Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
P. 1
Dorin Dobrincu - Libertate religioasă şi contestare în România lui Nicolae Ceauşescu

Dorin Dobrincu - Libertate religioasă şi contestare în România lui Nicolae Ceauşescu

Ratings: (0)|Views: 18 |Likes:
Published by George Spiridon

studiu realizat de istoricul Dorin Dobrincu postat pe danutm.files.wordpress.com/2008/03/ddobrincu_alrc.pdf, ultima accesare: 16 mai 2011

studiu realizat de istoricul Dorin Dobrincu postat pe danutm.files.wordpress.com/2008/03/ddobrincu_alrc.pdf, ultima accesare: 16 mai 2011

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: George Spiridon on Feb 16, 2013
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

09/23/2013

 
1
Dorin DobrincuLibertate religioas
ă ş
i contestare în România lui Nicolae Ceau
ş
escu: ComitetulCre
ş
tin Român pentru Ap
ă
rarea Libert
ăţ
ii Religioase
ş
i de Con
ş
tiin
ţă
(ALRC)1. Problemele unei cercet
ă
ri
Investigarea academic
ă
a istoriei contemporane a formelor religioase nu a fost posibil
ă
în România înainte de 1989 din motive care credem c
ă
sunt evidente: controlulideologic al partidului-stat, inexisten
ţ
a contactului cu mediile
ş
tiin
ţ
ifice externe,inaccesibilitatea surselor etc. Pr 
ă
 bu
ş
irea totalitarismului a deschis calea
ş
i pentru studiilede istorie a Bisericii/cre
ş
tinismului, îns
ă
dup
ă
mai bine de un deceniu rezultatele suntmodeste. Formarea speciali
ş
tilor necesit
ă
un timp îndelungat
ş
i existen
ţ
a unui mediu propice pentru desf 
ăş
urarea unor cercet
ă
ri ale c
ă
ror rezultate ar putea stânjeni prejudec
ăţ
ile înc
ă
intens cultivate. Nu este de neglijat nici situa
ţ
ia surselor pentrusubiecte de acest gen. S-a publicat o relativ abundent
ă
literatur 
ă
memorialistic
ă
, ziarele
ş
irevistele epocii sunt libere în marile biblioteci, îns
ă
situa
ţ
ia arhivelor constituie înc
ă
o(mare) problem
ă
. Situa
ţ
ia este valabil
ă
pentru toate arhivele române
ş
ti, eviden
ţ
iindu-semai ales cele care de
ţ
in fonduri care privesc perioadele mai apropiate de noi. Pu
ţ
inedocumente, mai ales cu informa
ţ
ii de rang secund, au fost accesibile cercet
ă
torilor 
1
.În studiul de fa
ţă
utiliz
ă
m cu prec
ă
dere surse memorialistice, analizecontemporane perioadei avute în vedere, documente edite
ş
i inedite, acestea din urm
ă
 provenind din arhive private, dar cu atât mai pu
ţ
in valorificate pân
ă
în prezent.Reproducerea în
Anexe
a torva dintre aceste documente inedite s-a
ă
cut peconsiderentul integr 
ă
rii lor (
ş
i în acest mod) în circuitul
ş
tiin
ţ
ific.Consider 
ă
m c
ă
abordarea subiectelor insuficient cunoscute reprezint
ă
o prioritate pentru speciali
ş
tii istoriei recente. Cazul pe care îl avem în vedere necesit
ă
o încadraremai larg
ă
, atât în contextul general al epocii, cât
ş
i în cel specific religios, inclusiv cuample preciz
ă
ri punctuale, motiv pentru care am optat pentru o abordare istoric
ă
de tipnara
ţ
iune-problem
ă
. Toate acestea pot oferi o (mai bun
ă
) în
ţ
elegere a raporturilor dintrespecificul denomina
ţ
ional, libertatea religioas
ă ş
i contestare în România lui NicolaeCeau
ş
escu.
2. Privire asupra situa
ţ
iei politice
ş
i religioase în prima parte a regimului comunist
Dup
ă
o perioad
ă
de tranzi
ţ
ie, în care a simulat jocul democratic – îns
ă
cu grosolaneaccente false –, regimul comunist s-a instalat total la sfâr 
ş
itul anului 1947 – începutulanului 1948. Partidele politice au fost fie desfiin
ţ
ate, fie men
ţ
inute pentru o vreme cu roldecorativ, s-a produs a
ş
a numita na
ţ
ionalizare, în fapt o veritabil
ă
confiscare a propriet
ăţ
ilor, s-au reorganizat serviciile represive ale statului (întâi Securitatea, apoiMili
ţ
ia
ş
i-au f 
ă
cut sim
ţ
ite prezen
ţ
a), s-au emis legi ale înv
ăţă
mântului, intrat complet subcontrolul statului
ş
i politizat. De asemenea, o lege a cultelor religioase, emis
ă
la 4 august1948, permitea suprema
ţ
ia statului – prin Ministerul Cultelor, transformat în 1957 în
1
Pentru o încadrare punctual
ă
a acestor probleme vezi Dorin Dobrincu, “Istoria Bisericii
ş
i pericolulconfesionaliz
ă
rii cercet
ă
rii”, în
Xenopoliana
,VII, nr. 3-4/1999, p. 131-131, 135.
 
