... \u00cen direc\u0163ia producerii catarsisului s-ar putea face un mare progres, dac\u0103 s-ar asimila ce s-a dat \u00een \u00abFilosofia libert\u0103\u0163ii\u00bb, dac\u0103 am tr\u0103i-o intens \u00een noi \u00een\u015fine, astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 putem spune: aceast\u0103 carte mi-a dat un impuls, iar acum pot \u00eentr-adev\u0103r reproduce prin mine \u00eensumi, cu toat\u0103 exactitatea, ansamblul de g\u00eenduri pe care le con\u0163ine.

Cu aceast\u0103 carte se poate intra \u00eentr-un anumit raport,
raportul care \u00eel une\u015fte pe un compozitor de artistul care \u00eei execut\u0103
opera, cu alte cuvinte, de cel care recreeaz\u0103 aceast\u0103 oper\u0103;
\u00eenl\u0103n\u0163uirea de g\u00eenduri, care formeaz\u0103 un tot organic \u00een aceast\u0103
carte, poate conduce la o treapt\u0103 avansat\u0103 de catarsis.

VIII.Factorii vie\u0163ii
IX.Ide ea de libertate
X.Filosofia libert\u0103\u0163ii \u015fi monismul
XI.Finalitatea universal\u0103 \u015fi finalitatea vie\u0163ii (determinarea

se orienteaz\u0103 tot ce vrem s\u0103 discut\u0103m prin aceast\u0103 carte. Prima e dac\u0103 exist\u0103
o posibilitate de a considera \u00een a\u015fa fel fiin\u0163a uman\u0103, \u00eenc\u00eet aceast\u0103
considerare s\u0103 se dovedeasc\u0103 a fi temelie pentru oricare alt\u0103 considerare
care \u00eel \u00eent\u00eempin\u0103 pe om prin tr\u0103ire sau \u015ftiin\u0163\u0103, considerare despre care \u00eens\u0103
omul are senza\u0163ia c\u0103 nu s-ar putea sprijini pe sine. Prin \u00eendoial\u0103 \u015fi judecat\u0103
critic\u0103 o asemenea considerare ar ajunge \u00een domeniul nesiguran\u0163ei. Cealalt\u0103
\u00eentrebare este urm\u0103toarea: omul, ca fiin\u0163\u0103 dotat\u0103 cu voin\u0163\u0103, are el voie s\u0103-\u015fi
atribuie libertatea, sau libertatea e o simpl\u0103 iluzie, care se na\u015fte \u00een el pentru
c\u0103 nu \u00eentrevede firele necesit\u0103\u0163ii de care depinde \u015fi voin\u0163a lui, ca un fenomen
al naturii? Nu o urzeal\u0103 artificial\u0103 de g\u00eenduri d\u0103 na\u015ftere la aceast\u0103 \u00eentrebare.
Ea apare cu totul firesc \u00een fa\u0163a sufletului aflat \u00eentr-o anumit\u0103 dispozi\u0163ie. \u015ei
putem sim\u0163i c\u0103 sufletul ar pierde ceva din ceea ce ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 nu s-
ar vedea o dat\u0103 pus, cu cea mai mare seriozitate posibil\u0103, \u00een fa\u0163a celor dou\u0103
posibilit\u0103\u0163i: libertate sau necesitate a voin\u0163ei. \u00cen aceast\u0103 lucrare vrem s\u0103
ar\u0103t\u0103m c\u0103 tr\u0103irile suflete\u015fti pe care omul trebuie s\u0103 le aib\u0103 prin intermediul
celei de a doua \u00eentreb\u0103ri, depind de punctul de vedere pe care poate s\u0103-l
adopte fa\u0163\u0103 de prima. Aici facem \u00eencercarea de a dovedi c\u0103 exist\u0103 o concep\u0163ie
despre fiin\u0163a uman\u0103 ce poate s\u0103 ofere un sprijin \u015fi restului cunoa\u015fterii; iar \u00een
continuare vrem s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 prin aceast\u0103 concep\u0163ie dob\u00eendim o deplin\u0103
justificare a ideii libert\u0103\u0163ii voin\u0163ei, abia atunci c\u00eend mai \u00eent\u00eei descoperim acel
domeniu sufletesc \u00een care se poate desf\u0103\u015fura voin\u0163a liber\u0103.

