PREFA\u0162A
In paginile ce urmeaz\u0103, cititorii vor face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu una dintre cele mai cunoscute opere ale literaturii franceze, una dintre
ce!e mai \u00eenalte crea\u0163ii ale prozei universale a secolului al XlX-lea, unul dintre marile romane ale lumii : Al\u0103n\u0103stirea din

Via\u0163a \u015fi opera lui Stgndhal au avut parte, mai ales de vreo cincizeci de ani \u00eencoace, de cercet\u0103tori pasiona\u0163i, scormonitori
curio\u015fi \u015fi sistematizatori neobosi\u0163i de manuscrise compacte \u015fi nota\u0163ii disparate, adev\u0103ra\u0163i copoi de urme \u015fi indicii literare \u2014
de ttWel, adev\u0103ra\u0163i savan\u0163i, mode\u015fti \u015fi puri iubitori ai fenomenului literar \u2014 care au cioc\u0103nit, sondat \u015fi s\u0103pat toate taini\u0163ele
muncii scriitorice\u015fti a lui Beyfe. Nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 scriitorul \u00eensu\u015fi, foarte \u00eenclinat spre autoobserva\u0163ie \u015fi, \u00een acela\u015fi
timp, spre consemnarea grafic\u0103 \u015fi plastic\u0103 a tuturor \u00eent\u00eempl\u0103r\u00eelor \u015fi g\u00eenduri-lor vie\u0163ii sale zilnice (\u00eenclinare care mergea
uneori, p\u00een\u0103 Ia desenarea de mici planuri \u015fi schi\u0163e pentru ilustrarea textului scris), a ajutat \u015fi u\u015furat \u00een mod substan\u0163ial
munca istoricilor literari
\u015fi a arhivi\u015ftilor documenta\u0163iei saleperionale, Fapt este c\u0103 exist\u01031 cu privire la opera lui Stcndhal omul\u0163ime de informa\u0163ii,
uneori de o minu\u0163ioas\u0103 precizie, de care nu dispunem cu privire la alte opere \u015fi al\u0163i scriitori. Aceasta nu determina, desigur,
p\u0103trunderea \u00een esen\u0163a operei, dar reprezint\u0103 o preg\u0103tire \u015fi o introducere a c\u0103ror importan\u0163\u0103 nu trebuie neglijat\u0103.
A\u015fadar, se cunoa\u015fte precis momentul \u015fi locul \u00een care Beyle a \u00eenceput s\u0103 scrie M\u0103n\u0103stirea din Partita ; \u00een ziua de 4 noiembrie
1838, la Paris, nesigur\u0103 fiind, dar de decis \u00eentre dou\u0103 ipoteze, numai adresa : sau strada Caumartin nr. 8, sau strada Godot-de-
Mauroy nr. 30, la hotelul cu acela\u015fi nume. Se \u015ftie de asemenea c\u0103, scriind sau dict\u00eend, el a sf\u00eer\u015fit cartea ir\u25a0 . hi:i de 25
decembrie a aceluia\u015fi an, ceea ce \u00een-olumlnosul roman a fost scri3 \u00een cinci-Ile \u2014un adev\u0103rat record. Manuscrisul .i fi

dat\u0103 cu adev\u0103rat memorabil\u0103 \u00een istoria universal\u0103 a romanului. Henri Beyle \u00eemplinise, de cur\u00eend, cincizeci \u015fi \u015fase de ani.
Se cunosc \u00eenc\u0103 \u015fi mai multe, cu privire la geneza \u015fi elaborarea celebrului roman. Se cunoa\u015fte chiar momentul primei idei,
clipa inspira\u0163iei, ca s\u0103 zicem a\u015fa : scriitorul m\u0103rturise\u015fte \u00eentr-o nota\u0163ie oarecare, conform unui obicei de care am pomenit mai
sus, c\u0103 \u00een ziua de 3 septembrie 1838, a avut \u201eideea tn\u0103u\u0103stirei", \u201el\u00e2eea" aceasta, fulgei\u0103toarea viziune anticipativ\u0103 a unei
opere, a fost desigur preg\u0103tit\u0103 printr-o succesiune de procese interioare imposibil de urm\u0103rit p\u00een\u0103 la prima faz\u0103 sau prima
verig\u0103, \u015fi nici m\u0103car p\u00een\u0103 la acel punct de la care s-ar putea vorbi de o orientare, de o concentrare a travaliului interior spre
pl\u0103m\u0103direa unei opere anumite. O treapt\u0103 de mare importan\u0163\u0103 a \u00eentregului

