\u015ei tu vei fi \u00eentr-o zi un om mare \u015fi un om bun, Thomas, \u015fi atunci vei privi \u00eenapoi \u015fi vei spune: \u201eToate acestea le datorez norocului ce 1-am avut de a putea merge \u00een copil\u0103rie la \u015fcoala de duminic\u0103, le datorez scumpilor mei profesori, care m-au \u00eendemnat s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163, le datorez bunului director al \u015fcolii, care m-a \u00eencurajat, a vegheat asupra mea \u015fi mi-a dat o biblie frumoas\u0103, o biblie splendid\u0103, elegant\u0103, o biblie care s\u0103 fie numai a mea si pe care am s-o p\u0103strez toat\u0103 via\u0163a. Toate acestea le datorez unei bune educa\u0163ii!" A\u015fa vei spune, Thomas. \u015ei cele dou\u0103 mii de versete pe care le-ai \u00eenv\u0103\u0163at acum nu le vei schimba pe nici o avere din lume, de asta s\u00e2nt sigur. Ei, \u015fi acum, nu-i a\u015fa c\u0103 ne vei spune, mie \u015fi acestei doamne, c\u00eete ceva din cele ce ai \u00eenv\u0103\u0163at? S\u00e2nt sigur c\u0103 ne vei spune \u2014 noi suntem m\u00e2ndri de b\u0103ie\u0163a\u015fii care \u00eenva\u0163\u0103 carte. E-ei, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015ftii numele tuturor celor doisprezece apostoli. Hai, spune-ne cum \u00eei chema pe primii doi care au fost ale\u015fi de Domnul?

Tom tr\u0103gea \u00eentruna de un nasture \u015fi f\u0103cea o mutr\u0103 bleaga. Apoi ro\u015fi \u015fi plec\u0103 ochii \u00een p\u0103m\u00e2nt. Domnului Walters i se f\u0103cu inima c\u00eet un purice, \u00ee\u015fi spuse: \u201eB\u0103iatul \u0103sta nu e \u00een stare s\u0103 r\u0103spund\u0103 nici la cea mai simpl\u0103 \u00eentrebare: cine dracu \u00eel pune pe judec\u0103tor s\u0103-1 \u00eentrebe?" Totu\u015fi se sim\u0163i dator s\u0103 spun\u0103 ceva cu glas tare \u015fi zise:

PE LA ZECE \u015eI JUM\u0102TATE, clopotul r\u0103gu\u015fit al bisericu\u0163ei \u00eencepu s\u0103 d\u0103ng\u0103ne \u015fi cur\u00eend credincio\u015fii prinser\u0103 a se aduna la slujba de diminea\u0163\u0103. Elevii \u015fcolii de duminic\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndir\u0103 prin biseric\u0103 \u015fi luar\u0103 loc \u00een b\u0103nci, \u00een preajma p\u0103rin\u0163ilor, pentru a putea fi supraveghea\u0163i de aproape. M\u0103tu\u015fa Polly sosi \u015fi ea, iar Tom, Sid \u015fi Mary se a\u015fezar\u0103 ling\u0103 d\u00e2nsa. Lui Tom i se d\u0103du locul de l\u00e2ng\u0103 trecerea lateral\u0103, pentru ca s\u0103 fie c\u00eet mai departe de fereastra deschis\u0103 \u015fi de ispitele priveli\u015ftii de var\u0103. Unul c\u00eete unul se perindau enoria\u015fii printre intervalele dintre b\u0103nci: b\u0103tr\u00e2nul diriginte al po\u015ftei, un om nevoia\u015f care apucase zile mai bune, primarele cu so\u0163ia \u2014t\u00e2rgul avea \u015fi un primar printre alte lucruri de prisos \u2014judec\u0103torul de pace; apoi doamna Douglas, o v\u0103duv\u0103 b\u0103laie \u015fi dichisit\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de patruzeci de ani, femeie cu dare de m\u00e2n\u0103 \u015fi bun\u0103 la suflet. (Locuin\u0163a ei, a\u015fezat\u0103 pe o colin\u0103, era cea mai somptuoas\u0103 cas\u0103 din or\u0103\u015fel, casa cea mai primitoare \u015fi mai darnic\u0103 \u00een petreceri cu care se putea f\u0103li St. Petersburgul.)

