Mul\u0163i oameni manifest\u0103 re\u0163inere fa\u0163\u0103 de ideea unui studiu axat pe modalit\u0103\u0163ile de
punere \u00een valoare a \u00eentregului poten\u0163ial uman. \u00cen ochii lor, preocuparea pentru
autocunoa\u015ftere \u015fi pentru dezvoltarea \u00eencrederii \u00een sine, ca \u015fi stabilirea unor obiective,
preluarea controlului asupra propriei existen\u0163e sau educarea \u015fi cultivarea unui anumit sim\u0163 al
direc\u0163iei \u00eenaint\u0103rii fiec\u0103ruia pe traseul propriei sale vie\u0163i par, toate, cu mult prea \u201eamericane\u201d.
De ce oare- de o mie de ori, de ce?

\u00cei provoc pe to\u0163i ace\u015fti sceptici s\u0103 parcurg\u0103 eseul lui Colin Turner - un proiect
conving\u0103tor, care i-ar ajuta s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 fericirea \u015fi \u00eemplinirea, aplic\u00e2ndu-l. Nu exist\u0103 zi s\u0103
nu \u00eent\u00e2lnesc at\u00e2t oameni puternici, c\u00e2t \u015fi oameni slabi \u015fi nu exist\u0103 nici m\u0103car unul dintre ei
care s\u0103 nu aib\u0103 de profitat de pe urma citirii \u015fi \u00eensu\u015firii materialului cuprins \u00een aceast\u0103 carte
extraordinar\u0103. Dac\u0103 o vor face sau nu, asta nu-mi mai st\u0103 \u00een putere s\u0103 spun. Trebuie s\u0103
recunosc cu triste\u0163e c\u0103, dup\u0103 c\u00e2te am constatat din proprie experien\u0163\u0103, capacitatea de
autoanaliz\u0103 constituie o calitate omeneasc\u0103 mai degrab\u0103 rar\u0103...

N\u0103scut pentru succes este o carte care, sper, \u00ee\u015fi va atinge \u015fi importantul scop de a
furniza o metod\u0103 \u00een stare s\u0103 ne ajute s\u0103 ne \u00eembun\u0103t\u0103\u0163im standardul de via\u0163\u0103 actual.
Concuren\u0163a acerb\u0103 pe care ne-o fac numeroasele \u0163\u0103ri aflate \u00een plin\u0103 dezvoltare industrial\u0103
reprezint\u0103 o provocare enorm\u0103 \u015fi fiecare dintre noi, indiferent de profesie, avem nevoie s\u0103 ne
perfec\u0163ion\u0103m \u015fi s\u0103 progres\u0103m permanent. Realizarea acestui obiectiv personal se poate
dovedi de o importan\u0163\u0103 vital\u0103 pentru progresul \u00eentregii \u0163\u0103ri. \u00een prezent, una dintre
megatendin\u0163ele de evolu\u0163ie ale economiei este deplasarea accentului de pe crearea locurilor
de munc\u0103, pe crearea propriului loc de munc\u0103. Aceast\u0103 situa\u0163ie presupune asumarea
responsabilit\u0103\u0163ii pentru propria prezen\u0163\u0103 pe pia\u0163a muncii \u015fi \u00eenseamn\u0103, totodat\u0103, o provocare
serioas\u0103. Pentru cei care \u0163in s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u00een acest domeniu, sec\u0163iunea Crede in tine \u00eensu\u0163i:
crede \u00een menirea ta constituie o lectur\u0103 indispensabil\u0103.

\u00cen calitatea mea de politician, m-au interesat \u00eendeosebi capitolele despre arta de a te
folosi de adversari \u015fi obstacolele care mai degrab\u0103 te \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 le dep\u0103\u015fe\u015fti dec\u00e2t te
\u00eempiedic\u0103. Eu unul voi reciti iar \u015fi iar cartea aceasta. Sper c\u0103 \u015fi al\u0163ii vor face la fel.

pentru care am fost crea\u0163i este acela de a ne realiza conform poten\u0163ialului cu care am fost
\u00eenzestra\u0163i. Ni s-a d\u0103ruit via\u0163a, iar \u0163elul nostru ar trebui s\u0103 fie s\u0103 facem din ea un succes. Acest
succes nu poate fi m\u0103surat dec\u00e2t compar\u00e2nd ceea ce am realizat cu ceea ce suntem \u00een stare
s\u0103 realiz\u0103m.

