• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
ASTROLOGIA ODINIOARA SI AZI
Doctrin\u0103 \u2013 Metode \u2013 Desf\u0103\u015furare istoric\u0103
de Constantin Arginteanu
CUPRINS
Cap. 1 \u2013 DOCTRINA.Diferite feluri de divina\u0163ii. Importan\u0163a astrologiei. Necesitatea unei istorii a acesteia.
Leg\u0103tura dintre astronomie \u015fi astrologie. Etimologia
acestora. Doctrina. Subdiviziunile astrologiei. Natura
psihologic\u0103, social\u0103,
politic\u0103, artistic\u0103 \u015fi istoric\u0103 a astrologiei.
Cap. 2 \u2013 METODE.Horoscopul \u015fi metoda alc\u0103tuirii lui. Interpretarea prin simbolistic\u0103, analogie \u015fi prin metoda
coinciden\u0163elor. Iatromatematica.
Cap. 3 \u2013 NA\u015eTEREA. Chaldeea, leag\u0103nul astrologiei. Condi\u0163ii favorabile. Supersti\u0163ii multiple. Rudimentele
\u015ftiin\u0163ifice absolut necesare predic\u0163iilor. Magia. Religia. Evolu\u0163ia \u015fi istoricul astrologiei.
Cap. 4 \u2013 CRE\u015eTEREA.Asiria. Egipt. Iudeea. Persia. India. China. Marea Egee.
Cap. 5 \u2013 SUPRAVIE\u0162UIREA.Grecia. Imperiul Roman. Lumea cre\u015ftin\u0103.
Cap. 6 \u2013 GLORIA.Mongolia. Arabia. Spania. R\u0103sp\u00e2ndirea \u00een Europa: Anglia, Germania, Fran\u0163a, Italia.
Aventurierii.
Cap. 7 \u2013 AGONIA \u015eI MOARTEA.Copernic. Ticho\u00adBrahe. Kepler. Sf\u00e2r\u015fitul.
Cap. 8 \u2013 PHOENIX.Invierea. Calculul probabilit\u0103\u0163ilor. Vibra\u0163iile. Soarele. Luna. Medicina astral\u0103.
Tabelul ilustra\u0163iilor
Bibliografie
Capitolul 1. DOCTRINA

Istoria reprezint\u0103 apologia omului ca suveran al lumii, deoarece a avut singur grij\u0103 s\u0103 se proclame ca atare. Nu cunoa\u015fte pe nimeni mai presus de sine, \u00een afara iubirii pe care \u015fi\u00ado poart\u0103 sie\u015fi. Din aceasta izvor\u0103sc pornirile spre cer, iubirile p\u0103m\u00e2nte\u015fti, avari\u0163ia cr\u00e2ncen\u0103, vanitatea negativ\u0103, frica de necunoscut, paza \u00eempotriva mor\u0163ii. Totul este \u00een slujba propriei persoane.

Dar c\u00e2nd cineva este bogat, s\u0103n\u0103tos, iubit, puternic \u015fi temut, nu g\u0103se\u015fte oare necesar s\u0103 \u015ftie dac\u0103 ziua de m\u00e2ine va fi identic\u0103 celei de azi? Aceast\u0103 informa\u0163ie poate fi pl\u0103tit\u0103 cu mul\u0163i bani\u037e de aceea cei boga\u0163i au aflat\u00ado chiar de la \u00eenceputul vremurilor, pe c\u00e2nd cei nevoia\u015fi \u015fi fl\u0103m\u00e2nzi au \u00eentrebat zadarnic destinul dac\u0103, \u015fi c\u00e2nd va veni via\u0163a nou\u0103 \u015fi u\u015foar\u0103, \u00een zilele viitoare.

Cei \u00een\u0163elep\u0163i au g\u0103sit mijloace potrivite de a \u00eentreba \u015fi de a c\u0103p\u0103ta r\u0103spunsuri de la spiritele mor\u0163ilor, de la puterile cerului \u015fi ale teluricului, de la zeii Olympului, de la animalele sacre sau de la stele. Visele au fost t\u0103lm\u0103cite de vraci, augurii au \u00een\u0163eles zborul p\u0103s\u0103rilor, aurispicii au cercetat m\u0103runtaiele vitelor jertfite \u00ad iar magii au citit \u00een stele ca \u00eentr\u00ado carte deschis\u0103.

