INTEpress

R
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

1. INTRODUCERE

• Introducere: punct de pornire

• Puncte - cheie ale studiului

6
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Introducere. Punct de pornire.

România este o destinaţie relativ nouă pentru spanioli. Cu toate acestea, în
trecut, ea era o destinaţie uşor de remarcat printre ţările din Europa de Est,
într-un moment în care acestea începuseră să-şi deschidă pieţele turistice către
Spania şi se regăsea adesea în ofertele de călătorii organizate de companiile
spaniole. Prin contrast, astăzi este una dintre destinaţiile cel mai puţin
promovate şi căutate de către turiştii spanioli. Ţări care aparţin aceleiaşi zone,
precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, au reuşit să se impună cu
succes pe piaţa spaniolă, însă România abia a început.

Totuşi, potenţialul pieţei româneşti este destul de mare pentru a fi făcut

cunoscut în Spania:

• Resurse turistice diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi de

interes etnografic).

• Caracterul „latin”, cu o limbă cu origini comune şi anumite trăsături

culturale care apropie cele două ţări.

• Relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puţin de

patru ore cu avionul).

• Înfiinţarea recentă a unor legături aeriene care pot promova călătoriile

turistice între cele două ţări.

• Reabilitarea numărului hotelurilor din mediile urbane, rurale şi litorale,

odată cu apariţia, în ultimul timp, a unor importante lanţuri hoteliere
internaţionale, inclusiv a unora spaniole.

• Prezenţa din ce în ce mai mare a românilor în Spania, ceea ce i-a făcut

pe spanioli să-şi dorească să cunoască o ţară despre a cărei situaţie
abia dacă ştiau ceva înainte.

7
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Pentru toate aceste motive, acest studiu de piaţă şi-a definit diverse obiective:

- În primul rând, am analizat caracteristicile de bază ale

infrastructurii şi serviciilor turistice ale României, în special pe
acelea care pot influenţa comportamentul fluxului călătorilor
spanioli spre această ţară. Mai presus de toate, în această analiză
punem accentul pe creşterea numărului de călători de naţionalităţi
diferite, pe infrastructura hotelieră şi a transporturilor din România,
precum şi pe proiectele din viitorul apropiat. Deşi suntem
conştienţi de faptul că toate informaţiile pe care le prezentăm sunt
deja cunoscute de către persoanele responsabile de turismul în
România, considerăm că este important să le expunem într-un
singur document, care poate servi, de asemenea, drept ghid
pentru profesioniştii spanioli care doresc să se familiarizeze sau,
pe de altă parte, să-şi sporească numărul de contacte cu
România.

- Prezentăm aici o analiză sumară a caracteristicilor de principiu

ale călătorilor spanioli (câţi spanioli călătoresc, unde şi de ce,
cine sunt, cum se comportă, ce anume caută în călătoriile lor şi
cum obţin informaţiile şi îşi fac rezervări pentru călătorii). Aceste
informaţii pot fi foarte importante atunci când va veni momentul să
se canalizeze strategiile de marketing pentru România ca
destinaţie turistică.

- Alcătuim o panoramă completă şi la zi a structurii industriei

turistice din Spania, îndeosebi a companiilor care vând turism
(agenţii şi operatori de turism) şi a ultimei mode în vânzarea
turistică (Internet, zboruri la preţ redus, servicii individuale de

8
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

călătorie, pachete de călătorie, pachete dinamice etc.). Aceste

informaţii sunt relevante pentru a şti cum trebuie canalizată
vânzarea produselor turistice româneşti în Spania.

- Am analizat felul în care România este prezentată şi

promovată în prezent în Spania, care din operatorii de turism
oferă ca destinaţie România, care sunt cele mai bine vândute
dintre programele turistice şi la ce preţ. De asemenea, am analizat
câteva din ofertele promoţionale de până acum, precum şi tipul
materialelor promoţionale disponibile în limba spaniolă.

- Am studiat imaginea pe care o are România printre spanioli şi

cunoştinţele acestora despre resursele ei turistice, cultura şi
bogăţiile ei naturale. Astfel, am realizat trei tipuri de sondaje de
opinie, aplicate pe un amplu eşantion de populaţie, înregistrând
aproximativ 900 de contacte: primul aplicat agenţiilor de turism, un
altul printre operatorii de turism, iar al treilea sondaj efectuat în
cadrul jurnaliştilor, în multe cazuri – persoane specializate pe
acest subiect. Concluziile pe care le-am tras în urma acestor
sondaje ar trebui avute în vedere atunci când se realizează
imagini, publicitate şi documente comunicaţionale pentru turismul
în România.