Veneau apoi venerabilul \u015fi g\u00e2rbovul maior Ward cu doamna; avocatul Riverson, un eminent personaj, recent sosit \u00een localitate; apoi \u201efrumoasa" t\u00e2rgului, urmat\u0103 de un stol de feti\u015fcane fermec\u0103toare, g\u0103tite cu rochii albe din p\u00e2nz\u0103 de in \u015fi \u00eenzorzonate cu panglici; dup\u0103 ele, toat\u0103 trupa junilor func\u0163ion\u0103ra\u015fi ai t\u00e2rgului, filfizoni spilcui\u0163i care st\u0103tuser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een tind\u0103, morfolind m\u00e2nerele bastoanelor, un adev\u0103rat zid de admiratori, z\u00e2mbind gale\u015f tuturor fetelor care treceau, nevoite s\u0103 le \u00eendure complimentele. La urm\u0103 de tot trecu Willy Mufferson, b\u0103iatul ve\u015fnic dat drept pild\u0103 celorlal\u0163i. O conducea pe maic\u0103-sa cu at\u00e2ta grij\u0103, de parc\u0103 ar fi fost de sticl\u0103. Totdeauna venea cu ea la biseric\u0103; era m\u00e2ndria tuturor matroanelor, \u00een schimb,

b\u0103ie\u0163ii nu puteau s\u0103-1 sufere: prea era cuminte! \u015ei-apoi prea li se d\u0103dea peste nas cu el: \u201eWilly \u00een sus, Willy \u00een jos". Ca \u00een fiecare duminic\u0103, din buzunarul de la spate \u00eei at\u00e2rna o batist\u0103 alb\u0103, chipurile \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Tom nu avea batist\u0103, iar pe b\u0103ie\u0163ii care aveau \u00eei privea ca pe ni\u015fte fanfaroni. Parohia fiind acum adunat\u0103, clopotul mai d\u0103ng\u0103ni o dat\u0103, pentru a dojeni pe cei z\u0103bavnici \u015fi pe cei ab\u0103tu\u0163i din cale, apoi se l\u0103s\u0103 peste \u00eentreaga biseric\u0103 o lini\u015fte solemn\u0103, \u00eentrerupt\u0103 doar de chicotele \u015fi \u015foaptele co'ului din stran\u0103. Corul \u00eentotdeauna chicotea \u015fi \u015foptea \u00een timpul slujbei. Am v\u0103zut o dat\u0103 un cor bisericesc care se purta cumsecade, dar nu mai \u015ftiu unde. S\u00e2nt mul\u0163i ani de atunci \u015fi nu-mi amintesc aproape nimic de corul acela, parc\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 era.

Preotul indic\u0103 imnul ce trebuia c\u00e2ntat \u015fi-1 citi mai \u00eent\u00e2i el \u00een \u00eentregime, cu mult\u0103 sim\u0163ire, \u00eentr- un anumit stil, foarte admirat prin partea locului. Vocea sfin\u0163iei sale \u00eencepea \u00eentr-un registru mediu, \u015fi urca mereu p\u00e2n\u0103 ajungea la o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime, unde st\u0103ruia cu \u00eensufle\u0163ire asupra celui mai de sus cuv\u00e2nt, iar de aci se arunca \u00een jos ca de pe o trambulin\u0103.