Dac\u0103 nu g\u0103sim \u00een preajm\u0103 oameni \u00een\u0163elep\u0163i, viitorul poate fi aflat \u00een felurite chipuri. Se scriau pe frunze rupte din smochin \u00eentreb\u0103rile chinuitoare. Frunza care r\u0103m\u00e2nea la urm\u0103 verde ascundea r\u0103spunsul (Sycomancie). Se picura ulei pe fa\u0163a apei dintr\u00adun anumit vas. Formele ivite, care se mi\u015fcau \u015fi se schimbau, anun\u0163au viitorul celor care credeau \u015fi \u00een\u0163elegeau semnele (Lecanomancie). Dac\u0103 o armat\u0103 era \u00een primejdie, fiind \u00eenconjurat\u0103 din mai multe p\u0103r\u0163i, se scriau numele du\u015fmanilor pe s\u0103ge\u0163i. La o r\u0103sp\u00e2ntie, se scotea cu ochii \u00eenchi\u015fi una din tolb\u0103. Numele du\u015fmanului ce trebuia atacat mai \u00eent\u00e2i era acum cunoscut ( Sf\u00e2ntul Ieronim arat\u0103 c\u0103 acest obicei era r\u0103sp\u00e2ndit printre chaldeeni). Copilul sau puiul de animal care se n\u0103\u015ftea cu malforma\u0163ii, era o prevestire rea pentru casa lui, dac\u0103 nu \u015fi pentru \u00eentreaga cetate. Forma \u015fi culoarea fl\u0103c\u0103rii (Piromancia), drumul sau figurile formate de fum \u00een cadrul sacrificiilor (Capnomancia), felul \u015fi intensitatea ploii (Brecomancia), erau mijloace sigure de prevestire.

S\u00adar putea sf\u00e2r\u015fi enumerarea c\u0103ilor divinatorii n\u0103scocite de mintea cercet\u0103toare \u015fi nelini\u015ftit\u0103 a omului, \u00een locurile \u015fi vremurile \u00een care a tr\u0103it? Nu, c\u0103ci mistere au fost \u015fi mistere vor r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna. Ins\u0103 unul le\u00ada \u00eentrecut pe toate celelalte \u00een vechime, prin num\u0103rul credincio\u015filor, prin puterea farmecului \u015fi prestigiu: credin\u0163a c\u0103 drumul nostru pe cer este scris \u015fi de acolo poate fi aflat. Stelele nemuritoare, planetele r\u0103t\u0103citoare, schimb\u0103toarea Lun\u0103, arat\u0103 \u00een noaptea na\u015fterii soarta care \u00eel a\u015fteapt\u0103 pe fiecare prunc. Trebuia \u00eens\u0103 pricepere pentru a cunoa\u015fte de la \u00eenceput cursul vie\u0163ii acestuia.

Intotdeauna cerul a avut de la sine \u00eent\u00e2ietate asupra p\u0103m\u00e2ntului\u037e astfel, vraja s\u00ada strecurat singur\u0103 \u00een sufletele celor care privesc ochii de foc din \u00eenaltul bol\u0163ii albastre\u037e profanul este cuprins imediat de respect \u00een fa\u0163a calculelor ce trebuiesc \u015ftiute pentru aflarea horoscopului\u037e teama \u00eei st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe to\u0163i \u00een fa\u0163a infinitului, iar \u00eencrederea ajunge la spirite prin religia cu care s\u00adau amestecat de la \u00eenceput zodiile.

Astrologia a reprezentat cea mai mare r\u0103t\u0103cire a min\u0163ii umane. Ea a domnit ca o regin\u0103 peste oameni, cet\u0103\u0163i,
popoare\u037e deasemenea, a st\u0103p\u00e2nit at\u00e2t R\u0103s\u0103ritul c\u00e2t \u015fi Apusul, lumea veche, ca \u015fi lumea nou\u0103.

