Cuv\u00e2nt \u00eenainte de P.S. Dr. Lauren\u0163iu Streza
Traducere de Pr. Mircea Szilagy
Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Constantin Jinga

6. Cre\u015ftini \u00eentr-o lume postmodern\u0103
7. Adam \u015fi Darwin
8. Critica istoric\u0103 \u015fi Evangheliile - aliat sau du\u015fman?
9. Ecumenismul \u015fi dorul dup\u0103 Hristos
10. Misiune pentru lume
11. O interpretare la Ioan 17, 21-23 - unitate sau misiune?

L-am cunoscut pe Parintele Nicolas Stebbing in vara anului 1995, cu ocazia unei lungi vizite de documentare si schimb de experienta academica la Colegiul Invierii din Mirfield, inaintea Congresului din acel an al \u201eSocietas Liturgica\u201d, ce urma sa se desfasoare in Irlanda, la Dublin.

Ini\u0163ial, inten\u0163ionasem s\u0103 nu z\u0103boveasc la Abatia din Mirfield dec\u00e2t c\u00e2teva zile, dar, cucerit de atmosfera locului, am r\u0103mas acolo pe toat\u0103 durata vacan\u0163ei de var\u0103. Atunci am avut prilejul s\u0103-l cunosc indeaproape pe Parintele Nicolas Stebbing, calugar

anglican care, la acea vreme, se ar\u0103ta foarte preocupat de ortodoxia romaneasca si de scrierile Parintelui St\u0103niloae \u00een special. Inten\u0163iona chiar s\u0103 scrie o tez\u0103 de doctorat \u00een limba englez\u0103 despre opera Parintelui St\u0103niloae.

La scurt timp dup\u0103 aceea, aflam cu bucurie c\u0103 Parintele Nicolas Stebbing s-a apucat s\u0103 studieze nu opera Pr. St\u0103niloae, ci, mai direct, modul cum se reflect\u0103 principiile cre\u015ftin-ortodoxe \u00een spiritualitatea si \u00een via\u0163a de zi cu zi a rom\u00e2nilor. Pentru aceasta, el a \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2n\u0103, ne-a vizitat \u0163ara \u00een repetate r\u00e2nduri si a stat de vorb\u0103 cu preo\u0163i, duhovnici, c\u0103lug\u0103ri si credincio\u015fi. Rezultatul cercet\u0103rilor sale s-a concretizat \u00eentr-o tez\u0103 remarcabil\u0103, sus\u0163inut\u0103 la Universitatea din Leeds, pentru care a \u015fi fost onorat cu titlul de Doctor \u00een Teologie. Teza Parintelui Nicolas este \u00een curs de a fi tradus\u0103 \u015fi n\u0103d\u0103jduim din toat\u0103 inima s\u0103 o vedem publicat\u0103, c\u00e2t de cur\u00e2nd.

Cartea pe care o avem acum \u00een fa\u0163\u0103 este un semn c\u0103 preocup\u0103rile \u015fi interesul parintelui englez fa\u0163\u0103 de ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 nu au numai un fundament academic, \u015ftiin\u0163ific. \u00cen mod normal, dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eencheiat cercetarea, Parintele Nicolas ar fi putut s\u0103 uite de noi. Dar nu a fost a\u015fa. \u00cen timpul deselor sale c\u0103l\u0103torii \u00een Rom\u00e2nia, Parintele Nicolas a legat nenum\u0103rate prietenii \u015fi s-a ata\u015fat \u00een chip minunat, dup\u0103 cum \u00eei place Sfin\u0163iei Sale s\u0103 spun\u0103: "de mirosul de t\u0103m\u00e2ie, de m\u0103m\u0103lig\u0103 cald\u0103 \u015fi de \u0163uic\u0103" - simboliz\u00e2nd cu o und\u0103 de umor blajin, prin aceaste cuvinte, starea de bucurie discret\u0103 pe care tr\u0103it-o particip\u00e2nd la sfintele noastre slujbe, dar \u015fi sentimentul de fr\u0103\u0163ietate pe care l-a \u00eencercat ori de c\u00e2te ori a fost primit cu bra\u0163ele deschise \u00een casele noastre. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se ive\u015fte c\u00e2te un prilej, Parintele Nicolas vine \u00een Rom\u00e2nia. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een primavara acestui an, c\u00e2nd a poposit la Timi\u015foara, unde a sus\u0163inut o seam\u0103 de cursuri \u015fi seminarii \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor no\u015ftri teologi, iar apoi a acceptat ca trecerea lui pe aici s\u0103 fie marcat\u0103 de publicarea acestora \u00eentr-un volum.

