GHICITORI DESPRE ANIMALE DOMESTICE Este un prieten bun, El ma duce unde-i spun Cu capastru si cu sa, Iarna-mi plimba sania.

(Calul) Roade oase, Sta n cusca, Pe dusmanii sai i musca. (Cinele) E lnos si sta la stna si pe oi el le aduna. (Cinele) Pe stapn el l pazeste, Pe dusman l ncolteste. (Cinele) Cnd e frig, sta covrig, Iar cnd vede un motan Sare ca un nazdravan! (Cinele) Sta n lant, doarme n cusca, Doar pe hot l musca si vesteste pe oricine Vine-n vizita la mine. Ham, ham, ham, Ce nume am? (Cinele) Slujba n gospodarie El o face credincios si primeste drept rasplata Cte-un. os. (Cinele) Un prieten credincios, Fara frica, bataios, Hotul frica de el are

Cnd i iese n carare. Poti sa spui cum se numeste Cel ce curtea ti-o pazeste? (Cinele) Face sluj si da din coada, stie oasele sa roada, Sta in curte, doarme-n cusca, Te si latra, te si musca! (Cinele) Animalele din casa Umbla adesea pe sub masa, Dar cnd se ntlnesc, Tare rau se mai sfadesc! (Cinele si pisica) Are blana matasoasa, La caldura toarce-n casa; La labute-are ghetute Stau ascunse n pernute. (Pisica) Are si mustati si gheare, Uneori ca tigrul sare. Lnga mine n-o mai las! Am si-acuma semn pe nas! (Pisica) Cu pernute la labute, Cine calca-ncetisor Parca umbla pe covor? (Pisica) Dupa soba la bunica, Toarce-ntruna mitica si o cheama Miaunica. (Pisica) Iata, bietii soricei Fug iute din calea ei ?... (Pisica)

Alba, neagra, pestricioara, Sforaind n mustacioara, Dar cnd simte-un soricel, up! l prinde sprintenel. (Pisica) Te zgrie, te ciupeste, Mereu se linguseste. Pe soareci i pndeste, Din casa nu lipseste. (Pisica) De-i mai pun: ochi de sticla, O mustata mica, O ureche Cu pereche, Gura mica, Se numeste Miaunica. Cine-i oare? (Pisica) Toarce-ntruna pe cuptor, Fara fus, fara fuior, Dar cum simte-un soricel Se repede dupa el. (Pisica) Sa stea lnga soba-i place, N-are furca, dar tot toarce. Pe soareci i nimereste, Dar de cine se fereste. (Pisica) Are mustati si gheare, soricelu-i de mncare! (Pisica) Are coada, are gheare, Merge n patru picioare si cnd nu-i acasa, Joaca soarecii pe masa. Ghici, ghicitoarea mea! (Pisica)

Labe moi, trec pe oriunde, n labute, gheare-ascunde! (Pisica) Cine ndrageste focul si-si spala mereu cojocul, Toarce-ntruna cu mult spor Fara furca si fuior? (Pisica) Toarce zi si noapte. (Pisica) Cenusiu si tare mic, El se teme de pisic. Sta pitit, deoarece Se numeste. (oarecele) Mic, cu inima haina, Roade sacul de faina! (oricelul) Roade peste tot ce-apuca si-si traste coada lunga. Roade toata ziulica Pna l prinde pisica. (oricelul) Ea este buna la toate, Ne da carne, ne da lapte, Iar vitei mititei Se numesc copiii ei. (Vaca) Este mare, coarne are, Hranita bine e-n stare Sa-ti dea lapte si smntna, Brnza proaspata si buna. (Vaca)

Laptele ce-l bei Este tot al ei. "Muu" e vorba ei, Ghiceste, daca vrei! (Vaca) Un dovleac pe patru bete, Geme sunca n cotete! (Porcul) Butoias cu patru bete, Ce mai carne de ospete! De nas poarta un inel si drept coada, un crcel. (Porcul) Cu rtul ei scormoneste Pamntul l rascoleste, El creste n batatura, Ne da carne si untura? (Porcul) n noroi se tavaleste, Cu porumb el se hraneste, Are coada covrigel si la rt are inel. (Porcul) Vara buruieni i dai Toamna, boabe si malai, Cartofi, sfecla furajera. Grasanul nostru de-aici Iarna da la schimb, sorici, Crnati, caltabosi, carnita, si-o gustoasa sunculita. (Porcul) Gt semet, Picioare zvelte, Poarta saua n spinare si duce omul calare. Cine-i oare? (Calul)

Roscat, negru sau balan Cu potcoava la picior, Face-ntruna tropa-trop si alearga la galop. (Calul) E un animal cuminte, Nu-i place nsa ploaia, Paste-n turma si da lapte, Da si lna si e. (Oaia) Bucalaia de la stna Ne da miel, lapte si lna! (Oaia) Are lna lunga, creata, Paste iarba sus la stna si-ti da cas si brnza buna. (Oaia) Cu copite ncaltata si-n cojoc e mbracata. Rumega la iarba-ntr-una. Ne da carne, lapte, lna, Adapostul ei e-n stna. (Oaia) Blana ei e buna De ciorapi de lna. Bunicuta-i face, Pe cnd lna toarce. Ghiceste! (Oaia) E pazita zi si noapte Cnd mannca sau da lapte, Sau cnd doarme (ca-i firesc) De un cine ciobanesc. Puiul i-l sacrificam Cnd de Paste l mncam. De e neagra sau balaie stim cu totii ca e.. (Oaie)

