\ue000Cuv\u00eent \u00eenainte la cea dea doua edi\u0163ie
\ue000Puncte de vedere
\ue000Misteriile \u015fi \u00een\u0163elepciunea lor
\ue000\u00cen\u0163elep\u0163ii greci dinaintea lui Platon \u00een lumina \u00een\u0163elepciunii misteriilor
\ue000Platon ca mistic
\ue000\u00cen\u0163elepciunea misteriilor \u015fi mitul
\ue000\u00cen\u0163elepciunea misteriilor egiptene
\ue000Evangheliile
\ue000Minunea s\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 cu Laz\u0103r
\ue000Apocalipsa lui Ioan

\ue000Iisus \u015fi fundalul s\u0103u istoric
\ue000Despre esen\u0163a cre\u015ftinismului
\ue000Cre\u015ftinismul \u015fi \u00een\u0163elepciunea p\u0103g\u00een\u0103
\ue000Augustin \u015fi Biserica

adunat \u00een ea conferin\u0163ele pe care le \u0163inuse \u00een anul 1902. Acest titlu trebuia s\u0103 releve caracterul
deosebit al c\u0103r\u0163ii. Nu era vorba doar de \u00eencercarea de a prezenta din perspectiv\u0103 istoric\u0103
con\u0163inutul mistic al cre\u015ftinismului, ci trebuia \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 apari\u0163ia cre\u015ftinismului din viziunea
mistic\u0103. La baz\u0103 se afla ideea c\u0103 \u00een aceast\u0103 apari\u0163ie au ac\u0163ionat realit\u0103\u0163i spirituale care pot fi
v\u0103zute numai printr-o asemenea contemplare. Con\u0163inutul c\u0103r\u0163ii este singurul care poate
justifica faptul c\u0103 autorul ei nume\u015fte \u201emistic\u0103\u201d nu o viziune care \u0163ine mai mult de cuno\u015ftin\u0163e
imprecise de provenien\u0163a afectiv\u0103 dec\u00eet de \u201eexpunerea riguros \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d. C\u0103ci acesta este
sensul \u00een care este \u00een\u0163eleas\u0103 ast\u0103zi \u201emistica\u201d ui cercuri largi, fiind, prin urmare, considerat\u0103 de
mul\u0163i ca domeniu al vie\u0163ii suflete\u015fti umane, care nu poate avea nimic a face cu \u201eo veritabil\u0103
\u015ftiin\u0163\u0103\u201d. \u00cen sensul acestei c\u0103r\u0163i \u00eens\u0103 cuv\u00eentul \u201emistic\u0103\u201d este folosit pentru descrierea unei
realit\u0103\u0163i spirituale care poate fi cunoscut\u0103 \u00een esen\u0163a ei numai atunci c\u00eend cunoa\u015fterea provine
din izvoarele vie\u0163ii spirituale \u00eense\u015fi. Cine respinge un mod de cunoa\u015ftere care soarbe din
asemenea izvoare nu se va putea apropia de con\u0163inutul acestei c\u0103r\u0163i. Numai cel pentru care \u00een
\u201emistic\u0103\u201d poate domni claritatea expunerii logice proprie \u015ftiin\u0163ei va admite felul mistic \u00een care
este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat aici con\u0163inutul cre\u015ftinismului ca mistic\u0103. C\u0103ci ceea ceimport\u0103 este nu numai
con\u0163inutul scrierii, ci - \u015fi aceasta \u00eenainte de toate - mijloacele gnoseologice prin care a fost
dob\u00eendit.

\u00cen vremea de azi, mul\u0163i au \u00eenc\u0103 o aversiune violent\u0103 fa\u0163\u0103 de asemenea modalit\u0103\u0163i de
cunoa\u015ftere. Ei le consider\u0103 ca fiind \u00een contradic\u0163ie cu adev\u0103ratul spirit \u015ftiin\u0163ific. \u015ei acesta este
cazul nu numai cu aceia care nu vor s\u0103 admit\u0103 dec\u00eet o concep\u0163ie despre lume pe care ei o cred
a\u015fezat\u0103 pe solul \u201eunor adev\u0103rate cuno\u015ftin\u0163e \u015ftiin\u0163ifice\u201d, ci \u015fi cu aceia care vor s\u0103 cerceteze
natura cre\u015ftinismului ca adep\u0163i ai acestuia. Autorul acestei scrieri porne\u015fte de la concep\u0163ia
potrivit c\u0103reia cuceririle \u015ftiin\u0163elor naturii din zilele noastre cer ridicarea la adev\u0103rata mistic\u0103.
Aceast\u0103 concep\u0163ie poate ar\u0103ta c\u0103 o alt\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de cunoa\u015ftere vine chiar \u00een contradic\u0163ie
cu tot ceea ce ofer\u0103 aceste cuceriri ale \u015ftiin\u0163elor naturii. Realit\u0103\u0163ile \u015ftiin\u0163elor naturii nu pot fi
cuprinse prin acele modalit\u0103\u0163i de cunoa\u015ftere, pe care ar dori s\u0103 le foloseasc\u0103 mul\u0163i din cei care
se consider\u0103 situa\u0163i pe temelia sigur\u0103 a acestor \u015ftiin\u0163e.