Civiliza\u0163ia asiro\u00adchaldeean\u0103 nu poate merge mai departe de un milion de ani, a\u015fa cum o sus\u0163ine aceasta \u00een textele dezgropate pe valea Eufratului (aceast\u0103 exagerare poate proveni dintr\u00adun mod gre\u015fit de socotire a timpului. Istoricul Berose afirm\u0103, cu bun\u0103 credin\u0163\u0103: \u201c Oticartes fiind mort, fiul s\u0103u Xisuthrus a domnit optsprezece sares \u00ad 64.800 ani \u00ad\u037e marele potop a avut loc \u00een timpul lui, iar istoria potopului este amintit\u0103 de documentele sacre\u201d.

2

\u00cen acel timp, toate popoarele aveau unit\u0103\u0163i prea mici pentru a m\u0103sura anul. Evreii spun c\u0103 Noe a tr\u0103it 350 de ani dup\u0103 potop \u00een mijlocul urma\u015filor s\u0103i, murind la 950 de ani. Deasemena, Xisuthrus a fost men\u0163inut \u00een via\u0163\u0103 at\u00e2t de mult timp \u00eenc\u00e2t la sf\u00e2r\u015fit a r\u0103mas ne\u00e2ngropat! Declarat nemuritor, a fost transportat \u00eentr\u00adun loc \u00eendep\u0103rtat.) 3\u00ad4.000 de ani reprezint\u0103 o vechime acceptabil\u0103 de c\u0103tre istorie \u015fi potrivit\u0103 cu simbolul Taurului\u00ad Inaripat, pe care mul\u0163imea monumentelor g\u0103site \u00eel ridic\u0103 la rangul de patron al Mesopotamiei. \u00centr\u00adadev\u0103r, leg\u0103tura dintre monumentele arheologice, cronologie \u015fi fenomenele cere\u015fti este evident\u0103. Dintre toate casele zodiacale, cea care are influen\u0163a cea mai pronun\u0163at\u0103 este aceea \u00een care se afl\u0103 Soarele la \u00eenceputul prim\u0103verii. Aceast\u0103 cas\u0103 se schimb\u0103 cu timpul. Soarele, av\u00e2nd o mi\u015fcare de revolu\u0163ie de 26.000 de ani, re\u00e2nvierea naturii va g\u0103si Soarele \u00eentr\u00ado alt\u0103 constela\u0163ie, din 2.000 \u00een 2.000 de ani. In mileniile 4 \u015fi 3 \u00ee.e.n., Soarele se afla \u00een Taur, simbolul for\u0163ei brutale, adoptat de c\u0103tre popoarele semite din Asia mic\u0103\u037e \u00een urm\u0103toarele 2 milenii Soarele s\u00ada g\u0103sit \u00een Berbec, simbolul abunden\u0163ei, pe care \u00eel g\u0103sim la \u00eenceputurile mitologiei grece\u015fti, \u00een istoria Argonau\u0163ilor care c\u0103l\u0103toreau dup\u0103 l\u00e2na de aur. Urm\u0103toarele dou\u0103 milenii de istorie cre\u015ftin\u0103 au la origine simbolul Pe\u015ftilor, cu care primii credincio\u015fi \u00ad prin cruce \u00ad se recuno\u015fteau \u00eentre ei. Acestor veacuri de ve\u015fnice lupte li se vor ad\u0103uga \u00een mileniul urm\u0103tor o er\u0103 pacifist\u0103, adus\u0103 de V\u0103rs\u0103tor, \u00een care va intra Soarele, \u00een timpul echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103. Aceast\u0103 er\u0103 mai prevede rezolvarea crizei de combustibil, prin folosirea la capacitate maxim\u0103 a c\u0103derilor de ap\u0103 (3\u00ad Studiul fenomenului astronomic al precesiei echinoc\u0163iilor, al\u0103turi demitologia astral\u0103 a popoarelor antice fiind de o importan\u0163\u0103 primordial\u0103 \u00een cronologie, a fost dezb\u0103tut pe larg de renumi\u0163i autori. Deoarece punctul echinoc\u0163ial retrogradeaz\u0103 pe ecliptic\u0103 cu un grad la 72 de ani, el va trece de la un semn la altul \u00een 72x30=2160 de ani. Deci putem stabili cu precizie urm\u0103torul tabel cronologic privind dezvoltarea civiliza\u0163iilor primitive, dup\u0103 simbolul cultului pe care l\u00ada avut. Obiec\u0163ia adus\u0103 acestor coresponden\u0163e \u00ad faptul c\u0103 fenomenul precesiei a fost descoperit de Hipparccu dou\u0103 secole \u00eeen, poate fi comb\u0103tut. Toate popoarele au adorat semnul zodiacal ce anun\u0163a prim\u0103vara, corespunz\u0103tor epocii lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 varia\u0163ia lui \u00een timp.

