ISBN 973-96224-2-9
Cluj-Napoca 1994
\u00a9 Casa de Editur\u0103 Via\u0163a Cre\u015ftin\u0103
cartea este publicat\u0103 online
pe situl www.bru.ro

Este un fapt bine cunoscut\u015fi deplin afirmat de istorici, c\u0103 poporul rom\u00e2n s-a n\u0103scut cre\u015ftin. \u00cen geneza sa neamul rom\u00e2nesc a \u00eengem\u0103nat \u00een mod fericit\u015fi armonios daco-latinitatea\u015fi cre\u015ftinismul, dimensiuni simbiotice a c\u0103ror origine\u015fi pecete roman\u0103 au constituit pilonii neclinti\u0163i care au stat la baza existen\u0163ei noastre na\u0163ionale\u015fi cre\u015ftine.

P\u0103r\u0103si\u0163i, odat\u0103 cu retragerea roman\u0103 a administra\u0163iei\u015fi legiunilor romane de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Aurelian (271-275), am r\u0103mas "\u00cen calea r\u0103ut\u0103\u0163ilor", c\u0103lca\u0163i de popoarele migratoare euro-asiatice\u015fi, apoi, \u00eenconjura\u0163i din toate p\u0103r\u0163ile de marea mas\u0103 a neamurilor slave\u015fi slavizate. Minunea rezisten\u0163ei noastre at\u00e2tea veacuri a r\u0103zbirii nesufoca\u0163i prin aceast\u0103 nefericit\u0103 ambian\u0163\u0103, o dator\u0103m aceleia\u015fi \u00eengem\u0103n\u0103ri, nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een via\u0163a altor popoare, a latinit\u0103\u0163ii care ne-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit propria ei limb\u0103, vorbit\u0103 de rom\u00e2ni p\u00e2n\u0103 azi - fire\u015fte, pe l\u00e2ng\u0103 inerentele schimb\u0103ri impuse de scurgerea timpului - , cu cre\u015ftinismul care ne-a inoculat \u00een suflete credin\u0163a, \u00eennobil\u00e2ndu-ne\u015fi confirm\u00e2ndu-ne calitatea de fii legitimi ai Bisericii cre\u015ftine universale, una sf\u00e2nt\u0103, catolic\u0103\u015fi apostolic\u0103, sub c\u00e2rmuirea vicarului lui Cristos, urma\u015ful Sf\u00e2ntului Apostol Petru, Papa Romei.

De\u015fi "fatalul destin al istoriei", cum define\u015fte istoricul Dimitrie Onciul momentul \u00een care bizantinismul slavo-bulg\u0103resc ne-a impus prin violen\u0163\u0103 o limb\u0103 liturgic\u0103 str\u0103in\u0103, slavona, (mai t\u00e2rziu \u00een Principate greaca), atent\u00e2nd la \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a noastr\u0103 etnic\u0103 roman\u0103, "adev\u0103rat\u0103 tragedie a acestui popor n\u0103scut latin\u015fi cre\u015ftin de pe aceste plaiuri" (Pr. Prof. univ. Dr. P. Rezu\u015f), iar prin Marea Schism\u0103 din 1054 ne-a rupt de comuniunea cu Biserica Romei, totu\u015fi n-a reu\u015fit s\u0103 ne dezna\u0163ionalizeze, cu toat\u0103 izolarea, tocmai datorit\u0103 identific\u0103rii noastre cu latinitatea, at\u00e2t \u00een s\u00e2nge\u015fi limb\u0103, c\u00e2t\u015fi \u00een spiritualitate, \u00een credin\u0163a ce ne-a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 "corde romano - cu inim\u0103 roman\u0103".

\u00cencerc\u0103rile \u00eentreprinse \u00een cursul veacurilor, fie din ini\u0163iativ\u0103 occidental\u0103, a papilor, fie oriental\u0103, a \u00eemp\u0103ra\u0163ilor bizantini, de a reface unitatea Bisericii, n-au dat rezultatele scontate. Ultima \u00eencercare, cea de la Ferrara-Floren\u0163a (1438-1439), la care a aderat\u015fi Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 prin delega\u0163ia condus\u0103 de mitropolitul Damian al Moldovei\u015fi vicarul s\u0103u, protopopul Constantin, a avut\u015fi ea via\u0163\u0103 scurt\u0103, datorit\u0103 aceleia\u015fi vechi\u015fi mereu reactualizate fobii antilatine. Sper\u0103m ca dialogul de azi dintre Catolicism\u015fi Ortodoxie s\u0103 aib\u0103 o fericit\u0103 izb\u00e2nd\u0103.

Primul efect benefic al Unirii a fost contactul cu Apusul, care ne-a adus reg\u0103sirea originii noastre romane, de\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale\u015fi un nemai\u00eent\u00e2lnit av\u00e2nt cultural. Toate acestea au generat mi\u015fc\u0103rile politice\u015fi sociale, care, \u00een final, au fost \u00eencoronate de realizarea statului na\u0163ional unitar,

Cartea de fa\u0163\u0103 intitulat\u0103 sugestiv Catolicism\u015fi Ortodoxie rom\u00e2neasc\u0103, o succint\u0103 istorie a Bisericii Rom\u00e2ne Unite, interpreteaz\u0103 faptul istoric pe baz\u0103 de documente\u015fi elucideaz\u0103 probleme p\u00e2n\u0103 acum necunoscute sau tenden\u0163ios prezentate. \u00cen ea cititorul se va reg\u0103si pe sine \u00eensu\u015fi \u00een multe din str\u0103daniile\u015fi izb\u00e2nzile str\u0103bunilor no\u015ftri. Se va convinge de aportul adus de ierarhii, preo\u0163ii\u015fi fiii Bisericii noastre la toate marile acte istorice ale Neamului, la care au fost prezen\u0163i f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, \u00een tot cursul existen\u0163ei Bisericii.

Dar, totodat\u0103, ca orice om de bun\u0103-credin\u0163\u0103, indiferent de confesiune, \u00ee\u015fi va da seama de nedreptatea strig\u0103toare la cer ce i s-a f\u0103cut acestei Biserici c\u00e2nd a fost pus\u0103 \u00een afara legii, ilegalitate care a generat jefuirea ei de toate bunurile patrimoniale, inclusiv l\u0103ca\u015furile de cult, biserici\u015fi m\u0103n\u0103stiri,\u015fi trimiterea \u00een temni\u0163ele cele mai dure, \u00een lag\u0103re, gulaguri\u015fi colonii de munc\u0103, a tuturor slujitorilor\u015fi credincio\u015filor care au refuzat conformismul, \u00een frunte cu cei 12 ierarhi, din care nou\u0103 s-au stins din via\u0163\u0103 \u00een timpul prigoanei comuniste, adev\u0103ra\u0163i martiri ai credin\u0163ei catolice pe care n-au p\u0103r\u0103sit-o\u015fi eroi ai neamului pe care nu l-au tr\u0103dat.