proces spiritual al lui Stendhal, \u015fi, deci, \u015fi alM\u0103n\u0103stirii, a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dragostea pasionat\u0103 pe care \u2014 de la primul con-
tact, la v\u00eersta de \u015faptesprezece ani, \u015fi p\u00een\u0103 la moarte \u2014 el a purtat-o, cu statornic\u0103 ardoare, Italiei \u2014 naturii, istoriei \u015fi oa-
menilor acestei \u0163\u0103ri.
Dup\u0103 cum se \u015ftie, at\u00eet prin gusturi, c\u00eet \u015fi prin \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii sale, Beyle a fost un c\u0103l\u0103tor neobosit, totdeauna gata s-o
porneasc\u0103 la drum, totdeauna gata s\u0103 foloseasc\u0103, \u015fi chiar s\u0103 provoace orice pricin\u0103 de peregrinare, ceea ce a atras, nu rareori,
absen\u0163e de ani de zile din patria sa. A ajuns p\u00een\u0103 la Moscova, cu armata napoleonian\u0103, a cunoscut bine Germania, Austria,
Polonia, a traversat de c\u00eeteva ori Canalul M\u00eenecii, pentru popasuri apreciabile \u00een Anglia, a cobor\u00eet \u00een Spania, iar \u00een Fran\u0163a a
f\u0103cut numeroase c\u0103l\u0103torii, numai cu scopul \u015fi pl\u0103cerea, unite, de a observa locuri, oameni \u015fi moravuri. \u00een vremea sa, care a
cuprins cei vreo dou\u0103zeci de ani ai r\u0103zboaielor revolu\u0163ionare \u015fi napoleoniene, de agita\u0163ie \u015fi dinamism nemai\u00eent\u00eelnite \u00een trecut,
el a fost totu\u015fi unul dintre oamenii cu cea mai complet\u0103 \u015fi mai bogat\u0103 cunoa\u015ftere a Europei, unul dintre acei care priveau
toate problemele politice, sociale, culturale, morale, \u00eentr-o perspectiv\u0103 autentic continental\u0103. Patriotismul lui Stendhal, care a
fost \u00eentotdeauna ardent, nu a avut niciodat\u0103 baza \u00eengust\u0103 a faimosului cazanierism francez, prezent, \u00eenc\u0103 de pe atunci, \u00een
psihologia burgheziei franceze, nu s-a resim\u0163it niciodat\u0103 de ceea ce, \u00een limba francez\u0103 se nume\u015fte \u201el'csprit de docher". Beyle
\u015ftia, printr-o tr\u0103ire direct\u0103, c\u0103 lumea este larg\u0103, c\u0103 civiliza\u0163ia \u015fi progresul s\u00eent fructul unei conlucr\u0103ri a na\u0163iunilor \u015fi popoarelor,
c\u0103 valorile superioare nu pot fi nici apanajul, nic\u00ee patrimoniul unui singur popor. Ca om care nu trecea nic\u0103ieri cu ochii
\u00eenchi\u015fi, care detesta, mai presus de orice, prejudecata, vanitatea, \u00eeng\u00eemfarea, care \u015ftia s\u0103 descopere \u015fi s\u0103 guste frumosul cu
cele mai variate \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale sale, \u015fi ca discipol al lui Cabanis, cercet\u0103tor pasionat de caractere na\u0163ionale, Beyle \u015ftia c\u0103 toate
\u0163\u0103rile au frumuse\u0163ea lor, c\u0103 fiecare popor arc vir-