Istorisirea acestor elucubra\u0163ii merit\u0103 aten\u0163ia noastr\u0103!

Desigur, nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentunecat. Povestea rasei umane \u00ad rezultanta a mii de idei s\u0103n\u0103toase sau patologice, credin\u0163e \u015fi erezii, legi \u015fi supersti\u0163ii, pasiuni \u015fi gre\u015feli \u00ad este un complex care, pentru a\u00adi cuprinde adev\u0103ratul \u00een\u0163eles trebuie ascultat\u0103 f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i, a\u015fa cum a fost tr\u0103it\u0103. Mai mult, cercetarea dintr\u00adun singur punct de vedere este tot at\u00e2t de necesar\u0103 desf\u0103\u015fur\u0103rii istorice, ca \u015fi studiile monocromatice \u00een astronomie : apar conexiuni neb\u0103nuite, dezv\u0103luindu\u00adse adev\u0103ratele explica\u0163ii. Fa\u0163eta patologic\u0103 a spiritului uman este nu numai deosebit de interesant\u0103, ci \u015fi indispenabil\u0103 prin m\u0103rimea ei. Dac\u0103 istoria cuget\u0103rii trebuie s\u0103 prevaleze \u00een\u015firuirea faptelor \u00ad simple urm\u0103ri necesare g\u00e2ndului, dac\u0103 mobilul este \u00eenaintea ac\u0163iunii \u00ad atunci istoria astrologiei este absolut necesar\u0103. Aceast\u0103 pseudo\u015ftiin\u0163\u0103 a regizat din umbr\u0103, a comandat \u015fi executat at\u00e2tea fapte, \u00eenc\u00e2t istoria nu se mai poate lipsi de cunoa\u015fterea ei. Greutatea alc\u0103tuirii unei istorii astrologice nu st\u0103 \u00een lipsa materialului, ci \u00een bog\u0103\u0163ia lui, \u00een inadverten\u0163ele dintre documente, \u00een discernerea adev\u0103rului de imagina\u0163ie care aici, cu prec\u0103dere, interfereaz\u0103 la tot pasul. In aceast\u0103 lucrare \u00ee\u015fi g\u0103sesc menirea, pe l\u00e2ng\u0103 mul\u0163imea faptelor petrecute realmente \u015fi alte istorisiri, anecdote, legende\u037e \u00eempreun\u0103 redau atmosfera \u00een care s\u00adau z\u0103mislit, au crescut, au st\u0103p\u00e2nit \u015fi au murit idei \u015fi credin\u0163e adev\u0103rate sau false, ale unor oameni \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi nebuni deopotriv\u0103.