Concep\u0163ia despre care e vorba aici, referitor la aceste dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri e
de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00eet, odat\u0103 dob\u00eendit\u0103, poate s\u0103 devin\u0103 o component\u0103 a vie\u0163ii
vii suflete\u015fti. Nu d\u0103m aici un r\u0103spuns teoretic, pe care, odat\u0103 \u00eensu\u015fit, s\u0103-l
purt\u0103m cu noi numai ca o convingere p\u0103strat\u0103 de memorie. Pentru modul de
reprezentare care st\u0103 la baza acestei c\u0103r\u0163i, un asemenea r\u0103spuns ar fi doar
aparent. Nu vom da un asemenea r\u0103spuns \u00eencheiat, terminat, ci vom indica
un domeniu de tr\u0103ire a sufletului, unde prin \u00eens\u0103\u015fi activitatea interioar\u0103
sufleteasc\u0103, problema \u00ee\u015fi va primi r\u0103spunsul \u00eentr-un mod viu, \u00eennoit, ori de
c\u00eete ori omul are nevoie de acest lucru. Cine a g\u0103sit o dat\u0103 domeniul
sufletesc unde se dezvolt\u0103 aceste \u00eentreb\u0103ri, aceluia, adev\u0103rata considerare a
acestui domeniu \u00eei d\u0103ruie\u015fte tocmai ceea ce \u00eei trebuie pentru aceste dou\u0103
enigme ale vie\u0163ii, pentru ca apoi, cu ajutorul celor dob\u00eendite, s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00een
continuare via\u0163a plin\u0103 de enigme - \u00een l\u0103rgimile \u015fi \u00een ad\u00eencurile ei -, str\u0103batere
la care \u00eel determin\u0103 dorin\u0163a \u015fi destinul. Prin aceasta ni se pare c\u0103 am ar\u0103tat
o cunoa\u015ftere care \u00ee\u015fi dovede\u015fte justificarea \u015fi valabilitatea prin via\u0163a ei
proprie \u015fi prin \u00eenrudirea acestei vie\u0163i proprii cu \u00eentreaga via\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 a
omului.

A\u015fa g\u00eendeam despre con\u0163inutul acestei c\u0103r\u0163i c\u00eend am scris-o, acum
dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani. Dac\u0103 a\u015f vrea s\u0103 caracterizez \u0163elul g\u00eendurilor acestei
lucr\u0103ri, \u015fi azi ar trebui s\u0103 scriu asemenea propozi\u0163ii. \u00cen manuscrisul de
atunci m-am limitat la a nu spune mai mult dec\u00eet ceea ce e \u00een leg\u0103tur\u0103 -\u00een

Dac\u0103 cineva ar fi mirat c\u0103 \u00een aceast\u0103 carte \u00eenc\u0103 nu g\u0103se\u015fte nici un indiciu
despre domeniul lumii experien\u0163elor spirituale, care a fost prezentat de mine
\u00een scrieri ulterioare, acela s\u0103 ia \u00een considerare faptul c\u0103 eu atunci tocmai c\u0103

nu am voit s\u0103 dau o relatare a rezultatelor cercet\u0103rii spirituale, ci am voit
mai \u00eent\u00eei s\u0103 cl\u0103desc temelia pe care se pot sprijini asemenea rezultate.
Aceast\u0103 "Filosofie a libert\u0103\u0163ii" nu con\u0163ine nici un asemenea rezultat special,
tot at\u00eet de pu\u0163in pe c\u00eet con\u0163ine rezultate speciale ale \u015ftiin\u0163elor naturii; dar
acela care caut\u0103 siguran\u0163\u0103 pentru asemenea cuno\u015ftin\u0163e, dup\u0103 p\u0103rerea mea,
nu se poate dispensa de ceea ce ea con\u0163ine. Ceea ce se spune \u00een carte poate
fi acceptabil \u015fi pentru unii oameni care, din pricina anumitor motive pentru
ei valabile, nu vor s\u0103 aib\u0103 nimic de a face cu datele mele de cercetare
ob\u0163inute prin \u015ftiin\u0163a spiritual\u0103. Aceluia \u00eens\u0103 care poate considera aceste date
ale \u015ftiin\u0163ei spirituale drept ceva c\u0103tre care este atras, aceluia \u00eei vor putea fi
importante \u015fi cele ce am \u00eencercat s\u0103 ar\u0103t\u0103m aici. \u015ei anume, urm\u0103toarele: de
a dovedi, cum o considerare nep\u0103rtinitoare, care se extinde numai asupra
celor dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri caracterizate, fundamentale pentruorice cunoa\u015ftere, ne
duce la \u00een\u0163elegerea c\u0103 omul tr\u0103ie\u015fte \u00een\u0103untrul unei lumi spirituale reale. \u00cen
aceast\u0103 carte am c\u0103utat s\u0103 justific\u0103m o cunoa\u015ftere a domeniului spiritual