tu\u0163ilc sale CTcatoarc, prin care devine egalul tuturor celorlalte popoare. De aci, \u015fi numai \u00een aceste limite, acel superior spirit
de cet\u0103\u0163ean al universului, de cosmopolitism, care \u00eel f\u0103cea s\u0103 presimt\u0103 ad\u00eeaca unitate a lumii, \u015fi pe care \u00eei pl\u0103cea s\u0103-1 pro-
clame : ,,vcngo adesso \u0103i Cosinopoii". Numeroasele pagini memorialistice, eseistice \u015fi critice, privitoare la locurile,
civiliza\u0163iile, moravurile, culturile \u015fi oamenii observa\u0163i cu ascu\u0163it\u0103 aten\u0163ie \u00een \u00eendelungatele sale peregrin\u0103ri, ca \u015fi obiceiul s\u0103u,
at\u00eet de ciudat \u015fi amuzant, de a-\u015fi redacta, adesea, \u00eensemn\u0103rile prin fraze formate din cuvinte franceze, engleze, italiene,
germane dovedesc c\u0103 aceasta nu era o vorb\u0103 goal\u0103.
Italia, \u00eens\u0103, e cu totul altceva. Sentimentul lui Beyle fa\u0163\u0103 de acest p\u0103m\u00eent \u015fi acest popor nu \u00eencape \u00een larga predispozi\u0163ie de

etap\u0103 prelungit\u0103 \u00een complicatul itincrariu al deplas\u0103rilor sale. Italia este pentru el, r\u00eend pe r\u00eend \u015fi simultan, o revela\u0163ie, o
pasiune, o alegere. La v\u00eersta de optsprezece ani, \u00een 1800, p\u0103\u015fe\u015fte pentru prima oar\u0103 dincolo de Alpi, \u015fi, din acel moment,
fiecare pas \u00eel conduce spre\u201e rcvd a tic", spre ceva \u201esublim", spre ,,ccl mai jnimos din lume", \u015fi spre alte nenum\u0103rate asemenea
superlative, de care faimosul s\u0103uJurnal, scrierile sale autobiografice \u015fi nenum\u0103ratele \u00eensemn\u0103ri pe care le risipea \u00een dreapta \u015fi
\u00een st\u00eenga, pe orice petic -de h\u00eertie, s\u00eent pline p\u00een\u0103 la refuz. Peste mai bine de dou\u0103zeci de ani, \u00een 1821, Beyle \u00ee\u015fi redacta un
proiect de epitaf, \u00een termenii urm\u0103tori :
I \u201eQiii giaceAtrigo /Be yle Milancss..."
Henri Beyle, milanezul !... iat\u0103 cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se identifice, pe un mormint imaginar, acestui om n\u0103scut la Grenoble, \u015fi
francez cu ascenden\u0163\u0103 bine cunoscut\u0103 de peste un secol \u015fi jum\u0103tate ! \u00een sf\u00eer\u015fit, peste al\u0163i vreo dou\u0103zeci de ani, primele chem\u0103ri

rioasa Earline, aveau s\u0103-1 g\u0103seasc\u0103 tot pe p\u0103m\u00eentul Italiei. DacS am socoti popasurile lui Beyle \u00een afara Fran\u0163ei, am ajunge la
rezultatul c\u0103 din durata \u00eentregii sale existen\u0163e, care n-a atins \u015fase decenii, aproape dou\u0103zeci de ani s-au petrecut \u00een afara
patriei sale, iar din cuprinsul acestora, aproape cincisprezece \u00een Italia, adic\u0103 un sfert din totalul vie\u0163ii, \u015fi mai mult dec\u00eet o
treime a vie\u0163ii adulte, autonom\u0103 \u015fi con\u015ftient\u0103. Asupra acestei \u00eendelungate poposiri italiene, factorul obiectiv, al constr\u00eengerii
exterioare sau al hazardului, nu a intervenit dec\u00eet o dat\u0103, atunci c\u00eend, datorit\u0103 mecanismului militaro-administrativ, t\u00een\u0103rul de
optsprezece ani trece Alpii pentru prima oar\u0103, \u00een cortegiul func\u0163ion\u0103resc al ministrului napoleonian Dani.
Sentimentul lui Henri Beyle pentru Italia reprezint\u0103 deci un fenomen fundamental, a c\u0103rui profunzime \u015fi complexitate se v\u0103-
desc \u00een \u00eens\u0103\u015fi cristalizarea personalit\u0103\u0163ii scriitorului, \u015fi \u00een \u00eentreaga ei dezvoltare ulterioar\u0103. Toate \u00eenclin\u0103rile \u015fi toate voca\u0163iile,
de gust, de talent \u015fi de intelectualitate\u00bb ale lui Beyle \u015fi-au aflat un stimulent neobosit, un vast \u015fi variat c\u00eemp de informare \u015fi