Clai de lna-n patru bete Pasc razlete prin fnete. (Oile) Are coarne si barbita, Parul aspru si-o codita. Ea pe pomi se catara, Iedul drag si apara. (Capra) Are doua mici cornite, Coada scurta si barbita, Bea ntr-una multa apa, Oare cum se cheama? (Capra) Caraus vestit n turma, Duce oile din urma. (Magarul) Cu oile stna-mparte si cara desagi-n spate. (Magarul) Roscatel, negru sau balan, Cu potcoava la picior, Face-ntruna tropa-tropa si alearga la galop. (Calul) Urechiat cu blana deasa Sta mai mult pe lnga casa! (Iepurele de casa) E fricosul cel mai mare Iute-alearga-n departare, Dar la morcovi de l chem Vine, doar sa-i fac un semn! (Iepurele de casa) Ct e vara - cucurigu! Cucurigu - cnd da frigul! Cine-i frate dumnealui?

Cum l cheama? Poti sa-mi spui? (Cocosul) Nu sunt ceas, nu cnt tic, tac, Galagie nsa fac, Zorile eu le vestesc si pe toti eu va trezesc? (Cocosul) La cap pieptene si la coada secere, La grumaz cos cu graunte. (Cocosul) Cine este pintenat ? si ne cnta de pe gard ?... Cucurigu! (Cocosul) La cap pieptene, La trup pepene, La coada secere, La picioare raschitoare. (Cocosul) Cavaler mpintenat, Sus, pe gard, sta cocotat si tot striga prin vecini Ca e sef peste gaini! (Cocosul) Rosior, mpintenat, Este primul la sculat. Calca tantos, ostaseste, Poarta cusma haiduceste, Cnta de te asurzeste. (Cocosul) Am un ceas cu pieptene si-n coada c-o secere. Cine-i? (Cocosul)

Orologiu pintenat Dimineata cnta-n sat. (Cocosul) Ziua cotcodaceste, Ouale si le cloceste, Cu boabe ea se hraneste, Ziceti voi, cum se numeste? (Closca) Cu ghearele scormonesc si rme stiu sa gasesc. Prieten mi e cocosu', Cel frumos cu pinten rosu, Sigur sunt ca ma ghiciti, Dar va rog nu va pripiti? (Gaina) Face oua zeci si sute Daca-i dai graunte multe. (Gaina) Ghemulet cu frati mai multi, Piuind umbla descult, Dupa apa si mncare. Puf de aur, puf de soare. Cine-i oare? (Puiul de gaina) Motocel, mititel, auriu, Cu glasul viu, Striga tare: piu, piu, piu! (Puiul) Cioc, cioc, cioc n fortareata Sparge zidul catre viata! Ghemotocul auriu: "Unde-i mama? Piu, piu, piu!" (Puiul)

Am o pasare rotata Sta cu coada nvolburata si te-alearga n curtea toata. (Curcanul) Cine-i mndru si-nfoiat si cu mot de nas legat? (Curcanul) Am si mot, am si margele, Vai, cum ma mndresc cu ele! n pene ma umflu tot si sunt rosu, rosu, foc! (Curcanul) Se roteste si pufneste, Prin curte el se mndreste C-are coada evantai si margele cum tu n-ai. (Curcanul) Ba si umfla penele si-si pune margelele, Ca sa faca pe maretul, Ba pe urma, cntaretul, Cu gtul lui costeliv, Devine cam guraliv. (Curcanul) Atunci cnd sunt n ograda Ga, ga, ga se iau la sfada, Iar cnd sunt pe lnga lac, Baie ntruna fac. (Gstele) Papucii ele cauta si fac o galagie. Cu capul sunt sub apa, Cine sa fie?Cine sa fie? (Gstele)

Jupneasa durdulie, Cu rochita cenusie, Lucrata din pene lucii, Cauta pe lac papucii. (Gsca) Te-asurzeste Cnd graieste, Spune-ntruna: ga, ga, ga, Parca numai s-ar certa. (Gsca) Cred ca macu-i place tare Zilnic cere-n gura mare Dupa atta mac-mac-mac Pleaca sa noate-n lac. (Rata) Toata ziua sta pe lac si ne cere mereu ... mac! (Rata) Cnd o cauti e pe lac. Toata ziua: mac, mac, mac! si te scoala dimineata! Mac, mac, mac! Este . (Rata) Lipa, lipa, talpa lata. Maca, maca, ziua toata. Trece lacul goana, La not e campioana. (Rata) Balta o iubeste, Apa o doreste, Macaie de zor, Cine-o fi? Azor? (Rata) Leganat e mersul meu, Puii mei sunt "bobocei" si la balta merg cu ei.

Cu gsca sunt ruda buna si-n cotet stam mpreuna. Dam foloase omului, Crestem lnga casa lui. (Rata) Are mersul leganat, Dar mai mult ea sta pe lac. (Rata) E o pasare ce-noata si macaie prin ograda. (Rata) Cine are ciocul lat, Are mersul leganat, Se ndreapta catre lac si tot face... Mac, mac, mac? (Rata) Nu e mire, nici mireasa, Are trena matasoasa Cu banuti frumosi, verzui, Hai ghiciti numele lui! (Paunul) Cine sade n cuibar Ca un cocolos de var? (Oul)