Sondajele de opinie au fost aplicate prin e-mail, telefon şi prin

intermediul interviurilor personale. Un total de 859 de persoane au
fost intervievate prin chestionare axate pe cunoaşterea:
- Părerii lor despre destinaţie ca şi călători.
- Părerii lor ca profesionişti asupra infrastructurii turistice a ţării.
- Părerii lor ca profesionişti asupra promovării turistice pe care
România o realizează şi/sau ar trebui s-o realizeze în Spania.

9
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Cu ajutorul tuturor acestor informaţii, am stabilit:

- Câteva concluzii asupra situaţiei marketing-ului României ca

destinaţie turistică în Spania.

- Unele propuneri şi recomandări în scopul extinderii şi îmbunătăţirii

imaginii României, pentru a creşte numărul en-grosiştilor (cei care
fac oferte complete de călătorie) care vor oferi pachete de
călătorie în România şi, pe scurt, în scopul promovării vânzării de
produse turistice româneşti în Spania.

Studiul de piaţă se bazează şi pe informaţii oferite de Organizaţia Mondială de

Turism (World Tourism Organization), Autoritatea Română pentru Turism,
Institutul pentru Studii Turistice (Secretarul general pe problema turismului
spaniol), Exceltur (un grup de studiu compus din companiile majore din sectorul
turistic din Spania) şi de alte organizaţii de consultanţă şi studii specializate.

Tot astfel, am analizat broşurile de călătorie ale companiilor majore şi am

realizat interviuri personale cu personalul lor de conducere.

Puncte - cheie ale studiului

„ Turismul spaniol în România a înregistrat cifre destul de mici, în
special prin comparaţie cu ţările învecinate, precum Franţa sau Italia.
Totuşi, în ultimii trei-patru ani, s-a înregistrat o creştere notabilă, care ar
fi convenabil să fie promovată.

„ România ar trebui să fie considerată o destinaţie apropiată, dar ea

deţine, de asemenea, şi unele caracteristici comune cu destinaţiile

10
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

îndepărtate (nu este o destinaţie potrivită pentru week-end-uri şi este

nevoie de un minim de 7 zile pentru un circuit, în mod ideal 10-15 zile).

„ În ceea ce priveşte nivelul preţurilor, România este încă o destinaţie

concurenţială în Spania, cu condiţia ca nivelul calitativ al infrastructurii
şi al serviciilor turistice să corespundă nivelului cerut de standardele
europene. Eforturile depuse în această direcţie în ultimii ani sunt foarte
apreciate de spanioli.

„ România abia dacă este prezentă pe siturile de călătorii din Spania

sau în cadrul agenţiilor online. Acest fapt este cu atât mai important,
dacă avem în vedere că Spania se numără printre ţările care a înregistrat
o creştere a cererilor prin Internet, mai ales în ceea ce priveşte
calătoriile, (în special când este vorba de căutarea informaţiilor, deşi
rezervările sunt făcute în continuare în modul tradiţional). Folosirea
Internet-ului ar trebui extinsă, întrucât el este proiectat ca o sursă media
importantă pentru promovarea şi informarea pieţei spaniole.

„ Cu privire la imaginea sa, România ar trebui să ia atitudine faţă de faptul

că există o serie de imagini asociate negative (mafie, corupţie, ţigani,
sărăcie, emigrare…) care au un impact puternic asupra populaţiei
spaniole. Din acest motiv, ar trebui pus accentul pe un set de imagini
pozitive (resurse naturale şi culturale enorme, ţară prietenoasă, trăsături
culturale comune cu spaniolii, o ţară prin care e uşor să călătoreşti…).
Dar, mai mult decât orice, România deţine un simbol unic, binecunoscut
spaniolilor: Contele Dracula (traseul Contelui Dracula, Transilvania,
castelele Contelui Dracula). Deşi pentru români aceasta nu este nici pe
departe valoarea lor culturală principală, această efigie ar trebui
exploatată odată cu promovarea altor idei iconografice, cum ar fi, printre
altele, prezenţa unui climat natural aproape virgin în cadrul Europei, o

11
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

cultură bogată, un trecut comun care ne duce în trecut până pe vremea

romanilor.