Cuno\u015ftin\u0163ele astronomice existau\u037e ele doar trebuiau respectate de c\u0103tre \u00een\u0163elep\u0163ii care le\u00adau descoperit. Credin\u0163ele \u015fi interpret\u0103rile acestor fenomene erau false\u037e ele au dus la def\u0103imarea f\u0103r\u0103 alegere a \u00eentregului. Intotdeauna, \u00een\u0163elepciunea a stat al\u0103turi de impostur\u0103 \u015fi nebunie\u037e iar \u00een astrologie mai mult dec\u00e2t oriunde, \u015ftiin\u0163a s\u00ada \u00eempreunat cu ignoran\u0163a, adev\u0103rul cu supersti\u0163ia, seriozitatea cu ridicolul. C\u0103ci, lucru ciudat, adev\u0103rul nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 minciun\u0103, dup\u0103 cum minciuna nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 existen\u0163a faptelor reale.

Pe vremuri, nimeni nu \u015fi\u00adar fi dedicat \u00eentreaga via\u0163\u0103 cercet\u0103rii astrelor f\u0103r\u0103 plat\u0103 sau ajutor. Care ar fi fost prestigiul \u015fi creditul acordate unor preziceri lipsite de controlul unei adev\u0103rate \u015ftiin\u0163e, capabil\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 de la \u00eenceput \u00eentunecimile Soarelui, \u00een mijlocul unui cer f\u0103r\u0103 nori? Ceea ce numim ast\u0103zi astronomie \u015fi astrologie, erau pe vremuri at\u00e2t de str\u00e2ns unite, \u00eenc\u00e2t nu alc\u0103tuiau dec\u00e2t o singur\u0103 doctrin\u0103. Stim c\u00e2nd s\u00adau desp\u0103r\u0163it, dar nu putem spune care a fost prima. Unii istorici cred c\u0103 ele au fost gemene, primele n\u0103scute ale mamei \u201cIn\u0163elepciunea\u201d. C\u00e2nd primul om \u015fi\u00ada aruncat \u00eent\u00e2ia privire c\u0103tre bolta \u00eenstelat\u0103, a \u00eenceput s\u0103 existe \u015ftiin\u0163a astrelor. Cele mai multe p\u0103reri sus\u0163in \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2ietatea astrologiei, n\u0103scut\u0103 direct din mit \u015fi supersti\u0163ie. C\u00e2\u0163iva (astronomii Herve Faye \u015fi G. Bigourdan) afirm\u0103 contrariul, aduc\u00e2nd o justificare demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103: pentru ca o prezicere s\u0103 poat\u0103 fi f\u0103cut\u0103 pe baza unei configura\u0163ii astrale, este absolut necesar s\u0103 fi cunoscut oric\u00e2t de pu\u0163in, elementele componente \u015fi mersul respectivelor corpuri cere\u015fti. Cunoa\u015ftem un caz \u00een care filia\u0163ia este cert\u0103: alchimia supersti\u0163ioas\u0103 \u015fi chimia savant\u0103. In acest caz s\u00ada spus, cu mult\u0103 dreptate: \u201cchimia este fata \u00een\u0163eleapt\u0103 a unei mame nebune\u201d.

\u00cen orice caz,dac\u0103 raporturile temei natale nu sunt prea bine cunoscute, leg\u0103turile permanente \u015fi intime existente de atunci p\u00e2n\u0103 \u00een evul mijlociu, \u00eentre supersti\u0163ie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, sunt de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate istoric\u0103. Ele trebuiesc cunoscute, clarificate \u015fi recunoscute oficial. In dorin\u0163a de a nu se compromite, istoricii astronomiei au nesocotit, \u00eenl\u0103turat sau trecut sub t\u0103cere tot ajutorul adus de astrologie \u015ftiin\u0163ei pure, dep\u0103rt\u00e2ndu\u00adse de adev\u0103r \u015fi produc\u00e2nd opere de mic\u0103 valoare.