De abia face c\u00ee\u0163iva pa\u015fi pe p\u0103m\u00eentul italian, \u015fi are prilejul s\u0103 asculte C\u0103s\u0103toria secret\u0103 de Cimarosa. Are \u015faptesprezece ani, \u015fi
acest spectacol \u2014 care, cu toat\u0103 dezvoltarea teatrului liric italian, \u015fi cu toat\u0103 pasiunea, egal\u0103 \u00een exaltare ca \u015fi \u00een critic\u0103, a
publicului acelei \u0163\u00e2ri pentru oper\u0103, nu e greu de imaginat ce va fi fost, ca nivel de interpretare \u2014 joac\u0103 \u00een via\u0163a sa un rol
extraordinar. Be.yle are \u201erevela\u0163ia" muzicii, a unei arte \u201edivine", care va ocupa, de aci \u00eenainte, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015f/itul vie\u0163ii, pe scara
preocup\u0103rilor sale de art\u0103, una din cek mai \u00eenalte trepte, dac\u0103 nu chiar cea mai \u00eenalt\u0103. Primele sale \u00eencerc\u0103ri scriitorice\u015fti, \u00een
orice caz primele publicate \u2014_c\u0103ci multe r\u0103in\u00een, conform unui obicei care nu-1 va p\u0103r\u0103si niciodat\u0103, \u00een stadiul de proiect sau
numai de \u00eenceput \u2014 suit pagini despre muzic\u0103 \u015fi compozitei!, despre Haydn, Mozart \u015fi tvletastasio, despre Rossini : o via\u0163\u0103 a

\u00eeui oper\u0103 de romancier e plin\u0103 de considera\u0163iuni despre muzic\u0103. La drept vorbind, pasiunea lui pentru, muzic\u0103 e marcat\u0103 de
pasiunea italian\u0103, prin gustul aproape exclusiv pentru oper\u0103, \u015fi prin cunoa\u015fterea mai ales a operei italiene. La Haydn, la
Mozart, 1-a atras mai ales latura italian\u0103 a compozi\u0163iei lor, \u015fi dac\u0103, \u00een momentul vie\u0163ii sale. Fran\u0163a nu are nici o mare per-
sonalitate muzical\u0103, Germania are, \u00een schimb, pe Beethoven \u015fi pe Schubert, pe care nu-i egaleaz\u0103 nici un compozitor italian al
epocii, dar care nu par s\u0103-1 fi atras pe Beyle, de\u015fi a trecut, ulterior, prin Viena, adeseori. Cu privire la Bach \u015fi Hacndel, Gliick
sau Weber, ca \u015fi la Lully, Couperin, Rameau, ideile sale s\u00eent probabil foarte vagi, \u015fi se arat\u0103 t\u0103cut. Afirma\u0163ia sa c\u0103 poporul
francez este poporul \u201ece! mai pu\u0163in muzical din lume", nu cu totul inexact\u0103, exprim\u0103 mai mult entuziasmul s\u0103u pentru muzica
italian\u0103, pentru opera italian\u0103, dec\u00eet o ampl\u0103 cunoa\u015ftere a crea\u0163iei muzicale a lumii. La Paris, prin 1824, Beyle devine, la un
moment dat, cronicar muzical al ziarului Journal \u0103e Paris : timp de trei ani, cronicile sale vor comenta reprezenta\u0163iile operei
italiene. In muzic\u0103, Beyle este \u00een mod p\u0103tima\u015f italian, un adev\u0103rat \u201emilanese".
Al doilea orizont \u015fi domeniu de aplicare a preocup\u0103rilor sale \u00een art\u0103, pe care i-1 deschide Italia, este pictura. Aci, cea de a
doua patrie a lui Beyle de\u0163ine \u00eentr-adev\u0103r \u00eent\u00eeietatea mondial\u0103 pe care i-o acord\u0103 entuziasmul s\u0103u, \u015fi care, de altfel, st\u0103 la baza
entuziasmului s\u0103u. Comoara plasticii italiene \u2014 antic\u0103, medieval\u0103, renascentist\u0103 \u015fi modern\u0103 \u2014 se afl\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een cea mai mare
parte, \u00een vatra sa peninsular\u0103. Colosala opera\u0163ie de jefuire artistic\u0103 \u00eenceput\u0103 cu ocupa\u0163iile napoleoniene, distrugerea a ne-
num\u0103rate opere prin calamit\u0103\u0163ile r\u0103zboiului, apoi migra\u0163iunea ne\u00eencetat\u0103, de-a/lungul \u00eentregului secol al XlX-lea, a p\u00eenzelor \u015fi
statuilor celebre, v\u00eenate negustore\u015fte de c\u0103tre muzeele \u015fi colec\u0163ionarii particulari din lumea \u00eentreag\u0103 \u2014 toate acestea se vor