Ce facem cu zestrea care ni s-a dat? Ea a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103, poten\u0163ialul nostru
a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie activat, ca s\u0103 ne poarte spre culmile unor \u00eempliniri incredibile. Fiecare om a
fost creat cu un anumit scop \u015fi dintr-un motiv anume, dar dac\u0103 nu ajungem s\u0103 le cunoa\u015ftem,
sau s\u0103 \u015ftim ce dorim, acest poten\u0163ial r\u0103m\u00e2ne neexploatat. \u00cenchipuie-\u0163i un computer unic,
ultraperformant, al c\u0103rui nou operator a pierdut instruc\u0163iunile de operare \u015fi, de aceea, nu-l
poate folosi la \u00eentreaga sa capacitate. Dac\u0103 fiecare dintre noi a fost creat \u00eentr-un anumit scop,
\u00eenseamn\u0103 c\u0103 toate elementele necesare realiz\u0103rii acestuia trebuie s\u0103 fi fost create o dat\u0103 cu
noi \u015fi s\u0103 se afle \u00een noi. Problema e c\u0103 nu ne d\u0103m seama care este scopul. Cartea de fa\u0163\u0103 \u00ee\u0163i va
ar\u0103ta, \u00eentre altele, cum limitele pe care ni le fix\u0103m noi \u00een\u015fine ne bareaz\u0103 calea spre succes.
\u00cent\u00e2i \u015fi-nt\u00e2i, este necesar s\u0103 \u00een\u0163elegi propria ta unicitate \u015fi s\u0103 recuno\u015fti: cea mai important\u0103
personalitate \u00een via\u0163\u0103 a secolului nostru e\u015fti chiar TU..

Pe frontispiciul \u015fcolii lui Socrate st\u0103tea scris: \u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i", consfin\u0163indu-
se importan\u0163a faptului c\u0103, \u00een acest proces al autocunoa\u015fterii, un factor crucial \u00eel reprezint\u0103
con\u015ftiin\u0163a unicit\u0103\u0163ii propriei tale persoane. \u015eansele ca o alt\u0103 persoan\u0103 s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi date
biologice ca ale tale nu sunt dec\u00e2t abia una la cincizeci de miliarde- nimeni nu de\u0163ine,
laolalt\u0103, amprentele tale digitale, tr\u0103s\u0103turile chipului, caracteristicile urechii sau ale liniilor
desenate pe degetele de la picioare. Medicii au demonstrat c\u0103 \u015fi compozi\u0163ia s\u00e2ngelui este
strict individualizat\u0103. De fapt, e\u015fti o fiin\u0163\u0103 unic\u0103, deosebit\u0103 \u015fi \u00eenzestrat\u0103 cu capacitatea de a
realiza lucruri mari, pentru c\u0103 e\u015fti \u00een stare s\u0103 g\u00e2nde\u015fti, ceea ce te plaseaz\u0103 deasupra
celorlalte forme de via\u0163\u0103. S-a spus c\u0103 tot ce omul construie\u015fte \u00een minte, poate construi \u015fi \u00een
fapte.Celor mai mul\u0163i le vine greu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 noi, oamenii, suntem \u00eencoronarea Crea\u0163iei