„ Turiştii spanioli dau dovadă de un interes crescând faţă de

călătoriile în străinătate. În 2005, cifra călătoriilor internaţionale a
crescut cu 17,1%, iar media duratei şederii şi a cheltuielilor a urmat o
valoare ascendentă. Un lucru de care spaniolii au demonstrat că sunt
foarte interesaţi este cultura, iar România este recunoscută într-o măsură
destul de mare pentru aceasta.

„ În momentul de faţă, foarte puţini operatori de traseu spanioli includ

România ca destinaţie turistică. Astfel, există aici o posibilitate enormă
pentru dezvoltare. Operatorii de traseu cer mai mult profesionalism din
partea românilor şi, mai presus de toate, o varietate a ofertelor. În
privinţa agenţiilor de turism, acestea dau dovadă de o acută lipsă de
informaţii în legătură cu resursele turistice ale României şi cer mai multe
informaţii în spaniolă, precum şi mai multe informaţii concrete despre
această ţară.

„ Profesioniştii români dau dovadă de o lipsă de cunoştinţe

pregnantă în ceea ce priveşte valorile turistice româneşti. În mod
logic, această lipsă de cunoştinţe este şi mai accentuată în cadrul
publicului larg.

„ Promovarea realizată până acum în Spania în privinţa României a fost

marcată de un buget redus şi o lipsă de continuitate a acţiunilor,
limitări de care s-a profitat în sensul bun, dar insuficient. Publicitatea şi
promovarea în Spania este scumpă, iar resursele insuficiente ale Biroului
Român de Turism ar trebui să fie bine direcţionate în scopul obţinerii unui
avantaj maxim.

12
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

„ În Spania nu există suficiente date la zi despre această ţară.

Broşurile disponibile sunt rare şi nu sunt destul de recente, în ciuda
faptului că majoritatea au fost editate de curând. Există un singur ghid
turistic specializat, iar informaţiile găsite pe Internet sunt limitate.

„ În ceea ce priveşte competiţia comercială, restul ţărilor, atât cele din

estul Europei cât şi cele vestice dedică mult mai multe resurse
propriei promovări şi, mai important, comunică mult mai lesne cu Spania,
un avantaj ce permite o mult mai mare diversitate a ofertelor de călătorie
(mini-vacanţe culturale sau legate de sport, circuite combinate ce includ
diferite ţări) şi preţuri bune. Printre cele mai active se numără Polonia,
Republica Cehă şi Ungaria.

13
 INTEpress
R
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA

• Introducere

• România ca destinaţie turistică

• Evoluţia afluxului turistic

• Capacitatea de cazare

• Agenţii de recepţie

• Mijloace de transport

• Resursele turistice ale României

• Perspective

14
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Introducere
Înainte de a analiza potenţialul pieţei turistice spaniole pentru România, credem
că este important să realizăm o scurtă analiză asupra ofertei turistice româneşti
(infrastructură, destinaţii, legături, cazare şi proiecte viitoare), nu doar în scopul
de a ne orienta asupra pieţei cu care ne confruntăm, ci şi pentru a crea un
element folositor care să permită companiilor spaniole care s-ar putea să
citească acest studiu să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra acestei ţări
ca destinaţie turistică şi, de asemenea, să le permitem să-şi planifice strategiile.

Datele noastre vor fi folositoare şi pentru centrarea restului studiului, precum şi

în scopul concentrării într-un singur document diversele informaţii pe care le-am
cules din diferite surse. Sursa principală este Ministerul Administraţiei şi
Interiorului (www.mai.gov.ro/).

România, destinaţie turistică

Timp de multe zeci de ani, România a fost o destinaţie turistică importantă în
cadrul Europei de Est. Dotările ei turistice atractive (în special Delta Dunării şi
staţiunile de pe litoralul Mării Negre) şi resursele ei culturale (castele, mănăstiri,
oraşe) au atras în primul rând populaţia ţărilor învecinate, care împărtăşeau
aceleaşi implicaţii politice şi culturale, permiţându-i, de asemenea, în anii ‘70, să
se afirme ca destinaţie turistică pe pieţele altor ţări vest-europene, în special în
Spania. Acest lucru este cu atât mai însemnat cu cât avem în vedere climatul
politic din acea perioadă al ambelor ţări şi lipsa diversităţii ofertelor de călătorie
pentru turişti.