2
Departamentul Cultelor – asupra vie
ţ
ii religioase
2
. Regimul comunist a mimat libertateareligioas
ă
, prin constitu
ţ
iile sale succesive, de
ş
i ducea programatic o politic
ă
ateist
ă
.Competen
ţ
ele confesiunilor din România au fost limitate strict la cl
ă
dirile bisericilor,fiindu-le interzis
ă
orice manifestare vizibil
ă
. A fost un compromis acceptat mai u
ş
or saumai greu de c
ă
tre ierarhiile diferitelor culte
3
.
3. Scurt
ă
prezentare a cre
ş
tinilor evanghelici din România
România nu a fost o
ţ
ar 
ă
omogen
ă
din punct de vedere etnic
ş
i religios, aceasta fiind orealitate a trecutului, dincolo de imaginea pe care încearc
ă
s
ă
o proiecteze unii asupraistoriei. Na
ţ
iunea
ş
i religia au fost
ş
i sunt no
ţ
iuni sensibile pentru mul
ţ
i români. L
ă
sând lao parte cli
ş
eele legate de raportul na
ţ
iune-confesiune majoritar 
ă
– nu putem trece cuvederea comunit
ăţ
ile de catolici
ş
i de protestan
ţ
i sau neoprotestan
ţ
i care s-au manifestatîntr-un fel sau altul în istoria româneasc
ă
.Dac
ă
protestan
ţ
ii adep
ţ
i ai reformei magisteriale sunt o prezen
ţă
permanent
ă
dinsecolul al XVI-lea, deci de la Reform
ă
, nu e mai pu
ţ
in adev
ă
rat c
ă
mai târziu î
ş
i vor faceapari
ţ
ia
ş
i comunit
ăţ
i de evanghelici, cunoscu
ţ
i mai ales sub numele de poc
ă
i
ţ
i sauneoprotestan
ţ
i, cele din urm
ă
denumiri fiind generalizatoare
ş
i destul de inexacte
4
.Prefer 
ă
m no
ţ
iunea de evanghelici
5
, care presupune nu atât o precizare confesional
ă
(de
ş
i
2
Dennis Deletant,
Teroarea comunist 
ă
în România. Gheorghiu-Dej
ş
i statul poli
 ţ 
ienesc, 1948–1965
,Traducere de Lucian Leu
ş
tean, Cu o prefa
ţă
a autorului pentru edi
ţ
ia în limba român
ă
, Ia
ş
i, EdituraPolirom, 2001, p. 77. Vezi
ş
i Trevor Beeson,
Discretion and Valour. Religious conditions in Russia and  Eastern Europe
, Revised edition with a Foreword to the first edition by Sir John Lawrence, London,Collins, Fount Paperbacks, Philadelphia, Fortress Press, 1982 (prima edi
ţ
ie a lucr 
ă
rii a ap
ă
rut în 1974), p.365; Earl A. Pope, „Protestantism in Romania“, în Sabrina Petra Ramet,
Protestantism and Politics in Eastern Europe and Russia. The Communist and Postcommunist Eras
, Durham and London, DukeUniversity Press, 1992, p. 165.
3
O bun
ă
analiz
ă
a rela
ţ
iilor dintre stat
ş
i confesiuni în România comunist
ă
a realizat Paul Negru
ţ
,
Biserica
 ş
i Statul. O interoga
 ţ 
ie asupra modelului „simfoniei“ bizantine
, Oradea, Editura Institutului Biblic„Emanuel“, 2000, în special capitolul 4, „Crucea, secera
ş
i ciocanul: o sintez
ă
româneasc
ă
“, p. 102-164.Vezi
ş
i Olivier Gillet,
Religie
ş
i na
 ţ 
ionalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub regimul comunist 
,Traducere de Mariana Petri
ş
or, Bucure
ş
ti, Editura Compania, 2001,
passim
. Mihai
Ş
ora, unul dintre pu
ţ
iniifilosofi români care s-au pronun
ţ
at asupra st
ă
rii religioase sub comunism, amintea c
ă
„bisericile au fostdeschise, dar, în acela
ş
i timp, au fost îngenuncheate. Pactul tacit între Stat
ş
i ierarhia bisericeasc
ă
a fost:las
ă
-m
ă
cu mâinile libere
ş
i voi v
ă
face
ţ
i c
ă
plou
ă
. Biserica s-a deplasat într-o zon
ă
care privea strictsufletele oamenilor. Ea a fost tolerat
ă
pentru c
ă
nu a jenat în nici un chip modul de organizare impus decomuni
ş
ti. A
ş
a s-a p
ă
strat continuitatea Bisericii“ (Mihai
Ş
ora, „Politicienii români înc
ă
nu s-au diferen
ţ
iatdoctrinar, ci doar ca interese imediate“, interviu de Constantin Cionchin
ă
, în
Monitorul 
, nr. 81, 6 aprilie2001, p. 8 A).
4
Pentru o încercare de încadrare teologic-confesional
ă ş
i de precizare terminologic
ă
, cu referire direct
ă
laspa
ţ
iul românesc, vezi Iosi
Ţ
on,
Credin
 ţ 
a adev
ă
rat 
ă
, Wheaton, Illinois, USA, Societatea Misionar 
ă
Român
ă
, 1988, p. 6–7, 81–82.
5
Dintr-o larg
ă
bibliografie cu privire la evanghelici, în special la cei anglo-saxoni,
ş
i care prive
ş
teîndeosebi identitatea lor, dar cu chestiuni de interes general
ş
i pentru cei din Ronia, vezi
The Evangelicals. What They Believe, Who They Are, Where They Are Changing 
, edited by David F. Wells andJohn D. Woodbridge, Nashville, New York, Abingdon Press, 1975,
passim
;
Evangelicalism. ComparativeStudies of Popular Protestantism in North America, the British Isles, and Beyond, 1700-1990
, edited byMark A. Noll, David W. Bebbington, George A. Rawlyk, New York, Oxford, Oxford University Press,1994,
passim
; Mark A. Noll,
The Scandal of the Evangelical Mind 
, Grand Rapids, Michigan, USA,William B. Eerdmans Publishing Company, Leicester, England, Inter-Varsity Press, 1994, p. 7–10.Dator 
ă
m mul
ţ
umiri domnului D
ă
nu
ţ
M
ă
n
ă
stireanu, care ne-a pus cu generozitate la dispozi
ţ
ie acestelucr 
ă
ri. De asemenea, vezi
ş
i Daniel G. Reid (Coordinating Editor), Robert D. Linder, Bruce L. Shelley,
 