\u015fi c\u0103 nu exist\u0103 limite sau restric\u0163ii \u00een voca\u0163ia noastr\u0103 pentru succes \u015fi \u00een capacitatea de a-1
realiza. Acest poten\u0163ial de \u00eemplinire exist\u0103 \u00een fiecare individ \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie utilizat. Nu-\u0163i
mai aminte\u015fti cum, la \u015fcoal\u0103, \u00ee\u0163i spuneai \u201eNu pot\u201d ori de c\u00e2te ori \u0163i se cerea s\u0103 \u00eenve\u0163i un lucru
nou? \u015ei totu\u015fi, cu pu\u0163in efort, de fiecare dat\u0103 \u201edescopereai\u201d c\u0103 posedai capacitatea de a-1
\u00eenv\u0103\u0163a-ba chiar c\u0103 \u00ee\u0163i f\u0103cea pl\u0103cere. Dup\u0103 ce ai deprins mersul pe biciclet\u0103, nu l-ai mai uitat
nici p\u00e2n\u0103 acum - aveai capacitatea de a-\u0163i \u00eensu\u015fi aceast\u0103 practic\u0103. \u00cen copil\u0103rie a trebuit s\u0103-\u0163i
asumi r\u0103spunderea riscului a numeroase c\u0103z\u0103turi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ai \u00eenv\u0103\u0163at. Secretul este c\u0103
poten\u0163ialul trebuie trezit la via\u0163\u0103. Dac\u0103, \u00eentr-un anumit domeniu, sim\u0163im c\u0103 nu suntem la
\u00een\u0103l\u0163imea situa\u0163iei, acest lucru este consecin\u0163a limitelor pe care ni le-am impus singuri.
Sportivii \u015ftiu c\u0103 mai au o rezerv\u0103 de energie \u015fi pentru \u201ea doua respira\u0163ie\u201d, dar c\u0103 trebuie s\u0103 o
foloseasc\u0103 la un maxim de randament pe prima. Noi, ceilal\u0163i, ne bloc\u0103m orice rezerv\u0103
disponibil\u0103 refuz\u00e2nd s\u0103 ne exercit\u0103m dreptul de a alege. Cum nu ne a\u015ftept\u0103m la nimic bun,
nici nu realiz\u0103m nimic bun. Dac\u0103 venim la f\u00e2nt\u00e2na vie\u0163ii \u00een m\u00e2n\u0103 cu o linguri\u0163\u0103 \u00een loc de o
saca, nu acord\u0103m nici o \u015fans\u0103 talentelor noastre \u015fi rezervelor noastre de putere, imagina\u0163ie,
intui\u0163ie \u015fi creativitate, iar Natura ne va lua darurile pe care nu am \u015ftiut s\u0103 le apreciem,
fiindc\u0103 nu am f\u0103cut uz de ele. \u00cen ad\u00e2ncul oceanelor tr\u0103iesc pe\u015fti c\u0103rora sim\u0163ul v\u0103zului le-a
devenit inutil, astfel c\u0103 Natura le-a atrofiat ochii. Ceea ce nu \u00eentrebuin\u0163\u0103m decade \u015fi dispare.
Capacit\u0103\u0163ile pe care le cultiv\u0103m se \u00eembog\u0103\u0163esc \u015fi devin mai puternice - oamenii care lucreaz\u0103
cu m\u00e2inile constat\u0103 c\u0103 o b\u0103\u015fic\u0103 se transform\u0103 \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103 \u015fi degetele sunt astfel mai pline de
for\u0163\u0103 \u015fi mai rezistente; cei care \u00ee\u015fi pun la treab\u0103 imagina\u0163ia \u015fi exprimarea conceptual\u0103
descoper\u0103 c\u0103, treptat, \u015fi viteza idea\u0163iei spore\u015fte. Unul dintre scopurile acestei c\u0103r\u0163i este
tocmai acela de a-\u0163i ar\u0103ta cum s\u0103-\u0163i activezi procesele mentale - un fel de culturism mental - \u015fi
cum s\u0103 define\u015fti \u015fi s\u0103 cultivi geniul care te face unic.

Tu \u00eensu\u0163i ai capacitatea de a atinge rezultate de valoare maxim\u0103 \u00een cel pu\u0163in un
domeniu- nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 descoperi care este acesta. S-a demonstrat c\u0103 nivelul la care se
situeaz\u0103 inteligen\u0163a \u015fi creativitatea este direct propor\u0163ional cu cantitatea \u015fi calitatea
stimul\u0103rii mentale administrate. Ca orice mu\u015fchi, \u015fi \u201emu\u015fchiul creativit\u0103\u0163ii\u201d, adic\u0103 intelectul,
devine cu at\u00e2t mai puternic cu c\u00e2t este mai bine antrenat. La fel de valabil\u0103 este \u015fi reciproca:
Cu c\u00e2t este mai pu\u0163in stimulat\u0103 \u015fi utilizat\u0103, cu at\u00e2t mintea devine mai pu\u0163in performant\u0103.
Atunci c\u00e2nd studiezi un anumit subiect, \u00ee\u0163i vin din ce \u00een ce mai multe idei pe m\u0103sur\u0103 ce
aprofundezi cele studiate. Dac\u0103 dou\u0103 sau mai multe persoane studiaz\u0103 \u00eempreun\u0103, ele se
stimuleaz\u0103 una pe alta, iar rezultatul direct al acestei concentr\u0103ri multiple \u00eel constituie
apari\u0163ia ideilor noi. Mintea \u015fi imagina\u0163ia pot fi stimulate \u00een primul r\u00e2nd prin lectur\u0103. Din
p\u0103cate, majoritatea renun\u0163\u0103 la a citi \u015fi alte c\u0103r\u0163i \u00een afar\u0103 de romane, \u00eendat\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea
studiilor. Cititul, mai mult dec\u00e2t orice, stimuleaz\u0103 fluxul ideatic, iar acesta se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte \u015fi
\u00ee\u015fi spore\u015fte debitul cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este alimentat prin exerci\u0163iu. Zicala \u201e\u00eel la\u015fi, te
las\u0103\u201d nu e niciodat\u0103 mai adev\u0103rat\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd este aplicat\u0103 creativit\u0103\u0163ii \u00eenn\u0103scute.
Teoria relativit\u0103\u0163ii a prins contur \u00een imagina\u0163ia lui Ein s tein \u015fi nu pe tabla unei s\u0103li de clas\u0103.
Vis\u00e2nd cu ochii deschi\u015fi, fizicianul \u015fi-a imaginat c\u0103 ar c\u0103l\u0103tori c\u0103lare pe o raz\u0103 de lumin\u0103.
Gradul \u00een care \u00ee\u0163i accep\u0163i \u015fi \u00ee\u0163i dezvol\u0163i creativitatea nativ\u0103 determin\u0103 exact c\u00e2t de departe
po\u0163i ajunge.

