Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Idei in Dialog 06

Idei in Dialog 06

Ratings: (0)|Views: 57|Likes:
Published by dbtudor
revista super culturala
revista super culturala

More info:

Published by: dbtudor on Feb 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/15/2013

pdf

text

original

 
„R`zbunîndu-te te faci egalul adversarului,iertîndu-l te ar`]i superior lui.“ 
Francis Bacon
Revist` lunar`decultura ideiloreditat` deAcademia Ca]avencu
 Anul III Num`rul 12 (27)DECEMBRIE 2006 3leiDirector H.-R. Patapievici
Cum g\ndim ceea ce vedem
Ion Manolescu
Bun` diminea]a,filosofie!
Alexander Baumgarten 
 
idei \n dialog
Anul III NUM~RULDOISPREZECE(DOU~ZECI {I{APTE)
h
DECEMBRIE
2006
Revist` lunar` de cultura ideiloreditat` de Academia Ca]avencu.Apare în prima miercuri a fiec`reiluni. De[i apare la Bucure[ti, ID nueste o revist` bucure[tean`.Caracterele cu care este scrisacronimul ID au fost desenate deAlbrecht Dürer în ultimul an alvie]ii, 1528, [i pot fi g`site \n ulti-ma parte a lucr`rii sale
Vier Bücher von menschlicher Proportion 
.Acesta este num`rul luniidecembrie 2006 [i este distribuit \ncep\nd cu 6 decembrie.Are 56 de pagini.Lucrarea de pe copert` apar]inelui
Devis Grebu
.Toate desenele acestui num`r aufost realizate de
Devis Grebu.
CONCEP}IA GRAFIC~, DESIGN:
REDAC}IA 
DIRECTOR:
H.-R. Patapievici
REDACTOR-{EF:
George Arun
arun@ideiindialog.ro 
CORECTUR~:
Radu Dobând`
DTP:
Florin Iaru & Corina M\]`
SECRETARIAT {I ABONAMENTE:
Elena Gogo]
elena@catavencu.ro 
MARKETING:
Sorin Axinte0723 131 532
axu@catavencu.ro 
PUBLICITATE:
prin
SPLENDID
MEDIATel: 665 75 99; Fax: 665 75 12
DISTRIBU}IE:
SC Ca]avencu SA
DIRECTOR DISTRIBU}IE:
Alexandru Miri[tea318 55 31; 318 55 32
alexandru.miristea@catavencu.ro 
Tip`rit la TipografiaRomânia Liber`
EDITOR:
SC Ca]avencu SA
MANAGER GENERAL
Sorin Vulpe
Scriu \n acest num`r Horia Barna
Profesor, traduc`tor, editor. A tradusCarlos Fuentes,
Diana [i Jil]ul vulturului.
Alexander Baumgarten 
Doctor în filozofie [i licen]iat în filologie clasic`, pred` la Universitatea „Babe[-Bolyai“din Cluj. Ultima carte publicat`:
Sfîntul Anselm [i concep- tul ierarhiei,
2003.
Rodica Binder 
Redactor la Departamentul român alradio Deutsche Welle, Bonn. Ultima carte publicat`:
Lapînd`. Dialoguri salvate,
2002.
Constantin B`l`[oiu
Licen]iat în teologie [i [tiin]epolitice.
Vasile Chira
Doctor în filozofie al Universit`]ii,,Babe[-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Pred` la Facultatea deteologie ,,Andrei {aguna“, Universitatea „Lucian Blaga“,Sibiu. Ultima carte publicat`:
Requiem: Dialogul lutului cu Fiin]a,
2006.
Valentin Cioveie 
Doctor în filozofie cu o lucrare de-spre fundamentele fizicii.
Diana Clintoc 
Doctorand la Universitatea Princeton,New Jersey.
Lucia Simona Dinescu
Doctor în filologie, pred` laFacultatea de Litere, Universitatea Bucure[ti. A publicatCD-ul multimedia:
Aspecte mediale ale imaginii digitale.
Liviu P. Dinu
Doctor în informatic`, pred` la Facul-tatea de matematic`, Universitatea Bucure[ti.
Alexandru Gabor 
Absolvent al Facult`]ii de filozofie,Universitatea Bucure[ti.
Andrei G`it`naru
Doctorand la Facultatea de filo-zofie, Universitatea Bucure[ti.
Florin Iaru
Scriitor. Ultima carte publicat`:
Poeme alese 
, 2002.
Sorin Lavric 
Doctor în filozofie. Ultima carte publicat`:
Ontologia lui Noica. O exegez`,
2005.
Ion Manolescu
Pred` la Facultatea de litere, Universi-tatea Bucure[ti. Ultima carte publicat`:
Derapaj,
2006.
Mircea Mih`ie[ 
Scriitor, anglist, critic literar, pred` laUniversitatea de Vest din Timi[oara. Ultima carte publicat`:
Via]a, patimile [i cântecele lui Leonard Cohen,
2005.
Dan C. Mih`ilescu
Scriitor, critic [i istoric literar. Ultimacarte publicat`:
Perspective eminesciene, ed. a II-a,
2006.
Mihail Neam]u
Este doctorand în teologie la King’sCollege Londra. Ultima carte:
Bufni]a din d`râm`turi.Insomnii teologice 
(2005).
Ovidiu Olar 
Doctorand EHES-Paris / UniversitateaBucure[ti
.
Ultima carte:
Împ`ratul înaripat,
2004.
Brîndu[a Palade 
Este doctor în filozofie, pred` laFacultatea de {tiin]e Politice [i Administrative (SNSPA). Ulti-ma carte publicat`:
Amurgul Leviathanului: Supravie]uire [i libertate în comunism,
2000.
Radu Paraschivescu
Scriitor, traduc`tor. Ultima cartepublicat`:
Fie-ne tranzi]ia u[oar`,
2006.
H.-R. Patapievici 
Scriitor. Ultimele c`r]i publicate:
Discern`m\ntul modernit`]ii,
2004;
Ochii Beatricei,
2004.
Hora]iu Pepine 
Corespondentul
Deutsche Welle 
 înRomânia.
Ioan Stanomir 
Pred` la Facultatea de [tiin]e politice,Universitatea din Bucure[ti. Ultima carte publicat`:
Con[tiin]a conservatoare.Preliminarii la un profil intelec- tual,
2004.
Alex. Leo {erban 
Critic de film. Ultima carte publicat`:
De ce vedem filme,
2006.
Florea Tiberian 
Profesor de geografie. Ultima cartepublicat`:
În nada mae[trilor. Încerc`ri de mitanaliz`,
2005.
Mihaela Timu[ 
Doctorand la École Pratique des HautesÉtudes, Section des Sciences Réligieuses – Sorbona, Paris.A publicat
Întotdeauna Orientul. Coresponden]a MirceaEliade-Stig Wikander 
(1948-1977), 2005.
Traian Ungureanu
 Jurnalist, cronicar [i eseist politic,cronicar [i eseist sportiv. Ultima carte publicat`:
Despre securitate. România, ]ara „ca [i cum“,
2006.
{tefan Vianu
Doctor în filozofie, pred` la Universi-tatea de arhitectur` „Ion Mincu“ din Bucure[ti. Ultimacarte publicat`:
Metafizica spiritului de la Aristotel laHegel,
2005.
Adres`: B-dul. Regina Elisabeta nr. 7-9, sector 3, 030016Bucure[ti. Tel. redac]ie: 021–314 0238/39. Fax: 021-314 0258.Email: redactia@ideiindialog.ro
h
5
h
7
h
h
h
h
h
h
h
27
h
LIVIU P. DINU
Barroso, multilingvismul [i D`bulenii
 30
h
HORA}IU PEPINE
O na]iune de stînga
 31
h
HORIA BARNA 
Valuri de UE [i NATO
 32
h
 ANDREI G~IT~NARU
Teologie [i mediere ierarhic`
 36
h
MIHAIL NEAM}U
Novus Adam 
 39
h
MIHAELA TIMU{
Diva nul 
lui Ha-fez
41
h
BRÎNDU{A PALADE
Dezumanizarea „trupurilor frumoase“
43
h
CONSTANTIN B~L~{OIU
Altfel decât a fi
45
h
DIANA CLINTOC
Etica [i studiile literare în mediile universitareamericane
47
h
POEM48
h
RODICA BINDER
Capitalizarea modern` a urii
49
h
OVIDIU OLAR
Despre religie, violen]` [i literatur`
50
h
 ALEXANDRU GABOR
Compasiune [i adev`r
51
h
RADU PARASCHIVESCU
Cronica traducerilor
52
h
MIRCEA MIH~IE{
Cinci zile din via]a lui Marlowe (2)
55
h
H.-R. PATAPIEVICI
Distrugerea legal` a cre[tinismului european
Eseul lui Sorin Lavric, „Filozofia ca act de credin]`“, ap`rut în num`rul trecut al 
ID,
transmite un mesaj clar: autorul este certat cu filozofia. Nu de ieri sau de alalt`ieri, ci, ca s` zicem a[a, dintotdeauna – 
immer schon,
cum ar spune Heidegger.Între el [i filozofie înstr`inarea pare a fi total`.
h
{TEFANVIANU
PAG. 20
h
FLOREATIBERIAN
PAG. 37
Pledoariepentrumutarea diafragmei
{i-a însu[it Europa lec]ia? Evitarea contrac]iilor chinuite ale plexului, readucerea corpului sub fireasc` ascultare necesit` exerci]ii psihosomatice specifice Asiei 
autentice:
respira]ie lent` [i profund`, recuperarea jum`t`]ii inferioare a corpului, pe care nu î[i mai poate permite s` o dispre]uiasc`.
Scrierea pe nisip
Nescriind nimic, Hristos ca om a dep`[it inclusiv acel orgoliu auctorial care este înr`d`cinat instinctiv în per- sonalitatea uman`. Fiecare purt`m în suflet un scriitor.Exist`, cu alte cuvinte, în fiecare ins o propensiune aucto- rial`, o doz` de „grafomanie“ care ]ine de mecanismele abisale ale datului nostru existen]ial.
h
 VASILECHIR
PAG. 34
Futurism saubioconservatorism?
Speciali[ti în robotic` sau în [tiin]e cognitive formuleaz` teorii care dep`[esc limita bunului-sim] uman din domeniile cunoa[terii,sfidând fiziologia, biologia, inteligen]a [i spiritualitatea a[a cum au fost ele descrise sau surprinse de-a lungul timpului.
h
LUCIASIMONADINESCU
PAG. 14
 