3
aceasta e prezent
ă ş
i foarte important
ă
), cât una teologic
ă
. Sunt
ş
i se declar 
ă
evanghelici bapti
ş
tii, cre
ş
tinii dup
ă
Evanghelie, penticostalii, o parte a Oastei Domnului
ş
i alte câtevagrupuri mai mici. No
ţ
iunea de neoprotestan
ţ
i este mult mai vag
ă
, permi
ţ
ând includereatuturor grup
ă
rilor derivate preponderent din protestantism, dar nu numai, chiar dac
ă
întreacestea nu exist
ă
decât slabe leg
ă
turi de ordin teologic
ş
i organizatoric sau poate niciatât
6
. Nici condi
ţ
iile istorice nu sunt comparabile pentru toate aceste grup
ă
ri, având învedere c
ă
multe nu au avut niciodat
ă
, pân
ă
în 1990, statut legal în România. În textul defa
ţă
utiliz
ă
m denumirea de neoprotestan
ţ
i doar atunci când e vorba
ş
i despre grup
ă
ri carenu apar 
ţ
in strict e
ş
ichierului teologic evanghelic.Supu
ş
i persecu
ţ
iilor în perioada interbelic
ă
, trecu
ţ
i în ilegalitate prin Legea 927/30decembrie 1942, amenin
ţ
a
ţ
i cu deportarea în mas
ă
în Transnistria în timpul celui de-aldoilea r 
ă
zboi mondial (de altfel unii au
ş
i ajuns acolo), evanghelicii s-au bucurat de ooarecare libertate doar
ţ
iva ani, dup
ă
sfâr 
ş
itul marii conflagra
ţ
ii. În acest timp,confesiunile evanghelice au trecut printr-un proces de reorganizare, mai întâi bapti
ş
tii,apoi cre
ş
tinii dup
ă
Evanghelie
ş
i penticostalii ob
ţ
inând statutul de cult
7
.
4. Cre
ş
tinii evanghelicii în anii ‘50–‘60
În anii ’50, evanghelicilor le fuseser 
ă
impuse numeroase restric
ţ
ii, prin intermediulDepartamentului Cultelor, care f 
ă
cea rapoarte c
ă
tre Direc
ţ
ia I a Securit
ăţ
ii. Spre exemplu,Uniunii Baptiste i-au fost impuse noi statute, care aveau s
ă
-i restrâng
ă
foarte multactivitatea. Întrucât bisericile locale erau autonome, deci puteau fi mai greu controlate,
Harry S. Stout (Consulting Editors); Craig A. Noll (Abridging Editor),
Concise Dictionary of Christianityin America
, Downers Grove, Illinois, InterVarsity Press, 1995, în special capitolele „Evangelicalism“ (p.123–124)
ş
i „New Evangelicalism“ (p. 239). Îi suntem recunosc
ă
tori domnului Paul E. Michelson pentruaceast
ă
carte.
6
Referindu-se la situa
ţ
ia din Ronia, Earl A. Pope observa ambiguitatea termenilor „neoprotestant(
ă
)“/„neoprotestan
ţ
i(e)“, prin includerea evanghelicilor, a bisericilor libere (
 Free Churches
),a fundamentali
ş
tilor 
ş
i a
sectan
 ţ 
ilor 
(Earl A. Pope,
op. cit 
, p. 373, nota 10).
7
Pentru istoria bisericilor evanghelice din România sunt pu
ţ