a\u015fa fel f\u0103cut\u0103 \u00eenc\u00eet pentru a g\u0103si acceptabil ceea ce am spus aici nu e nevoie nic\u0103ieri \u00een aceste expuneri s\u0103 consult\u0103m experien\u0163ele descrise de mine mai t\u00eerziu, dac\u0103 putem sau dorim s\u0103 urm\u0103rim modul acestor expuneri.

Astfel, deci, mi se pare c\u0103 aceast\u0103 carte, pe de o parte, a luat o pozi\u0163ie
cu totul diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de lucr\u0103rile mele de \u015ftiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 propriu-zis\u0103; iar,
pe de alt\u0103 parte, ea este totu\u015fi \u00een cea mai str\u00eens\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ele. Toate
acestea m-au determinat ca acum, dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, s\u0103 redau
publicit\u0103\u0163ii con\u0163inutul lucr\u0103rii, \u00een esen\u0163\u0103 aproape cu totul neschimbat. Am
f\u0103cut doar ni\u015fte adaosuri mai lungi la un \u015fir \u00eentreg de capitole. Constat\u0103rile
pe care le-am f\u0103cut cu privire la \u00een\u0163elegerea gre\u015fit\u0103 a celor spuse de mine, m-
au f\u0103cut s\u0103-mi par\u0103 necesare asemenea adaosuri l\u0103muritoare. Am f\u0103cut
schimb\u0103ri doar acolo unde ceea ce am voit s\u0103 spun acum un sfert de veac mi
s-a p\u0103rut azi nepotrivit. (Datorit\u0103 acestor schimb\u0103ri, numai un r\u0103uvoitor s-ar
sim\u0163i \u00eendemnat s\u0103 spun\u0103 c\u0103 mi-a\u015f fi schimbat convingerea de baz\u0103).

Deja de mul\u0163i ani cartea este epuizat\u0103. Cu toate c\u0103, a\u015fa cum rezult\u0103 din
cele spuse mai sus, mi se pare c\u0103 la fel trebuie spus \u015fi azi, ceea ce am expus
despre problemele caracterizate \u00eenainte cu dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, am ezitat
mult timp la finisarea acestei noi edi\u0163ii. M\u0103 \u00eentrebam mereu dac\u0103 \u00een cutare
sau cutare loc nu ar trebui s\u0103 comentez numeroasele concep\u0163ii filosofice care
s-au ivit de la apari\u0163ia primei edi\u0163ii. Solicitarea din ultimul timp, datorat\u0103
cercet\u0103rilor mele de \u015ftiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 pur\u0103, m-a \u00eempiedicat s\u0103 fac acest lucru
a\u015fa cum a\u015f fi dorit eu. Dup\u0103 o orientare pe c\u00eet posibil temeinic\u0103 \u00een munca
filosofic\u0103 a prezentului, m-am convins de faptul c\u0103 oric\u00eet de ademenitor ar
p\u0103rea un asemenea comentariu, pentru ceea ce trebuie spus prin cartea
mea, nu e nevoie ca el-s\u0103 fie inclus aici. Ceea ce mi s-a p\u0103rut necesar s\u0103
spun despre noile direc\u0163ii filosofice pornind de la punctul de vedere adoptat
\u00een "Filosofia libert\u0103\u0163ii", se poate g\u0103si \u00een volumul doi al c\u0103r\u0163ii mele "Enigmele
filosofiei".