Pentru o perioadă, după deschiderea relaţiilor diplomatice cu Spania pe vremea

preşedintelui Ceauşescu, turiştii spanioli (care erau destul de puţini) alegeau
România ca destinaţie preferată. Pentru spanioli, principala atracţie a acestei

15
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

ţări o constituia oportunitatea de a vizita o ţară comunistă, cea mai deschisă la

acea vreme şi una destul de exotică pentru ochii vesticilor, precum şi cea de a
face economii în privinţa călătoriilor, a serviciilor turistice şi a cumpărăturilor.
Principalii ofertanţi de circuite de călătorii europene includeau România în
programele lor.

Cu toate acestea, după căderea comunismului, România nu a mai reprezentat

o atracţie pentru turiştii spanioli şi a încetat să mai fie inclusă în programele
multor operatori de turism. În ultimii ani, puţin câte puţin, turiştii spanioli încep
să revină în această ţară, mai motivaţi acum de cultura ei (Transilvania şi
mănăstirile din Bucovina), de particularităţile sale naturale (Maramureşul, Delta
Dunării), precum şi de preţurile mai economice pentru o călătorie la mare
distanţă prin comparaţie cu Caraibele, unde se vorbeşte spaniola, decât de
soarele şi plajele din care şi Spania are o ofertă bogată.

Pentru turiştii din vest şi, în special, pentru cei spanioli, România deţine o
atracţie specială: Transilvania şi Contele Dracula. Deşi renumele Contelui
Dracula este mai degrabă un subiect contradictoriu în România, datorită
asocierii sale cu un personaj istoric, Contele Vlad Ţepeş, pe care mulţi îl
consideră un erou naţional, în ciuda reputaţiei sale de om crud (ca şi mulţii alţii
în acea epocă), suntem de părere că acest simbol nu a fost îndeajuns exploatat
şi promovat şi că s-ar putea obţine profituri mai mari de pe urma lui.

Alte locuri, mai puţin cunoscute, sunt Bucureşti, Delta Dunării sau mănăstirile
din Bucovina, locuri rezervate mai mult călătorilor cu experienţă şi cu un nivel
cultural superior. Pe scurt: pentru turistul spaniol, România este o ţară ce
aşteaptă să fie descoperită şi care are un potenţial imens.

16
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Evoluţia afluxului turistic

Turismul s-a dezvoltat lent în România în ultimii zece ani. Din anul 2000 şi, mai
mult, din 2002, s-a observat o creştere clară a numărului vizitatorilor, ceea ce a
coincis cu investiţiile mai mari realizate în infrastructuri. Totuşi, în ultimii ani,
venirea turiştilor în România a înregistrat creşteri şi scăderi, datorate, pe de-o
parte, crizelor sau prosperităţii economice şi politice în ţările lor de origine şi, pe
de alta, influenţei ţărilor învecinate. Numărul turiştilor în unele dintre acestea,
cum ar fi Ucraina sau Bulgaria, s-a redus la jumătate în ultimii zece ani, în timp
ce în altele, precum Ungaria, s-a dublat între 2003 şi 2004.

În 2004, în România a intrat un total de 6.600.115 de turişti, din care

aproximativ 94,85% au fost europeni (6.360.587). Numărul turiştilor din Uniunea
Europeană a crescut la 933.990.

Cel mai mare număr de vizitatori ai României au venit din ţările din jur, în
special unguri, moldoveni, bulgari şi polonezi, datorită proximităţii ţării lor şi
trecutului istoric şi cultural similar. Ungurii alcătuiesc 39,44% din numărul total
de turişti (2.603.477), urmaţi de moldoveni cu 18,37% (1.212.752), bulgari cu
5,68 % (375.426) şi polonezi, care însumează 2% (132.393).

În afară de aceste ţări apropiate, următoarele grupuri însemnate de turişti au

sosit din Italia (230.628), Iugoslavia (220.347: inclusiv din Serbia şi
Muntenegru), Turcia (195.322) şi Germania (296.133). Un număr mai scăzut,
totuşi notabil şi în continuă creştere în ultimii zece ani, îl înregistrează francezii
(93.008) şi austriecii (90.300).