A venit momentul s\u0103 spunem c\u0103 astronomia nu s\u00ada n\u0103scut \u015fi nu a tr\u0103it milenii de\u00ada r\u00e2ndul, doar pentru a servi drept
temelie unor himere \u015fi a fi servitorul obi\u015fnuit la \u00eentocmirea temelor natale. Chiar de la \u00eenceput omul, privind stelele le\u00ada cerut
ajutorul \u00een organizarea vie\u0163ii \u015fi a muncii sale. Ast\u0103zi, c\u00e2nd fiecare om are ceas, c\u00e2nd fiecare c\u0103min are un calendar, problema
vital\u0103 a m\u0103sur\u0103rii timpului este at\u00e2t de bine \u015fi de simplu rezolvat\u0103, \u00eenc\u00e2t cu greu ne imagin\u0103m cum ne\u00adam descurca f\u0103r\u0103 ele.
Desigur, n\u00adam face altceva dec\u00e2t s\u0103 privim Soarele, Luna \u015fi stelele, a\u015fa cum au f\u0103cut str\u0103mo\u015fii no\u015ftri. Soarele ofer\u0103,

prin ciclul zi\u00adnoapte intervalul esen\u0163ial al m\u0103sur\u0103rii timpului\u037e iar prin periodicitatea anotimpurilor anul tropic. Dar, nici \u00een
aceast\u0103 oper\u0103 de specialitate, astronomia nu a fost l\u0103sat\u0103 singur\u0103.
3
\u00centre aceste dou\u0103 unit\u0103\u0163i de timp, una infim\u0103 \u015fi alta imens\u0103, astrologia a creat \u015fi a pus la dispozi\u0163ia astronomiei
unit\u0103\u0163i intermediare: s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u015fi luna.

Observ\u0103m c\u0103 leg\u0103turile dintre cele dou\u0103 adoratoare ale astrelor sunt mult mai mari. Astronomia se ocup\u0103 cu studiul mi\u015fc\u0103rilor, dimensiunilor, distan\u0163elor \u015fi componentelor astrelor cere\u015fti\u037e \u00een vreme ce astrologia, ca pseudo\u015ftiin\u0163\u0103 este arta care stabile\u015fte din pozi\u0163ia astrelor influen\u0163a acestora asupra caracterului \u015fi sor\u0163ii oamenilor.

Separarea lor a intervenit treptat, dup\u0103 secole de convie\u0163uire. La popoarele antice, ele constituiau un singur corp,
astfel \u00eenc\u00e2t ele erau denumite ca un unicat.

\u00cen lumea greco\u00adroman\u0103, cele dou\u0103 circulau \u00eempreun\u0103, av\u00e2nd aceea\u015fi semnifica\u0163ie. Grecii \u00eentrebuin\u0163au curent, chiar \u015fi dup\u0103 \u00eenceputul erei noastre cuv\u00e2ntulastrologia( \u015ftiin\u0163a influen\u0163elor siderale, sinonim cu \u015ftiin\u0163a temelor natale, iar romanii se foloseau de astrologie (de la astron = astru \u015fi logos = cuv\u00e2nt. Se crede c\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u, astron vine de la chaldeeanul Astartea = I\u015ftar = Venus) Sinonim \u015fi concomitent cu astronomia (de la astron \u015fi nomos = lege)\u037e astromancia (astron \u015fi mantea = divina\u0163ie)\u037e matematica, arta chaldeean\u0103 sau doctrina \u201cde sublimus\u201d (\u00een aceast\u0103 doctrin\u0103 este \u00eenglobat tot ce se afl\u0103 deasupra noastr\u0103, fie \u00een atmosfer\u0103 \u00ad meteorologie, fie \u00een regiunile celeste). Cele dou\u0103 ramuri s\u00adau deosebit dup\u0103 primul secol al erei cre\u015ftine. Arabii, mo\u015fteniitorii direc\u0163i ai \u00een\u0163elepciunii antice, au cultivat cu ferven\u0163\u0103 cele dou\u0103 \u015ftiin\u0163e gemene,amestec\u00e2ndu\u00adle \u00eentr\u00ado \u201c\u015ftiin\u0163\u0103 a decretelor\u201d, iar cel care se ocupa cu ea era numit munadjdjim, ceea ce \u00eensemna astronom \u015fi astrolog simultan. In vreme ce popoarele Apusului european, \u00eencep\u00e2nd din Rena\u015ftere nu mai pot confunda cele dou\u0103 no\u0163iuni, arabii, deabia \u00een secolul XIX vor cunoa\u015fte un cuv\u00e2nt aparte pentru astronom (falaki), fa\u0163\u0103 de vechea denumire pentru astrolog.