Numai cel care poate recunoa\u015fte c\u0103 aprecierea pe deplin corect\u0103 a minunatelor noastre
cuno\u015ftin\u0163e de ast\u0103zi despre natur\u0103 este compatibil\u0103 cu adev\u0103rata mistic\u0103, numai acela nu va
respinge aceast\u0103 carte.

Prin ceea ce este numit aici \u201ecunoa\u015ftere mistic\u0103\u201d se va ar\u0103ta \u00een carte cum izvorul
cre\u015ftinismului \u015fi-a creat premizele \u00een misteriile perioadei precre\u015ftine. \u00cen aceast\u0103 \u201emistic\u0103
precre\u015ftin\u0103\u201d este dat solul \u00een care cre\u015ftinismul se dezvolt\u0103 ca un germene de sine st\u0103t\u0103tor.
Acest punct de vedere face posibil\u0103 \u00een\u0163elegerea cre\u015ftinismului \u00een esen\u0163a sa de sine st\u0103t\u0103toare,
cu toate c\u0103 se urm\u0103re\u015fte dezvoltarea sa din mistica precre\u015ftin\u0103. Nesocotind acest punct de
vedere, po\u0163i foarte u\u015for s\u0103 nu realizezi aceast\u0103 autonomie, deoarece \u00ee\u0163i \u00eenchipui c\u0103
cre\u015ftinismul n-a f\u0103cut dec\u00eet s\u0103 dezvolte mai departe ceea ce exista deja \u00een mistica precre\u015ftin\u0103.
\u00cen aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 cad multe concep\u0163ii actuale, care compar\u0103 con\u0163inutul cre\u015ftinismului cu
concep\u0163iile precre\u015ftine \u015fi apoi cred c\u0103 cele cre\u015ftine ar fi numai o perfec\u0163ionare a celor
precre\u015ftine. Cartea de fa\u0163\u0103 vrea s\u0103 arate c\u0103 cre\u015ftinismul presupune mistica de alt\u0103dat\u0103, dup\u0103

Autorul poate men\u0163iona cu profund\u0103 satisfac\u0163ie c\u0103, prezent\u00eend astfel \u201eesen\u0163a
cre\u015ftinismului\u201d, el \u015fi-a atras recunoa\u015fterea unei personalit\u0103\u0163i care, prin importantele sale
scrieri asupra vie\u0163ii spirituale a omenirii, a \u00eembog\u0103\u0163it \u00een sensul cel mai ad\u00eenc cultura timpului
nostru. Edouard Schur\u00e9 [Eduard \u015eiure], autorul Marilor ini\u0163ia\u0163i, a fost \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 de
acord cu punctele de vedere ale acestei c\u0103r\u0163i, \u00eenc\u00eet s-a \u00eengrijit el \u00eensu\u015fi de traducerea ei \u00een
limba francez\u0103 (sub titlul: Le myst\u00e8re chr\u00e9tien et les myst\u00e8res antiques). Amintim \u00een plus ca
un simptom al nevoii resim\u0163ite \u00een prezent de a \u00een\u0163elege esen\u0163a cre\u015ftinismului \u00een sensul acestei
c\u0103r\u0163i, c\u0103 prima edi\u0163ie este tradus\u0103, \u00een afara limbii franceze, \u015fi \u00een alte limbi europene. La
preg\u0103tirea acestei a doua edi\u0163ii, autorul n-a considerat necesar s\u0103 opereze modific\u0103ri esen\u0163iale
\u00een prima edi\u0163ie. \u00cen schimb, vom g\u0103si \u00een cea de acum, dezvoltate mai amplu, idei expuse \u00een
urm\u0103 cu opt ani. De asemenea, el a c\u0103utat ca unele lucruri s\u0103 fie exprimate mai exact \u015fi mai
am\u0103nun\u0163it dec\u00eet a fost posibil la vremea respectiv\u0103. Din p\u0103cate, autorul s-a v\u0103zut silit de
nenum\u0103ratele sale preocup\u0103ri s\u0103 lase mult timp s\u0103 se scurg\u0103 \u00eentre momentul epuiz\u0103rii primei
edi\u0163ii \u015fi apari\u0163ia acestei a doua edi\u0163ii.

