturi de veneraie din partea acestora, ncercam s le
explic c nu sunt cu nimic diIerit Ia de ei. Uneori
reuseam, alteori nu. Important pentru mine era s adun
datele care m interesau si, n acelasi timp, s le oIer ct
mai multe cunostiine, care s-i ajute s progreseze.
Cel mai mult am zbovit n mijlocul celor
provenii din amestecul atlanilor cu bstinasii. M
interesa s studiez acesti oameni, pentru a vedea

123
consecinele acestui amestec si dac era sau nu
ntemeiat o propunere de acest gen ctre Uran.
Acesti oameni se deosebeau Ioarte puin de
atlani, aveau ns un mod de via mult mai sociabil iar
sentimentul iubirii, mult mai dezvoltat. E drept c
apruse si un sentiment nou: gelozia, aproape necunoscut
atlanilor. Dar un cojoc nu se arunc pentru un pduche.
Am considerat c, si numai datorit acestui sentiment
nltor care este iubirea, aceast nou ras trebuie s
existe. Cnd m reIer la iubire, m reIer la iubirea
adevrat, pur si dezinteresat, nu la cea carnal. Iubirea
carnal aproape c nici nu trebuie pomenit, este o
simpl Iuncie a corpului material, ct se poate de
normal si nu neleg de ce este privit ntr-un mod att
de deIormat n ziua de azi de ctre unii ipocrii
handicapai. Iubirea adevrat este nltoare si te Iace
cu adevrat s triesti, degeaba esti nemuritor dac n-ai
parte de ea.

,,Reia-mi al nemuririi nimb
Si Iocul din privire,
Si pentru toate d-mi n schimb
O or de iubire.,,

(Eminescu, LuceaIrul).

Trebuia cu orice pre s-l conving pe Uran s
accepte c aceast nou ras nu reprezint nici un pericol
la adresa atlanilor, pericolul adevrat venind tocmai din
modul obtuz n care privea el lucrurile. Tot drumul spre
cas mi-am Icut vise, imaginndu-mi frumoasele noastre
plaiuri trepidnd de via si iubire.

124
Am purtat o discuie, as putea spune Iurtunoas cu
Uran, care nu Icea altceva dect s spulbere ideea unei
lumi Irumoase. Era ct pe ce s se repete Iaza n care
Uran Icea cunostin cu pumnul, dar dndu-si seama la
timp de pericol, s-a retras si a ameninat c Ioloseste
Instalaia si ne distruge pe toi, dac ndrzneste vreunul
din noi s se combine cu slbatecii. Vorbea serios si era
gata s-o Iac, iar Mihail, celul su, vibra de nerbdare
s scape de noi. Doar peste cadavrul meu, ar Ii putut s
comit o astIel de nelegiuire.
I-am chemat pe regi si pe generali s ne sItuim n
aceast privin si s hotrm ce avem de Icut. Toi, Ir
excepie, si-au exprimat indignarea la adresa celor
ntmplate. Am adus n discuie situaia grupului nostru,
pentru c altIel nu stiu cum am Ii putut numi, o
comunitate redus de oameni izolai de tot si de toate,
numai civilizaie nu. Pentru noi problema existenei era
destul de grav, nu din punct de vedere al mijloacelor
necesare existenei, ci din acela al izolrii. Diversitatea
genetic ridica probleme, n condiiile izolrii, rasa
noastr putea ncepe oricnd s degenereze.
Le-am povestit cu lux de amnunte despre noua
ras de oameni, pe care o ntlnisem n lunga cltorie de
prospectare. Atunci Semyaz ne-a spus c ei se
apropiaser de bstinasi destul de mult, dar nu pentru a se
combina cu ei ci doar pentru a-i ajuta s se dezvolte. i
nvaser secretul Iocului, cum s-si Iac haine din pieile
animalelor ucise, s Ioloseasc arcul si sgeile pentru
vntoare, s deosebeasc plantele medicinale si tehnica
Iolosirii acestora, precum si multe altele. Pn acum
tcuser din gur de Irica lui Uran, n acelasi timp
nestiind pe ce poziie ne aIlam noi, ceilali.