Magia are dou\u0103 fiice: alchimia \u015fi astrologia \u00ad care la r\u00e2ndul lor au \u00eembog\u0103\u0163it familia misterelor cu variate progenituri. Unele nepoate, precum chimia, astronomia, meteorologia \u015fi\u00adau tr\u0103dat bunica fugind \u00een tab\u0103ra advers\u0103 al \u015ftiin\u0163elor pure. Altele, precum metoposcopia, cartomancia, chiroman\u0163ia, au r\u0103mas credincioase tradi\u0163iei neamului. S\u0103 privim \u00eendeaproape aceast\u0103 interesant\u0103 familie. Str\u0103mo\u015ful comun este magia \u00ad doctrina tuturor practicilor, formulelor \u015fi ritualurilor, prin care omul a c\u0103utat s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 supun\u0103 \u00een folosul propriu spiritele mor\u0163ilor, ale diavolilor \u015fi ale zeilor. Cu timpul, ideile s\u00adau limpezit. Trei au r\u0103mas problemele de baz\u0103: elixirul vie\u0163ii, piatra filosofal\u0103, diagrama magic\u0103.

Elixirul vie\u0163ii (lichidul care\u00ad\u0163i d\u0103 tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte), precum \u015fi piatra filosofal\u0103 (substan\u0163a care transform\u0103 \u00een aur toate obiectele pe care le atinge), sunt date \u00een grija alchimiei. Diagrama magic\u0103 (desenul \u015fi incanta\u0163ia care s\u0103 oblige la apari\u0163ie \u015fi s\u0103 supun\u0103 voin\u0163ei omului spiritele din cealalt\u0103 lume) este rezervat\u0103, ca materie proprie, magiei. Astrologiei i s\u00ada l\u0103sat \u00een seam\u0103 partea cea mai u\u015foar\u0103...ghicirea viitorului.

Astrologia \u015fi\u00ada luat \u00een primire domeniul cu con\u015ftiinciozitate. Dealtfel, principiul care \u00eei st\u0103 la baz\u0103 nu este indiscutabil? Oamenii \u015fi via\u0163a lor nu fac parte din \u00eentreaga lume, din Universul Cosmic? Legile ce comand\u0103 \u00eenaltele sfere nu se aplic\u0103 \u015fi celor de jos? Soarele care ne d\u0103 via\u0163\u0103, stelele nemuritoare, nu sunt mai presus de noi \u015fi deci zeii \u00een\u015fi\u015fi? Atunci, dac\u0103 suntem aten\u0163i, din mi\u015fc\u0103rile, str\u0103lucirea, \u00eent\u00e2lnirile \u015fi desp\u0103\u0163irile lor, le putem \u00een\u0163elege g\u00e2ndurile \u015fi voin\u0163a, a\u015fadar soarta pe care ne\u00ado rezerv\u0103. Astrologia juridic\u0103 este ramura care se ocup\u0103 cu studiul influne\u0163elor astrelor asupra vie\u0163ii \u015fi destinului uman.

Dar nu numai at\u00e2t. S\u00ada observat c\u0103 epoca ploilor \u00eencepe dup\u0103 apari\u0163ia unui anumit grup de stele\u037e c\u0103 cele mai mari c\u0103lduri vin odat\u0103 cu r\u0103s\u0103ritul heliac (apari\u0163ia unui astru care p\u00e2n\u0103 atunci fusese prea aproape de Soare \u015fi acoperit de lumina orbitoare a acestuia) \u015fi a lui Sirius, cea mai mare stea de pe cer.