S\u0103 fiu purtat spre slav\u0103-n culcu\u015furi \u00eenflorite, C\u00e2nd al\u0163ii dus-au greul, lupt\u00e2nd \u00een m\u0103ri de s\u00eenge. Preotul acesta era socotit un minunat recitator, \u00een adun\u0103rile evlavioase, totdeauna era poftit s\u0103 citeasc\u0103 poezii, iar c\u00e2nd sf\u00e2r\u015fea, doamnele \u00ee\u015fi ridicau bra\u0163ele \u015fi le l\u0103sau s\u0103 cad\u0103 neputincioase \u00een poal\u0103, puneau m\u00e2na strea\u015fin\u0103 la ochi \u015fi cl\u0103tinau din cap, ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 spun\u0103: \u201eNu se poate exprima prin cuvinte c\u00eet e de frumos; e prea frumos, prea frumos pentru biata noastr\u0103 lume trec\u0103toare".

Dup\u0103 ce toat\u0103 lumea c\u00e2nt\u0103 \u00eempreun\u0103 imnul, cuviosul p\u0103rinte Sprague se preschimb\u0103 \u00eentr-un oficiu de mic\u0103 publicitate \u015fi citi un pomelnic de \u00eentruniri \u015fi adun\u0103ri \u015fi alte asemenea chestii, f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit parc\u0103. E un obicei ciudat, care \u015fi ast\u0103zi se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een America, p\u00e2n\u0103 \u015fi la ora\u015fe, \u00een era noastr\u0103 \u00een care ziarele apar ca ciupercile dup\u0103 ploaie. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca un obicei mo\u015ftenit prin tradi\u0163ie s\u0103 fie cu at\u00e2t mai anevoie de lep\u0103dat cu c\u00eet are mai putin\u0103 ra\u0163iune de a d\u0103inui.

Dup\u0103 asta, sfin\u0163ia sa trecu la rug\u0103ciune. Era o rug\u0103ciune m\u0103rinimoas\u0103, cuprinz\u0103toare, care pomenea tot felul de am\u0103nunte \u2014 cer\u00e2nd ajutor \u015fi milostivire pentru biseric\u0103 \u015fi pentru fiii bisericii, pentru celelalte biserici ale t\u00e2rgu\u015forului, pentru tot t\u00e2rgul, pentru tot districtul, pentru tot statul, pentru to\u0163i slujba\u015fii statului, pentru Statele Unite, pentru bisericile din Statele Unite, pentru Congres, pentru pre\u015fedinte, pentru slujba\u015fii guvernului, pentru bie\u0163ii marinari navig\u00e2nd pe m\u0103ri zbuciumate de furtuni, pentru milioanele de asupri\u0163i gem\u00e2nd sub c\u0103lc\u00e2iul monarhiilor europene \u015fi al despotismelor orientale, pentru cei c\u0103rora li s-a d\u0103ruit lumina \u015fi vestea cea bun\u0103 \u015fi care totu\u015fi nu au ochi s\u0103 vad\u0103, nici urechi s\u0103 aud\u0103, pentru paginii din ostroavele \u00eendep\u0103rtate ale m\u0103rilor \u2014 si sf\u00e2r\u015fea cu ruga fierbinte ca vorbele pe care le rostea s\u0103 fie primite cu mil\u0103 \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 cad\u0103 ca s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt roditor, d\u00e2nd la vremea lor o recolt\u0103 bogat\u0103 de fapte bune. Amin.

Se auzi f\u00e2\u015f\u00e2it de rochii \u015fi enoria\u015fii se a\u015fezar\u0103. B\u0103iatul despre care povestim aci nu se prea d\u0103dea \u00een v\u00e2nt dup\u0103 rug\u0103ciune, at\u00e2ta doar c-o \u00eendura; si asta destul de greu. Sta lini\u015ftit, f\u0103r\u0103 s- asculte, dar urechea-i urm\u0103rea incon\u015ftient scurgerea litaniei. O cuno\u015ftea prea bine, cu tot tipicul ei. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla ca preotul s\u0103 adauge vreun cuvin\u0163el c\u00eet de ne\u00eensemnat, \u00ee\u015fi d\u0103dea seama \u00eendat\u0103 \u015fi se \u00eencrunta; privea ad\u0103ugirile drept ceva necinstit, un fel de a trage lumea pe sfoar\u0103, \u00een mijlocul rug\u0103ciunii, o musc\u0103 se l\u0103sase din zbor pe speteaza b\u0103ncii din fa\u0163\u0103. Tom se perpelea privind cu c\u00e2t\u0103 lini\u015fte \u00ee\u015fi freca picioru\u015fele, \u00ee\u015fi cuprindea capul cu bra\u0163ele, \u015fi-1 peria, inimoas\u0103, de parc-ar fi vrut s\u0103-1 desprind\u0103 de trup, sco\u0163\u00e2nd la iveal\u0103 firicelul sub\u0163ire al g\u00e2tului.