motiv formidabil. Vin dintr-o ideologie care poart`hainele [tiin]ei doar pentru a fi primit` cu încredere înorice cas`, nu cred în realitatea intern` a realit`]ii, pe]escun mileniu utopic [i ur`sc omul, pe care îl învinuiesc deinsuficien]` dogmatic`. Ecologismul e, pe scurt, un mile-narism, cel mai nou milenarism, într-o serie care a datspasmele teologice ale cre[tinismului [i s-a des`vîr[it,apoi, sinistru în na]ional-socialism [i comunism.
Nega]ionism climatologic
Tradi]ia avertismentelor grave [i obi[nuin]a gîndiriidresate s` adulmece millenium-ul, paradisul de lacap`tul marii transform`ri ce va pune cap`t erorii uni-versale a timpurilor prezente, e, probabil, cea mai vechetenta]ie a omului a[ezat în fa]a complexit`]ii contradic-torii a realit`]ii. Arheologia acestui impuls presupune unconflict total, un refuz complet de încorporare a lumiireale, o nega]ie care stabile[te c` realitatea nu se înte-meiaz` pe o ordine suficient`, c` e imperfect`, str`in`,ostil` sau corupt` [i, în consecin]`, are nevoie de un nouprincipiu fondator, de pensionarea sau înlocuirea mis-terului divin cu un sistem de organizare, cu un proiectdogmatic, cu o ideologie. Ultimii 90 de ani ne-au obi[nuitcu ipoteza c` ideologiile sînt fructul inexplicabil [i acci-dental al unei istorii atipice, recente [i irepetabile. Uni-citatea nazismului [i a comunismului se sprijin` doar pecota fabuloas` a masacrelor. Spiritual, ele nu sînt îns` onoutate, ci ecoul modernizat al unui impuls în care EricVoegelin, unul dintre cei mai voit ignora]i gînditori ai ul-timului secol, a v`zut punctul de început al gnosticismu-lui occidental. Cariera acestei tradi]ii care neag` constant[i mereu mai subtil buna a[ezare a omului în lume a par-curs cu succes etapa religioas`, a cucerit ideile politice,pe care le-a transformat în mi[c`ri de mas` [i de cult, [ia contaminat, imediat dup` r`zboi, sfera administra]ieisociale, în sensul ei cel mai larg: economia, sistemul ser-viciilor publice, politica resurselor naturale. A[a a ap`rut,mai ales din anii ’70, moda [i apoi industria rapoartelorde previziune global`. Seria începe cu faimoasele [i,ast`zi, ridicolele rapoarte ale Clubului de la Roma, caredescriau energic impasul variat [i final al evolu]iei în ter-menii economiei capitaliste. A[a a ap`rut primul best-seller eco-apocaliptic, datorat lui Paul Erlich, un profetuniversitar american care anun]a, în
Bomba demografic` 
(1968): „La sfîr[itul anilor ’70 sau, cel mai tîrziu, ’80, sutede milioane de oameni vor muri de subnutri]ie. Nimicnu mai poate opri explozia mortalit`]ii globale“. Sau, maitîrziu, în
Sfîr[itul prosperit`]ii 
(1974): „S-a creat o situa]iecare se va solda cu moartea unui miliard de oameni.C`tre 1985, omenirea va intra într-o epoc` de lipsurigrave, provocat` de exploatarea [i de epuizarea resurselornaturale“. Teoriile [i calculele lui Erlich au fost demon-tate [i infirmate de cercet`rile minu]ioase ale lui JulianSimon, un universitar american la fel de îndrept`]it laopinie [i argument. Erlich a vîndut
Bomba demografic` 