dac\u0103 printre contemporanii s\u0103i italieni nu se g\u0103se\u015fte nici un creator comparabil cu genialii arti\u015fti ai gloriei italiene trecute, \u00een
schimb, fiecare cas\u0103 e un muzeu, \u015fi multe s\u00eent, prin ele \u00een\u015fi\u00eee, capodopere. Beyle p\u0103\u015fe\u015fte, deci, printr-un t\u0103r\u00eem de adev\u0103rat vis
al artei, pictura italian\u0103 este un factor decisiv al form\u0103rii spiritului s\u0103u, ca \u015fi al leg\u0103turii profunde, indisolubile, cu peisajul, cu
atmosfera \u015fi cu poporul Italiei. \u00eentocmai ca \u015fi muzica italian\u0103, pictura stimuleaz\u0103 \u015fi orienteaz\u0103 latentele sale capacit\u0103\u0163i
analitice, observatoare, critice : Roma, Neapoh \u0163i Fio renta, Istoria picturii \u00een Italia, Plimb\u0103rile prin Roma s\u00eent primele cristaliz\u0103ri
ale personalit\u0103\u0163ii sale scriitorice\u015fti, \u015fi, al\u0103turi de paginile consacrate muzicii, testimoniul de rodnicie al focarului italian. In
activitatea sa ziaristic\u0103 parizian\u0103, el va scrie cronic\u0103 plastic\u0103, paralel cu cea muzical\u0103. (\u015ei e demn de subliniat faptul c\u0103 acest
mare scriitor s-a manifestat mul\u0163i, mul\u0163i ani, numai ca istoric \u015fi critic muzical \u015fi plastic, \u015fi ca eseist de moravuri, f\u0103r\u0103 a ar\u0103ta
vreo preocupare special\u0103 pentru problemele de literatur\u0103, pe care apari\u0163ia violent\u0103 a romantismului le punea \u00een primul plan al
problematicii intelectuale a timpului : p\u00een\u0103 laAnnance, prima oper\u0103 de crea\u0163ie literar\u0103, el a scris o mul\u0163ime de asemenea

eseuri de art\u0103 \u015fi moravuri, \u00een ansamblul c\u0103rora, Racine \u015fi Shakespeare, singura sa interven\u0163ie direct\u0103 \u00een domeniul literaturii, e
o oper\u0103 cu totul izolat\u0103...)
In sf\u00eer\u015fit, Italia \u00eensemneaz\u0103, pentru Beyle, poporul \u015fi omul italian, \u00een structura \u015fi \u00een manifest\u0103rile c\u0103rora i s-a p\u0103rut a descoperi
cel mai interesant \u015fi mai atr\u0103g\u0103tor spectacol de umanitate al vremii sale. In aceast\u0103 direc\u0163ie, mai ales, s-a exercitat
excep\u0163ionala sa \u00eenclina\u0163ie \u015fi capacitate de observator \u015fi analist, care-1 vor ajuta s\u0103 devin\u0103 primul mare romancier de caractere
\u015fi psihologie al literaturii moderne, unul dintre marii fondatori ai romanului modern. Aplic\u00eend, \u00een mod foarte liber, \u015fi chiar