125
Am propus s nu mai inem cont de prerea lui
Uran si s ncepem s punem bazele unei noi civilizaii,
altIel singura noastr alternativ ar Ii Iost autodistrugerea
prin degenerare. Eiecare pe rnd si-a spus prerea si n
Iinal am ajuns cu toii la concluzia c, ntr-adevr, o nou
civilizaie era soluia corect pentru noi, n acel moment.
Unii au propus chiar msuri drastice. N-am fost de acord
cu ele, consideram calea pasnic a Ii cea mai bun. n
Iinal, am hotrt ca Generalii s pun n practic
hotrrea noastr, iar noi, regii, s rmnem n continuare
lng Uran, pentru a-l mpiedica s comit vreun act de
rzbunare.
Totul a decurs conIorm planului, pn n
momentul n care a aflat Uran, de altfel acest lucru era
inevitabil. A vrut s-i distrug imediat, dar ne-am opus cu
vehemen. Latona si Geea au mers pn acolo nct s-au
autoexilat, renunnd la toate privilegiile oIerite de
poziia pe care o aveau, inclusiv la nemurire. Vznd c
lucrurile iau o ntorstur att de neasteptat, Uran s-a
mai domolit puin, hotrnd c cea mai bun pedeaps
pentru Generali era expulzarea, cu toate consecinele ce
decurgeau de aici. Si asa a aprut mai trziu mitul
pcatului primar si cel al ngerilor czui. Latona si Geea
si-au continuat ultima via, ajutnd la Iormarea si
dezvoltarea noii civilizaii care tocmai luase nastere. Noi,
ceilali regi, am rmas o perioad lung de timp ,alturi
de Uran, trebuia s Iie cineva care s-l mpiedice s
distrug ceea ce pltiser muli dintre noi att de scump.
Priveam la noua ras si mi se umplea suIletul de
bucurie vznd-o att de perIect, si la trup si la suIlet.
Vedeam cum plaiurile sarpelui se umplu de prosperitate

126
si via plcut, eram n stare s Iac orice pentru a vedea
aceas civilizaie dinuind. Merita.
Trecur ani peste ani si sute peste alte sute, lumea
se nmulea pe toat planeta si prea c nimic ru n-o
poate tulbura. n adncul suIletului meu, simeam c
aceast stare de lucruri nu poate ine prea mult. Uran
prinsese gustul preumblrii prin lume si-i plcea tare
mult s-o impresioneze, n acelasi timp Icnd si cte un
plod pe ici pe colo. Celului su i plcea n schimb s se
laude cu Ielurite Iapte mree, s-l Ii vzut cum se umIla
n pene de-i era mai mare mila.
Totul a Iost bine pn ntr-o zi, cnd un bastard
de-al lui Uran, pe numele su cunoscut Osiris nu s-ar fi
gndit c n-ar Ii ru dac s-ar nIrupta si el puin din
bogiile acestor inuturi si, de ce nu, si din nemurire.
Spre ghinionul su, a ajuns nemuritor doar prin numele
su negru. A strns osti ct Irunz si iarb, pngrind
aceste teritorii, trasnd chiar si o grani, pe care nu
aveam voie s-o depsim cu nici un chip. Eram o mn de
oameni, nu aveam cum s ne opunem, n acelasi timp nu
vroiam s-i implicm pe noii locuitori ai acestui teritoriu,
nu era deocamdat timpul. Ne era si Iric, ca nu cumva
Uran s se considere ndreptit s Ioloseasc Instalaia
mpotriva lor, pentru a-si duce la ndeplinire vechea lui
dorin de rzbunare.
Atunci s-a strnit furtuna n sufletul lui Typhon.
M-am dus n Instalaie, am scos o component
cheie Ir de care aceasta nu putea Iunciona si am
ascuns-o ntr-un loc numai de mine stiut. Cu ajutorul
celorlali regi, l-am nchis pe Uran n Tartar, avnd totusi
grij s dau ordin s Iie eliberat, dup ce voi Ii alungat

127
toi dusmanii, iar pe ceii si i-am mprstiat, care
ncotro.
Am ridicat toat suIlarea inutului sarpelui,
nimicind dusmanul, apoi le-am dat cte o lecie tuturor
acelora care participaser, ntr-un fel sau altul, la
cotropirea acestui inut. S nu le mai treac vreodat prin
cap s Iac a doua oar acelasi lucru. Am ajutat multe
popoare s se ridice, n sperana c ele vor ajuta acest
neam, atunci cnd eu nu voi mai fi. Mi-am Icut din acest
motiv muli dusmani, iar Uran n ura sa Ir margini a
spus tuturor c nu sunt altceva dect o Iiin a
ntunericului. Nu-mi psa, mi Icusem datoria, iar acum
era si timpul meu s m odihnesc.




















128

























129



Cuprins


Cap.I
Omul: Iiin dual.....pag. 11

Cap.II
Atlantida..pag. 85

Cap.III
Dup Atlantidapag. 119

















130