întrei milioane de exemplare, c`r]ile lui Simon sînt cunos-cute doar speciali[tilor, [i anume acelei categorii tot mairestrînse de incomozi care risc` s` fie curînd acuza]i deun delict impardonabil: nega]ionism climatologic. Toatepreviziunile care anun]au generalizarea foametei, crizade combustibili [i minerale, r`cirea [i, apoi, înc`lzireaglobal`, dispari]ia speciilor animale [i diminuarea rezer-velor forestiere au f`cut carier`, au fost contrazise totalde realitate [i au f`cut, mai departe, carier`. Ce vedemacum, odat` cu Raportul Stern [i cu baia zilnic` de [tiridespre cele mai noi viet`]i în agonie, e triumful unei [colide gîndire premiat` exact în m`sura în care e infirmat`.Am trecut de epoca de pionierat, în care asemenealucr`ri [i ipoteze ]ineau aproape direct de literatura deanticipa]ie. Ne afl`m deja în epoca milenarismului eco-logist de circula]ie public` [i considera]ie oficial`. Credi-bilitatea extraordinar` a acestui caz cras de fals intelec-tual e semnul trist de vigoare a nostalgiei dup` mit [iiluzie, al unei anume patologii care define[te masiv de-zordinile spirituale ale omului desp`r]it de un sistem dereferin]` coerent în ordine cosmic`. Mecanismul acesteiorbiri în mas` are resorturi etico-spirituale, în fond, ba-nale: suspendarea leg`turilor cu principiul ordonatordivin [i, de aici, n`zuin]a spre religii „alternative“, de laecologism la concertul de curente ale neop`gînismuluicontemporan: cultura pop, feti[ul sporturilor, new age-ismul, ritualurile etniciste, astrologia, sectarismul UFO,pasiunea pentru paranormal, aplecarea spre conspira]io-nism [i spre orice mister policrom care candideaz` la dis-locarea explica]iilor ra]ionale. Îns` succesul galopant alfraudei ecologice pare, totu[i, cau]ionat` de metode decercetare riguroase [i de o întabulare f`r` cusur. Lucrurilenu stau a[a. În buna tradi]ie a criticii [tiin]ifice, teoriile[i m`sur`torile pe care le vehiculeaz` ecologia sîntdezb`tute [i contestate. Nimic nu e fixat, certificat, con-firmat. Atîta doar c` argumentele contrare nu mai ajungla publicul larg sau ajung într-o m`sur` neglijabil`.În mod normal, adic` în lipsa noii ortodoxii caredicteaz` „etica verde“, viciile de construc]ie ale acestorteorii ar trebui s` fie evidente [i u[or de comunicat. In-adecvarea lor metodologic` flagrant` a fost [i este mereuaceea[i. Ea e observabil` de la început, din 1798, anul încare ap`rea „Biblia“ procedural` a alarmismului naturistoccidental.
Malthus num`r` [i condamn`
Teoria formulat` de Thomas Malthus, marele de-mograf, economist [i politolog englez, în „Eseu asupraprincipiului popula]iei“, se baza, într-adev`r, pe un prin-cipiu de calcul probabilistic. Malthus stabilea, mai întîi,c` popula]ia cre[te în propor]ie geometric` [i continuaremarcînd c` resursele cresc doar în propor]ie aritmetic`.De aici, premisele crizei. Cre[terea popula]iei va surclasastocul finit de resurse [i va provoca o catastrof`. Obser-va]ia pare întemeiat`. Într-adev`r: cum anume e posibil`
    E    C    O    L    O    G    I    S    M    U    L
3
NUM~RUL
12 (27)
h
DECEMBRIE
2006
EAmai nostim` [i sinistr` dintre preocu-p`rile curente ale umanit`]ii con[tiente depropria-i importan]` e lupta cu sfîr[itul lumii.Am fost soma]i: dac` vom continua s` con-trazicem prescrip]iile sanitarilor-profe]i, numai avem mult. Catastrofa va deveni vizibil` [i ire-versibil`, cîndva dup` 2050 [i nu mai tîrziu de 2100. Unraport de întindere biblic` comandat de guvernul brita-nic [i lansat pe 30 octombrie de Sir Nicholas Stern, fostfunc]ionar al B`ncii Mondiale, ne d` toate garan]iile cu-venite. O face în termenii unei precizii care surclaseaz`media