ine lucr 
ă
ri, cele existente având un caracter maidegrab
ă
devo
ţ
ional, cu note personale accentuate, chiar exagerate, efectuarea unor cercet
ă
ri cu adev
ă
rat profesionale r 
ă
mânând un deziderat. Totu
ş
i, chiar 
ş
i a
ş
a, aceste realiz
ă
ri cuprind informa
ţ
ii utile cel pu
ţ
in pentru fixarea faptelor: Alexa Popovici,
Istoria bapti
 ş
tilor din România. Curs predat la seminarul teologicbaptist din Bucure
 ş
ti, România
, vol. I,
1856–1919
, vol. II,
1919–1944
, Chicago, Editura Bisericii BaptisteRomâne, s.a.; Ioan Bunaciu,
Istoria R
ă
 spândirii Credin
 ţ 
ei Cre
 ş
tine Baptiste în România
, Bucure
ş
ti, EdituraUniunii Comunit
ăţ
ilor Cre
ş
tine Baptiste, 1981; Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu,
Istoria r 
ă
 spândirii credin
 ţ 
eibaptiste
, Bucure
ş
ti, Editura Universit
ăţ
ii, 1997, în special partea a II-a (realizat
ă
exclusiv de Ioan Bunaciu),„Bisericile cre
ş
tine baptiste din România, dup
ă
1944. Oameni, Fapte, Întâmpl
ă
ri“, p. 87–241 (mul
ţ
umimautorilor pentru aceast
ă
lucrare); Iosif 
Ţ
on, "Persecu
ţ
ia religioas
ă
între anii 1920–1944", în
Libertateareligioas
ă
. Contribu
 ţ 
ia bapti
 ş
tilor la dezvoltarea acestui concept 
, Oradea, Editura Cartea Cre
ş
tin
ă
, 1995, p.101-119; Trandafir Sandru,
Biserica Penticostal 
ă
în istoria cre
 ş
tinismului
, Bucure
ş
ti, Editura Bisericii luiDumnezeu Apostolice Penticostale din România, 1992, p. 123–168 (mul
ţ
umim domnului Petru Zaharia pentru aceast
ă
carte); Valeriu Andreiescu,
Curs de istorie a Bisericii Penticostale din România
, manuscris,s.a (c. 1999) (mul
ţ
umim domnului Nicu Geant
ă
pentru oferirea acestui text); Marin Ionescu, GheorgheOprea-Teodorescu,
Istoricul Adun
ă
rilor Cre
 ş
tine dup
ă
Evanghelie din România (Perioada 1899–1945)
,manuscris, s.a. (c. 1994) (mul
ţ
umim domnului Pavel Romaniuc pentru punerea la dispozi
ţ
ie a acestuimanuscris); Eliezer M
ă
ce
ş
aru,
Adun
ă
rile Cre
 ş
tine dup
ă
Evanghelie în istoria cre
 ş
tinismului la români(1899–1943)
, lucrare de licen
ţă
, Institutul Biblic Român, Facultatea de Teologie Pastoral-Didactic
ă
,Bucure
ş
ti, 1997 (dator 
ă
m mul
ţ
umiri pentru acest manuscris domnului Nicu Geant
ă
). Probabil cea mai bun
ă
 privire sintetic
ă
asupra ansamblului protestant românesc, inclusiv evanghelic, a fost realizat
ă
de uni-versitarul american Earl A. Pope, „Protestantism in Romania“, în
loc cit.
, p. 157–208, notele la p. 372–383.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->