\u00ee\u015fi sc\u0103rm\u0103na aripile cu picioarele dinapoi, \u015fi le netezea pe l\u00e2ng\u0103 trup, ca pe ni\u015fte pulpane de hain\u0103, \u00eendeplinea pe \u00eendelete toate dichisurile toaletei ei complicate, ca \u015fi cum ar fi \u015ftiut c\u0103 e \u00een afar\u0103 de orice primejdie.

A\u015fa \u015fi era, c\u0103ci oric\u00e2t \u00eel m\u00e2ncau pe b\u0103iat degetele s-o \u00een\u015fface, nu cuteza. Se temea c\u0103 sufletul \u00eei va fi pe loc cuprins de fl\u0103c\u0103rile gheenei, dac\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fea asemenea nelegiuire \u00een timpul rug\u0103ciunii. Dar odat\u0103 cu fraza de \u00eencheiere, m\u00e2na lui prinse a se \u00eendoi \u015fi a se furi\u015fa spre locul cu pricina, \u00een clipa c\u00e2nd se rostea \u201eAmin", musca era prizonier\u0103. M\u0103tu\u015fa prinse de veste \u015fi-1 ghionti pe Tom, p\u00e2n\u0103 d\u0103du drumul mu\u015ftei.

Preotul anun\u0163\u0103 tema predicii. Glasul lui monoton b\u00e2z\u00e2ia ca un bondar. Dep\u0103na un subiect at\u00e2t de searb\u0103d, \u00eenc\u00e2t multe capete \u00eencepur\u0103 a picoti, de\u015fi \u00een predic\u0103 era vorba de focul cel ve\u015fnic \u015fi de pucioas\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cei ale\u015fi r\u0103m\u00e2neau at\u00e2t de pu\u0163ini la num\u0103r \u00eenc\u00e2t te \u00eentrebai cum de-\u015fi mai b\u0103tea capul Dumnezeu s\u0103-i m\u00eentuie. Tom num\u0103ra filele pe care era scris\u0103 predica \u015fi c\u00e2nd ie\u015fea de la biseric\u0103 \u015ftia \u00eentotdeauna c\u00eete pagini citise preotul, dar din cele ce spusese rareori \u015ftia c\u00eete ceva. Totu\u015fi, de data asta,' predica \u00eei trezise c\u00eetva timp oarecare interes. Sfin\u0163ia sa f\u0103cuse o descriere m\u0103rea\u0163\u0103 \u015fi mi\u015fc\u0103toare a vremurilor fericite c\u00e2nd ostile lume\u015fti se vor aduna laolalt\u0103, iar leul \u015fi mielul se vor culca al\u0103turea f\u0103r\u0103 team\u0103, un copil fiindu-le p\u0103stor. M\u0103re\u0163ia, \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele, morala acestei evoc\u0103ri grandioase nu se prindeau de b\u0103iat. El se g\u00eendea doar cu c\u00e2t\u0103 admira\u0163ie avea s\u0103 fie privit eroul de c\u0103tre uria\u015fa adunare. La g\u00eendul acesta fa\u0163a i se lumin\u0103, \u00ee\u015fi spuse c\u0103 i-ar place s\u0103 fie el acel copil-p\u0103stor, dac\u0103 leul ar fi domesticit.