obi[nuit` a profetismului consacrat. Dac` vomadînci dezechilibrul climatic, pîn` la 200 de milioane deoameni vor bîntui prin lume, aduna]i în mari armate derefugia]i, 40% din speciile animale vor disp`rea,tulbur`rile anarhice ale unei societ`]i globale adînctraumatizate vor atinge nivelul celor dou` r`zboaiemondiale, economia se va comprima într-o depresieegal` cu marea criz` din 1929. Totul din cauza emisiilorde carbon care, între]inute [i chiar înte]ite de pl`cereaconsumului, de mania brutal` a exploat`rii industriale[i de arogan]a omului economic occidental, vor eliminarînd pe rînd, cu automatismul crud al desenelor animate,recuzita natural`, toat` recuzita natural`. Înc`lzireaglobal` va împu]ina ghe]arii [i va în`l]a catastroficm`rile [i oceanele. Zonele litorale vor fi inundate saum`turate de valuri. P`durile, cu prec`dere p`durile tro-picale, mereu favorizate de îngrijorarea paznicilor occi-dentali, se vor r`ri, sufoca [i stinge, dac` nu vor c`dea subsecure. Apa curat` va seca sau se va contamina sub pre-siunea chimic` [i moral` a exceselor comise, zilnic [inecugetat, de frigiderele reunite ale lumii dezvoltate, înbuc`t`riile neecologice ale casei occidentale clasice, întomberoanele care abia mai înghit carcasa obligatorie [imasa infinit` a ambalajelor. {i mai ales la volan, undecarbo-nevroza omului tehnologic atinge permanen]a [idevine un sclavaj înjositor [i toxic. Gra]ie noului ecolo-gism apocaliptic, [tim acum c` aproape fiecare mi[careinstrumental` [i toate actele de civiliza]ie tehnic` apas`nemilos asupra unei viet`]i, scurteaz` via]a unei familiinecunoscute din Gabon [i schingiuiesc acid un recif decoral. {tim, de asemenea, cum va ar`ta decorul final.Vom tr`i ultima clip` în singur`tate relativ` [i marin`.Un alt raport, datorat cercet`torilor de la o universitatecanadian`, ne informeaz` c`, în 2048, pe[tii vor disp`readefinitiv. Ce nu ne spun toate aceste rapoarte doldora delunetism profetic e în ce stare, în ce stadiu istoric [i spi-ritual se va afla fiin]a uman`, îndrumat` [i reeducat` deecologism. Poate nu merit`. Poate e de preferat sfîr[itul,dup` sau chiar înainte de dispari]ia pe[tilor. Poate,desp`r]i]i, în sfîr[it, de ra]iune, la cap`tul acelei sfor]`ricare urm`re[te, gelos [i întunecat, de la primele începu-turi, s` pun` cap`t îndr`znelii de a crea ofensiv [i de afor]a construc]ia, nu mai merit`. Mai bine stin[i decîtcatatonici. Dar rapoartele despre binele n`zuit vorbescnumai despre natur` [i nu spun nimic despre om. Au un
Antira]ionalismulecologic
O mîn` spal` pe alta [i împreun` creierul
o
TRAIANUNGUREANU
o
i
Tradi]ia avertis- mentelor grave [i obi[nuin]a gîndirii dresate s` adulmece millenium-ul, paradisul de la cap`tul marii transform`ri ce va pune cap`t erorii universale a timpurilor prezente, e,probabil, cea mai veche tenta]ie a omului a[ezat în fa]a complexit`]ii contradictorii arealit`]ii. Arheologiaacestui impuls presupune un conflict total, un refuz complet de încorporare a lumii reale, o nega]ie care stabile[te c` realitateanu se întemeiaz` pe o ordine suficient`, c` e imperfect`, str`in`,ostil` sau corupt` [i, în consecin]`, are nevoie de un nou principiu fondator, de pensionarea sauînlocuirea misterului divin cu un sistem de organizare, cu un proiect dogmatic, cu o ideologie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->