Dar cimpul principal al observa\u0163iilor \u015fi concluziilor sale a fost omul francez \u015fi omul italian, \u015fi mai ales compara\u0163ia ne*
\u00eencetat\u0103 a acestor dou\u0103 tipuri. Compara\u0163ie nu totdeauna m\u0103gulitoare pentru cel din\u0163ii, al c\u0103rui chip i-a ap\u0103rut \u00een mare m\u0103sur\u0103
tulburat, umbrit, prin dilatarea violent\u0103 a chipului aristocra\u0163iei \u015fi burgheziei franceze. Prin epoca \u00een care se plaseaz\u0103 via\u0163a sa,
\u015fi prin \u00eemprejur\u0103rile acestei vie\u0163i, Beyle a fost martor \u015fi observator al apetiturilor dezl\u0103n\u0163uite ale burgheziei franceze,
satisf\u0103cute \u015fi consacrate \u00een urma fr\u00een\u0103rii valului revolu\u0163ionar, \u015fi apoi, prin \u00eentreaga desf\u0103\u015furare a r\u0103zboaielor napoleonine ;
mai t\u00eerziu a observat \u00een plin procesul alian\u0163ei burgbeso-aristocrate, \u00een timpul restaura\u0163iei \u015fi monarhiei din Iulie. Nu i-a pl\u0103cut
de loc \u00cenf\u0103\u0163i\u015farea omului acestei epoci, pe care, judec\u00eendu-1 \u015fi prin prisma antecedentelor sale \u2014 culese din atmosfera
familiei sale burgheze \u015fi a aristocra\u0163iei \u00eenapoiate \u015fi feroce a ora\u015fului s\u0103u natal, Grenoble \u2014, I-a condamnat cu mare asprime
\u015fi 1-a repudiat, categoric \u015fi dispre\u0163uitor : \u201enu voi pl\u0103cea niciodat\u0103 oamenilor cu 60,000 de franci renta", \u201euu scrin pentru

meschin\u0103ria, l\u0103comia, vanitatea, duritatea, ipocrizia burgheziei \u015fi aristocra\u0163iei franceze.
Treapta istoric\u0103 a evolu\u0163iei poporului italian era, la momentul lui Beyle, mult deosebit\u0103, \u015fi, din aceast\u0103 cauz\u0103, omul italian i-a
pitttjt ap\u0103rea mai pu\u0163in marcat de acele tr\u0103s\u0103turi de psihologie social\u0103 care-) caracterizau pe francez, \u015fi care-i erau at\u00eet
de_nepl\u0103cute. Ca to\u0163i romanticii, Beyle \u2014 care se deosebea, pe multe alte laturi, de to\u0163i romanticii \u2014 visa un alt om, un om

individualitate puternic\u0103, de personalitate, fi dep\u0103\u015find, \u00een orice caz, \u015fi \u00een toate direc\u0163iile, sfera \u015fi orizontul egoismului
meschin, mediocru fi conformist. De unde, gustul, admira\u0163ia \u015fi aspira\u0163ia Iui pentru pasiune, energie, sinceritate, pentru o
liber\u0103 dezvoltare \u015fi manifestare a tuturor acelor calit\u0103\u0163i \u015fi sentimente a c\u0103ror satisfacere nu se produce \u00een domeniul intereselor
materiale, a! ambi\u0163iilor de parvenire, de vanitate sociala g\u0103unoas\u0103. Beyle iube\u015fte \u015fi caut\u0103 caracterele puternice, care devin
active fi dominatoare prin \u00eensu\u015fi faptul de a fi conduse de o pasiune ce le activeaz\u0103 \u015fi le domin\u0103, pasiune ce devine lege \u015fi
constituie dinamica fundamental\u0103 a personalit\u0103\u0163ii. Crima \u00eens\u0103\u015fi este admisibil\u0103 \u00een slujba unei asemenea energii \u015fi
pasionalit\u0103\u0163i, \u015fi Litr-adev\u0103r, crima este aproape nedesp\u0103r\u0163ita, \u00een opera lui Beyle, de zugr\u0103virea marilor pasiuni, pe care el le
localizeaz\u0103 mai ales \u00een domeniul iubirii. O asemenea form\u0103 de energic \u015fi sinceritate sufleteasc\u0103 nu e compatibil\u0103 cu
conformismul social, \u015fi tocmai de aceea scriitorul constat\u0103 foarte senten\u0163ios, genera\u00eeizmd la scar\u0103 de popor, c\u0103 francezul,
dominat \u015fi conclus de vanitate, urm\u0103rind mai ales succesul social e cu totul lipsit de via\u0163\u0103 interioar\u0103, aceasta fiind, \u00een schimb,
caracteristica italianului. Sinceritatea \u015fi supunerea credincioas\u0103 fa\u0163\u0103 de imperativul pasiunii duc, \u00eens\u0103, \u00een mod inevitabil, la
conflict cu imperativul conformismului social, fapt care pune pasiunea sub semnul tragicului, marile iubiri stendhaliene sv\u00eend
mai \u00eentotdeauna acest deznod\u0103-m\u00eent (\u015fi \u00eens\u0103\u015fi M\u0103n\u0103stirea din P\u0103una, opera cea mai luminoas\u0103 a lui Stendhal, se \u00eencheie
printr-o tragedie a iubirii),
O anumit\u0103 realitate st\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la baza observa\u0163iilor \u015fi concluziilor lui Beyle privitoare la poporul italian. Trebuie, \u00een
primul r\u00eend, subliniat faptul c\u0103, \u00een privin\u0163a caracterului italian, el nu a f\u0103cut eroarea, comis\u0103 fa\u0163\u0103 de cei francez, de a
generaliza prin prisma burgheziei \u015fi aristocra\u0163iei, \u00een sensul, \u00eens\u0103, c\u0103 nu a cuprins aristocra\u0163ia \u015fi burghezia, \u00een mod
nediferen\u0163iat, \u00een aprecierea at\u00eet de pozitiv\u0103 a poporului italian. De pild\u0103, eroii principali ai M\u0103n\u0103stirii dinPanma s\u00eent