Paginile cartii cuprind conferin\u0163e - mai degrab\u0103 eseuri - foarte bine structurate \u015fi concepute. Ele ne-ar putea servi drept model, adeseori. Parintele Nicolas Stebbing abordeaz\u0103, aici, o seam\u0103 de chestiuni actuale, prea pu\u0163in discutate, din nefericire, la noi. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 mul\u0163i dintre noi cunoa\u015ftem pu\u0163ine despre post- modernism \u015fi despre provoc\u0103rile acestuia. Consider\u0103m cartea Parintelui Nicolas Stebbing mai mult dec\u00e2t binevenit\u0103, tocmai pentru c\u0103 ne introduce cu bl\u00e2nde\u0163e \u00een aceast\u0103 problematic\u0103. Ea este scris\u0103 de c\u0103tre un cre\u015ftin \u2013 un calugar ocidental - care tr\u0103ie\u015fte aceast\u0103 lupt\u0103 pe viu, zi de zi, \u015fi vine s\u0103 ne avertizeze \u015fi pe noi. Oric\u00e2t am \u00eencerca s\u0103 le evitam, este vorba despre o seama de probleme care ne vor afecta via\u0163a, dac\u0103 nu cumva au \u00eenceput deja s\u0103 o fac\u0103.

Desigur, Parintele Nicolas ne propune \u015fi unele dintre solu\u0163iile pe care Bisericile din Occident le-au adoptat \u00een fa\u0163a provoc\u0103rilor vie\u0163ii postmoderne. Ele sunt filtrate, ca atare, prin mentalitatea occidentalului. Multe dintre acestea sunt de receptat cu luare aminte. Altele, \u00een schimb, constituie o provocare pentru noi, si lasam cititorului \u2013 roman si ortodox deopotriva - curiozitatea de a le evalua.

Intr-una din paginile cartii, Parintele Stebbing scrie: \u201eDintre toate lucrurile care s-au pr\u0103bu\u015fit \u00een lumea post-modern\u0103 \u2013 stiin\u0163a, tehnologia, autoritatea \u2013 singura valoare ce a r\u0103mas \u00een picioare este comuniunea, rela\u0163ia, via\u0163a comunitar\u0103. Oamenii caut\u0103 comuniunea, fiindc\u0103 f\u0103r\u0103 ea, ei nu au nici un sens. Ceea ce vor ei de la cre\u015ftinism este o comuniune plin\u0103 de sens. Acest lucru reprezint\u0103 o mare provocare pentru noi.\u201d

Ii multumim parintelui Nicolas pentru volumul de fata, ca si pentru statornica prietenie pe care o poarta romanilor si Bisericii noastre, si ne rugam bunului Dumnezeu ca ostenelile sale in slujba unitatii crestine sa fie rasplatite.

\u00cen luna martie a acestui an, am avut pl\u0103cerea de a sus\u0163ine patru seminarii pentru mai mult grupuri de studen\u0163i din Timi\u015foara. Cele patru seminarii sunt publicate aici: Mi\u015fcarea de la Oxford, CS Lewis \u015fi the Inklings, Cre\u015ftini \u00eentr-o lume post

Scopul eseurilor acestora este de a-i ini\u0163ia pe to\u0163i cei ce \u00eencep studiul teologiei \u00een cunoa\u015fterea c\u00e2torva mi\u015fc\u0103ri \u015fi idei care sunt curente \u00een lumea cre\u015ftin\u0103 de azi. Ele ar trebui s\u0103 fie utile \u015fi oric\u0103rui cre\u015ftin interesat s\u0103-\u015fi exploreze credin\u0163a \u00een climatul lumii moderne. \u00centinderea redus\u0103 a c\u00e2torva dintre ele sugereaz\u0103 corect faptul c\u0103 nu avem preten\u0163ii de exhaustivitate \u00een tratarea subiectului repectiv. Ele vor s\u0103 provoace discu\u0163ii \u015fi, poate, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 terenul pentru subiecte mai vaste \u015fi mai provocatoare.

Sunt profund recunosc\u0103tor tuturor celor care au ascultat pentru prima dat\u0103 aceste materiale \u015fi le-au discutat \u00eempreun\u0103 cu mine, domnului Dr. Constantin Jinga, a c\u0103rui ospitalitate \u015fi \u00eencuraj\u0103ri au f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 carte, iar redactarea ei o pl\u0103cere, precum \u015fi P\u0103rintelui Mircea Szilagyi, care a tradus-o.

Oricine a dormit afar\u0103, departe de luminile ora\u015fului, cunoa\u015fte senza\u0163ia minunat\u0103 a r\u0103s\u0103ritului; la \u00eenceput totul e \u00eentunecat, apoi lumina apare \u00een partea estic\u0103 a cerului. \u00cencet, lumina cre\u015fte \u00een intensitate, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 conturul copacilor \u015fi al