În acest context, spaniolii abia dacă au însumat 20.321 de persoane- 0,30 %

din numărul total de turişti care au vizitat România în 2004- 0,32 % din numărul
total de turişti europeni şi 2,1% dacă-i luăm în calcul doar pe cei care au sosit
din Uniunea Europeană. Mai demnă de luat în calcul este rata evoluţiei, care a

17
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

crescut continuu din 1997 comparativ cu evoluţia leneşă şi destul de negativă

înregistrată în cazul altor ţări din Uniunea Europeană şi cu turismul în România
în general.

Predicţia generală referitoare la numărul vizitatorilor spanioli în 2005 este destul

de optimistă. Între ianuarie şi septembrie 2005, au fost înregistraţi 22.079 de
vizitatori spanioli, faţă de 16.645 în aceeaşi perioadă a anului precedent. Acest
lucru denotă o creştere cu 32,65% faţă de 2004. Turiştii spanioli sunt, de
asemenea, cei care cheltuiesc cei mai mulţi bani per capita în această ţară.
Aceleaşi predicţii pentru 2005 arată o creştere însemnată a vizitatorilor din
Austria, cu 42,31%; Olanda cu 34,90% şi Danemarca cu 35,38%. Cu toate
acestea, s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului vizitatorilor din
Ungaria, Polonia şi Republica Cehă. Se pare că volumul turiştilor în România în
2005 va fi şi el negativ în comparaţie cu 2004.

EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. Sursa: Autoritatea Română pentru Turism

Anul TURIŞTI CREŞTEREA TURISM CREŞT. TURISM CREŞT.
DIN PROCENTUALĂ UNIUNEA PROC. TOTAL
PROC.
SPANIA ANUALĂ EUROPEANĂ ANUALĂ ROMÂNIA
ANUALĂ

1995 11.641 680.000 5.444.991

1996 10.413 -10,50 % 713.000 4,80 % 5.205.487 -4,30 %
1997 8.715 -16,30 % 766.000 7,43 % 5.149.151 -1,00 %
1998 9.506 9,07 % 761.000 -0,65 % 4.830.838 -6,10 %
1999 9.512 0,06 % 765.000 0,52 % 5.223.896 8,10 %
2000 11.778 23,82 % 834.000 9,01 % 5.263.715 0,76 %
2001 14.320 21,58 % 981.000 17,62 % 4.938.375 -6,10 %
2002 17.356 21.20 % 1.033.000 5,30 % 4.793.722 -2,90 %
2003 21.328 22,88 % 1.128.000 9,19 % 5.494.828 14,60 %
2004 20.321 -4,72 % 933.990 -17,19% 6.660.115 21,20 %

Din informaţiile oferite de Biroul Român de Turism, se poate deduce că turismul

internaţional a crescut până acum moderat în ultimii ani, luând amploare în

18
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

special începând cu 2002, cu câteva fluctuaţii neimportante. Toate par să indice

faptul că, dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, această tendinţă va continua,
ceea ce înseamnă o creştere a numărului de vizitatori din ţările apropiate care
îşi îmbunătăţesc standardele de viaţă, precum şi din ţări mai îndepărtate (cum
ar fi Spania şi, în special, Italia, Germania şi Franţa).

Aceste predicţii ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism referitoare la anii

următori sunt optimiste. Numărul total de turişti care vin din Europa ar trebui să
crească de la 338.4 milioane în 1995 la 527,3 milioane în 2010, şi la peste 717
milioane în 2020, cu o creştere medie anuală de 3% în aceşti 25 de ani.
Aceasta echivalează cu o creştere de mai mult de 100% din 1995 până în 2020.
Aplicând aceste cifre în cazul României, scopul lor pentru 2020 ar trebui să fie
acela de a obţine aproximativ 11 milioane de turişti.

Drumul este lung şi anevoios, dar scopul poate fi atins. Intrarea României în
Uniunea Europeană este stabilită pentru 1 ianuarie 2007, iar sărbătorirea
anumitor evenimente speciale, precum desemnarea oraşului Sibiu drept
Capitală Culturală Europeană în 2007, va însemna un mare pas înainte în
sensul deschiderii ţării pentru turism.