se bucur\u0103 de toat\u0103 simpatia scriitorului : dar s\u00eent indivizi "izola\u0163i, \u015fi calit\u0103\u0163ile lui Fabricio, ale Ginei Sanseverina, ale Cleliei
Con\u0163i, ale contelui Mosca, \u00eei diferen\u0163iaz\u0103 categoric de tr\u0103s\u0103turile colective ale aristocra\u0163iei italiene, portretizat\u0103 \u00eentr-un mod c\u00eet
se poate de critic \u015fi, nu rareori, ap\u0103sat satiric. Pe de alt\u0103 parte, aprecierea superioar\u0103 a caracterului italian \u00eei este inspirat\u0103 lui
Beyle pe fondul unei lupte \u00eempotriva tiraniei, care era la ordinea zilei \u00een momentul popasurilor \u015fale peninsulare, \u015fi ai c\u0103rei
eroi nu erau, evident, aristocra\u0163ii rugini\u0163i sau burghezii lacomi \u015fi oportuni\u015fti, sprijinitori \u015fi beneficiari ai nenum\u0103ratelor tiranii
locale. Un om liber, m\u00eendru, independent, care a rupt toate leg\u0103turile cu societatea claselor superioare, care lupt\u0103 cu arma \u00een
m\u00een\u0103, st\u0103 \u00een centrul acestei largi \u00eentruchip\u0103ri a poporului italian, a c\u0103rei \u00eencarnare (cu nuan\u0163e de complexitate ce se vor cere

Poate c\u0103 la acest punct \u2014 al interesului lui Beyle pentru oamenii Italiei \u2014 ar trebui men\u0163ionat\u0103 \u015fi experien\u0163a sa erotic\u0103,
datorit\u0103 c\u0103reia, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, interesul s\u0103u s-a colorat printr-un ata\u015fament direct \u015fi cald. Dup\u0103 cum se \u015ftie, Beyle a fost un
mare iubitor de femei \u015fi un admirator al femeii, av\u00eend, la bilan\u0163ul final al amintirilor, un impresionant num\u0103r de amoruri \u2014
fapt care nu 1-a \u00eempiedicat s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 toat\u0103 via\u0163a burlac \u015fi s\u0103-\u015fi petreac\u0103 ultimii ani \u00eentr-o singur\u0103tate destul de trist\u0103. In totul,
a fost un bun cunosc\u0103tor al femeii epocii sale, un pasionat analist al dragostei, c\u0103reia i-a \u00eenchinat un volum, ca s\u0103 zic a\u015fa, de
teorie general\u0103 \u2014 DeVa m o u r \u2014 \u015fi i-a f\u0103cut un loc de frunte, poate chiar locul principal, \u00een opera sa. \u00eentr-o schi\u0163\u0103 de
autobiografie pe care a \u00eentocmit-o, fragmentar, \u00een cursul anilor, se g\u0103se\u015fte urm\u0103toarea nota\u0163ie : \u201eA iubit cu pasiune pe V...,
M...,A.,,, Ange, M..., C..., \u015fi cu tocite ca n-a fost c\u00eetu\u015fi de pu\u0163in frumos, a fost foarte iubit de c\u0103tre patru sau cinci dintre