Odat\u0103 cu reluarea temei de c\u0103petenie, pe b\u0103iat \u00eel cuprinse iar\u0103\u015fi plictiseala, o plictiseal\u0103 crunt\u0103, \u00ee\u015fi aminti brusc c\u0103 avea o comoar\u0103 \u015fi o scoase din ascunz\u0103toare. Era un g\u00eendac mare, negru, cu ni\u015fte stra\u015fnice coarne din\u0163ate, o r\u0103gace.

Tom \u00eel poreclise \u201eCiu-pici". \u00eel \u0163inea \u00eentr-o cutie de pocnitori. De cum \u00eei d\u0103du drumul, g\u00eengania \u00eel \u00eenha\u0163\u0103 de deget. Urm\u0103 o smucitur\u0103 fireasc\u0103; g\u00eendacul zv\u00eecni \u00een aer \u015fi, tre-mur\u00eend din picioru\u015fe se pr\u0103v\u0103li pe spate, \u00een c\u0103rarea dintre b\u0103nci. B\u0103iatul b\u0103g\u0103 degetul \u00een gur\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 \u015fi-1 sug\u0103. Apoi c\u0103ut\u0103 din ochi g\u00eendacul, care z\u0103cea mi\u015fc\u00eend din l\u0103bu\u0163ele-i neputincioase \u015fi trudindu-se \u00een zadar s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Tom r\u00eevnea s\u0103-1 aib\u0103 iar, dar g\u00eendacul era departe, nu era chip s\u0103-1 ajung\u0103 de la locul unde \u015fedea. Al\u0163i oameni s\u0103tui de predic\u0103 \u00eencepur\u0103 s\u0103 z\u00eembeasc\u0103 privind g\u00eengania.

Pe neg\u00eendite se ivi un c\u0103\u0163elu\u015f, un pudel f\u0103r\u0103 st\u0103-p\u00een. R\u0103t\u0103cea alene prin biseric\u0103, m\u00eehnit nevoie mare, toropit de aerul zilei de var\u0103 \u015fi de lini\u015ftea dimprejur. T\u00eenjea dup\u0103 libertate, jinduia dup\u0103 o schimbare. D\u0103du t\u00eercoale g\u00eendacului; coada-i pleo\u015ftit\u0103 s\u0103lt\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 se mi\u015fte. St\u0103tu locului, f\u0103r\u0103 a sl\u0103bi din ochi prada. Ocoli g\u00eendacul cu b\u0103gare de seam\u0103, \u00eel adulmec\u0103 de la o distan\u0163\u0103 care-1 punea \u00een afar\u0103 de orice primejdie, iar \u00eel ocoli, prinse curaj \u015fi-1 mirosi mai de aproape, \u00ee\u015fi dezveli din\u0163ii \u015fi, cu luare-amin-te, \u00eencerc\u0103 s\u0103 \u00eenha\u0163e b\u00eezd\u00eegania. N-o nimeri; se mai repezi o dat\u0103 \u015fi \u00eenc-o dat\u0103; \u00eencepuse s\u0103-i plac\u0103 jocul. Se l\u0103s\u0103 pe burt\u0103, cu g\u00eendacul \u00eentre labe, \u015fi se juca mai departe a\u015fa cu el, p\u00e2n\u0103 i se ur\u00ee. \u00eel cuprinse nep\u0103sarea, apoi o des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 uitare de toate. Capul \u00eencepu s\u0103-i mo\u0163\u0103ie, botul cobora pu\u0163in c\u00eete pu\u0163in, p\u00een\u0103-1 atinse pe vr\u0103jma\u015f, care se gr\u0103bi s\u0103-1 \u00een\u015fface. Se auzi un chel\u0103l\u0103it strident, c\u0103\u0163elul smuci capul \u015fi g\u00eendacul fu zv\u00eerlit c\u00eet colo, c\u0103z\u00eend iar pe spate. Pe cei din apropiere \u00eei cuprinse veselia; icneau \u00eentruna pe \u00eenfundate, fe\u0163ele se piteau pe dup\u0103 evantaie si batiste. Tom era \u00een culmea fericirii.