A\u015fadar, nu putem considera c\u0103 acel grup de stelu\u0163e multe \u015fi mici provoac\u0103 ploile? S\u0103 le numim Pleiade (Ploioasele) \u015fi s\u0103 \u015ftim ce se va \u00eent\u00e2mpla la anul, c\u00e2nd vor reap\u0103rea. In privin\u0163a epocii fierbin\u0163i, numit\u0103 canicular\u0103, este clar c\u0103 provine de la \u201cArz\u0103torul\u201d Sirius, care face parte din constela\u0163ia blestemat\u0103 \u201cC\u00e2inele Mare\u201d. Aceste exemple fiind numeroase \u201ci consider\u00e2ndu\u00adle leg\u0103turi cauz\u0103\u00adefect, nu doar simple coinciden\u0163e, putem vorbi de o ramur\u0103 nou\u0103: Astrologia Natural\u0103. Din ea, deriv\u0103 meteorologia zilelor noastre.

Fig.1\u00ad Constela\u0163iile emisferei nordice erau reprezentate prin animale \u015fi oameni.

Omul cuprinde \u00een mic alc\u0103tuirea Universului \u00een mare. De acest lucru nu se \u00eendoia nimeni, unul fiind numit microcosmos, cel\u0103lalt macrocosmos\u037e cele dou\u0103 universuri reprezint\u0103 unul imaginea celuilalt. Acesta era \u00een\u0163elesul \u201cDivinei Analogii\u201d hermetice. O prob\u0103? Ciclul de cre\u015ftere \u015fi descre\u015ftere a Lunii nu este acela\u015fi cu o anumit\u0103 perioad\u0103 fiziologic\u0103 a femeii? Inima noastr\u0103 nu este \u00eenclinat\u0103 pe vertical\u0103 cu un unghi de 23,5 grade, la fel cu \u00eenclina\u0163ia ecuatorului pe ecliptic\u0103? Cifra num\u0103rului de respira\u0163ii a unui om matur \u00een 24 de ore nu este de 25.920 (18 pe minut), adic\u0103 tocmai timpul necesar (25.920 de ani) ca Soarele s\u0103 ocoleasc\u0103 \u00eentreaga bolt\u0103, datorit\u0103 fenomenului de precesie? Aceast\u0103 perioad\u0103, care face ca Soarele s\u0103 revin\u0103 \u00een acela\u015fi punct al bol\u0163ii exact la aceea\u015fi epoc\u0103, avea o mare \u00eensemn\u0103tate simbolic\u0103. A fost numit\u0103 \u201c Marele An \u201c sau \u201c Anul lui Platon\u201d \u015fi presupunea c\u0103 dup\u0103 acest interval, toate astrele vor reveni \u00een aceea\u015fi pozi\u0163ie ini\u0163ial\u0103\u037e din aceast\u0103 cauz\u0103 \u00eentreaga istorie \u015fi toate g\u00e2ndurile omene\u015fti se vor repeta necontenit \u00ad deoarece la o aceea\u015fi distribu\u0163ie pe cer, rezult\u0103 cu necesitate o aceea\u015fi situa\u0163ie pe p\u0103m\u00e2nt.

Leg\u0103tura trebuie s\u0103 fie complet\u0103. Hermes, \u00een Tablele de Smarald, afirm\u0103: \u201cCeea ce este sus este la fel cu ceea ce este jos\u201d. Cele dou\u0103sprezece constela\u0163ii zodiacale au \u00een st\u0103p\u00e2nire cele dou\u0103sprezece p\u0103r\u0163i ale corpului uman: Berbecul \u00adcapul\u037e Taurul \u00ad g\u00e2tul\u037e... Pe\u015ftii \u00ad picioarele\u037e cele 7 planete(recunoscute ca atare \u00een antichitate domin\u0103 cele 7 facult\u0103\u0163i: Soarele\u00ad spiritul\u037e Jupiter\u00ad intelectul\u037e Venera\u00ad dorin\u0163ele...Dac\u0103 astfel stau lucrurile, vindecarea este u\u015foar\u0103. Ave\u0163i dureri de burt\u0103? Cauza este racul. Iat\u0103 a treia ramur\u0103 astrologic\u0103: cea Medical\u0103,numit\u0103 c\u00e2teodat\u0103 Iatromatematica(cu ramurile ei mai mici, iatrochimia \u015fi iatrofizica).

of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...