Din vremuri str\u0103vechi exist\u0103 ideea conform c\u0103reia mintea omeneasc\u0103 este o parte
dintr-un \u00eentreg mental mult mai puternic, o parte din subcon\u015ftientul universal, din inteligen\u0163a
infinit\u0103, din subcon\u015ftientul colectiv, din supracon\u015ftient sau supercon\u015ftient. Dispunem cu to\u0163ii
de un supracon\u015ftient, la care facem apel \u00een mod constant \u015fi, totodat\u0103, \u00een mod dezorganizat.
Entuziasmul, emo\u0163ia, intui\u0163ia \u015fi capacitatea de p\u0103trundere, creativitatea \u015fi imagina\u0163ia,
motiva\u0163ia \u015fi inspira\u0163ia izvor\u0103sc din acest supracon\u015ftient \u015fi se supun controlului s\u0103u. Aceast\u0103
bogat\u0103 rezerv\u0103 de talent ne st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103, dar trebuie s\u0103 g\u0103sim c\u0103ile de acces c\u0103tre ea.

\u00cen mod tradi\u0163ional, numim \u201egeniu\u201d o anumit\u0103 facultate pe care n-o \u00een\u0163elegem prea bine.
Dac\u0103 sunt \u00eentreba\u0163i ce \u00eenseamn\u0103 \u201egeniul\u201d, oamenii tind s\u0103 r\u0103spund\u0103 c\u0103 nu este vorba doar de
intelect sau de emo\u0163ie, ci, poate, de o suprapunere a acestora. De altfel sunt numero\u015fi
filosofii, savan\u0163ii, poe\u0163ii, prozatorii, pictorii \u015fi muzicienii care recunosc c\u0103 nu-\u015fi dau prea bine
seama cum le vin ideile.

Socrate a f\u0103cut un adev\u0103rat personaj din vocea sa l\u0103untric\u0103 \u015fi l-a numit daimon-ul s\u0103u -
cel despre care spunea c\u0103 \u00eel sus\u0163ine \u015fi-l \u00eendrum\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-i starea de senin\u0103tate
sufleteasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een clipele de pe urm\u0103, c\u00e2nd a trebuit s\u0103-\u015fi bea cupa cu otrav\u0103. Nu vreau s\u0103
spun c\u0103 filosofia sa izvor\u0103\u015fte numai din aceast\u0103 voce l\u0103untric\u0103, ci doar c\u0103 el s-a aflat sub
influen\u0163a supracon\u015ftientului. Descriindu-l \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u rostit \u00een fa\u0163a celor cinci sute unu
judec\u0103tori, Socrate a spus:

Ceva divin, de natur\u0103 spiritual\u0103, se pogoar\u0103 asupra mea, ca un fel de glas pe care \u00eel aud [...] \u015fi atunci c\u00e2nd apare, m\u0103 opre\u015fte \u00eentotdeauna de la ceea ce m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 fac, dar niciodat\u0103 nu m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ac\u0163ionez.

Schopenhauer nota c\u0103: ideile mele filosofice au luat na\u015ftere \u00eenl\u0103untrul meu, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia mea, \u00een acele clipe c\u00e2nd voin\u0163a mea era ca \u015fi adormit\u0103, iar mintea \u00eemi era \u00eendreptat\u0103 spre o direc\u0163ie predeterminat\u0103.

Descriindu-\u015fi senza\u0163iile \u00eencercate \u00een momentul contur\u0103rii ideilor sale sociologice,
Rousseau declara c\u0103 acestea \u00eei veneau de la o surs\u0103 de inteligen\u0163\u0103 din afara sa, care \u00eel
dep\u0103\u015fea, astfel c\u0103 \u00ee\u015fi sim\u0163ea capul cuprins de o amor\u0163eal\u0103 ame\u0163itoare, asem\u0103n\u0103toare st\u0103rii
de ebrietate.