G\u00eendirea marcat\u0103 de \u015ftiin\u0163ele naturii a influen\u0163at profund via\u0163a spiritual\u0103 modern\u0103. Este din ce
\u00een ce mai greu s\u0103 vorbe\u015fti despre nevoile spirituale, despre \u201evia\u0163a sufletului\u201d, f\u0103r\u0103 a te
confrunta cu reprezent\u0103rile \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163elor naturii. Desigur, exist\u0103 \u00eenc\u0103 mul\u0163i oameni
care-\u015fi satisfac aceste trebuin\u0163e f\u0103r\u0103 a \u00eeng\u0103dui ca via\u0163a lor spiritual\u0103 s\u0103 fie tulburat\u0103 de curentul
impus de \u015ftiin\u0163ele naturii. Cei care simt \u00eens\u0103 pulsul timpului nu pot apar\u0163ine acestei categorii.
Min\u0163ile \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc cu iu\u0163eal\u0103 cresc\u00eend\u0103 ideile provenite din cunoa\u015fterea naturii, iar inimile se
supun, chiar dac\u0103 f\u0103r\u0103 prea mult zel, chiar dac\u0103, adeseori, f\u0103r\u0103 curaj \u015fi \u015fov\u0103itoare. Nu e vorba
doar denum\u0103rul celor care s\u00eent c\u00ee\u015ftiga\u0163i, ci de faptul c\u0103 g\u00eendirii \u015ftiin\u0163ifice \u00eei este inerent\u0103 o
for\u0163\u0103 care-i insufl\u0103 celui care o cerceteaz\u0103 convingerea c\u0103 aceast\u0103 g\u00eendire con\u0163ine ceva, pe
l\u00eeng\u0103 care o concep\u0163ie actual\u0103 despre lume nu poate trece f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 cu impresii
de mare importan\u0163\u0103. Anumite vicii ale acestei g\u00eendiriobligii la o \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 respingere a
reprezent\u0103rilor ei. Nu po\u0163i r\u0103m\u00eene \u00eens\u0103 prizonierul unei asemenea atitudini \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care
cercuri largi se intereseaz\u0103 de acest mod de g\u00eendire \u015fi s\u00eent atrase de el ca de o putere magic\u0103.
Nu se schimb\u0103 nimic prin faptul c\u0103 diferite personalit\u0103\u0163i \u00een\u0163eleg c\u0103 \u015ftiin\u0163a adev\u0103rat\u0103 a dep\u0103\u015fit
\u201ede mult\u201d prin ea \u00eens\u0103\u015fi \u201e\u00een\u0163elepciunea plat\u0103 despre for\u0163\u0103 \u015fi materie\u201d a materialismului. Mult
mai demni de luat \u00een considera\u0163ie par s\u0103 fie cei care declar\u0103 cu \u00eendr\u0103zneal\u0103: reprezent\u0103rile
\u015ftiin\u0163ifice s\u00eent cele pe care trebuie construit\u0103 \u015fi o nou\u0103 religie. Chiar dac\u0103 asemenea oameni \u00eei
apar celui care cunoa\u015fte interesele spirituale mai ad\u00eenci ale omenirii ca fiind pla\u0163i \u015fi
superficiali, el trebuie totu\u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 seama de ei; c\u0103ci spre ei se \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia prezentului \u015fi
exist\u0103 temeiuri de a considera c\u0103 \u00een viitorul cel mai apropiat se vor bucura de tot mai mult\u0103
aten\u0163ie. \u015ei mai s\u00eent unii care trebuie lua\u0163i \u00een considera\u0163ie \u015fi anume cei care au r\u0103mas cu
interese\u201d le inimii lor \u00een urma celor ale capetelor lor. Ace\u015ftia s\u00eent cei c\u0103rora puterea lor de
\u00een\u0163elegere nu le permite s\u0103 se sustrag\u0103 reprezent\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice. Ei s\u00eent strivi\u0163i sub greutatea
argumentelor. Dar nevoile religioase ale sufletului lor nu pot fi satisf\u0103cute de aceste
reprezent\u0103ri, care dau \u015fi o perspectiv\u0103 prea dezolanta. Trebuie oare ca sufletul omenesc sa se
extazieze \u00een fala culmilor Frumosului, Adev\u0103rului \u015fi Binelui, pentru ca de fiecare dat\u0103, la
sf\u00eer\u015fit, s\u0103 fie aruncat \u00een nefiin\u0163\u0103 ca un balon de spum\u0103 umflat de creierul material? Este o