Capacitatea de cazare

Sectorul hotelier disponibil în România este format dintr-un număr total de

3.569 stabilimente (informaţie oferită de Ministerul Român de Turism în 2003),
din care doar 1.029 sunt hoteluri şi moteluri (28,83%). Restul este împărţit între
hanuri, vile turistice şi bungalouri, staţiuni climaterice, spaţii de cazare pentru
tineri, camping şi cabine turistice, tabere de vară, pensiuni, hoteluri pentru
agroturism, vile de vacanţă şi bărci proiectate pentru a fi folosite şi drept spaţii
de cazare. Demn de consemnat este numărul de locuri în vile turistice şi
bungalouri (941), care însumează 26,3% din numărul total de camere de hotel;

19
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

cel al pensiunilor turistice (594), care înseamnă 16,64%; and camerele de

închiriat pentru agroturism (151), adică 4,2% din numărul total.

Această capacitate turistică cuprinde un număr total de 273.614 paturi de hotel,

din care 164.571 de află în hoteluri şi moteluri. Sunt de remarcat spaţiile de
cazare pentru 2.952 de persoane din camping-uri şi cele 21.233 de paturi din
vilele turistice şi bungalouri.

Cu privire la dezvoltarea sectorului hotelier, aceasta a fost foarte limitată în

ultimii 15 ani, deşi din anul 2000 s-a observat o creştere notabilă: de la cele 943
hoteluri care existau atunci, acum s-a ajuns la cifra de 1.029 în 2003 iar rata de
creştere a acestei cifre se află într-o ascensiune continuă. Una dintre
deficienţele izbitoare ale infrastructurii turistice româneşti – potrivit rezultatelor
sondajelor de opinie efectuate şi studiilor consultate – este aceea că sectorul
hotelier a devenit întrucâtva învechit, în special pe litoral şi în capitala ţării.
Aceasta se observă mai pregnant atunci când se face comparaţia cu secţiile
hoteliere ale altor ţări, ca să nu mai amintim de dezvoltarea fantastică a
sectorului hotelier din ţările respective. Clădirile hotelurilor, construite în ultimele
zeci de ani pentru a corespunde cererii interne şi celei a ţărilor comuniste
est-europene din perioada respectivă, nu au fost renovate în întregime şi nu se
raliază la standardele turistice moderne din acele ţări, nici pentru turiştii interni,
şi nici pentru noii turişti care sosesc acum din alte ţări.

Standardele scăzute sunt mai evidente atunci când sunt analizate

stabilimentele de lux (din categoriile de 4 sau 5 stele), acestea fiind tocmai cele
care atrag turismul internaţional de calitate, mai ales din ţările vestice. În 1994
exista un singur hotel de cinci stele (cu numai 22 de camere) şi 72 de hoteluri
de patru stele în toată ţara. În 2003 erau deja 10 hoteluri de cinci stele, cu o
capacitate de cazare pentru 2.230 de persoane şi 125 de patru stele cu o
capacitate de cazare pentru 4.411 de persoane. Se poate observa, de
asemenea, modul în care au fost cotate hotelurile în absenţa unei clasificări

20
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

adecvate anterioare. Printre marile lanţuri hoteliere care au început să

desfăşoare acţiuni în România în ultimii ani se numără: Intercontinental,
Crowne Plaza, Hilton, Sofitel, Ibis şi, de curând, lanţul spaniol NH.

HOTELURI ROMÂNEŞTI. Sursa: Autoritatea Română pentru Turism

HOTELURI 5* 4* 3* 2* 1* Fără
clasificare

1994 1 72 209 679 900 979

1995 3 80 220 697 997 908
1996 3 88 253 763 989 869
1997 3 88 284 864 1096 714
1998 4 88 272 981 1110 672
1999 5 91 290 1090 1108 666
2000 6 85 284 1068 1059 616
2001 7 92 322 1206 1080 549
2002 8 100 362 1323 1052 493
2003 10 125 427 1479 1080 448

O altă caracteristică importantă a infrastructurii spaţiilor de cazare din România

o constituie creşterea numărului de turişti străini care petrec o singură noapte
faţă de cel al turiştilor din ţară: în 1990, doar 11,6% din numărul de cazări
turistice pentru o singură noapte în stabilimentele româneşti era reprezentat de
cele ale străinilor, în timp ce, în 2003, acesta a crescut 21,85%.

Aceste cifre contrastează cu numerele absolute care indicau diferenţe mari între
totalul cazărilor pentru o noapte din 1990 (12.297.000) şi 2003 (5.057.000),
ceea ce înseamnă o descreştere de 69%, aşa cum se poate observa în tabelul
următor.

21
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

NUMĂRUL TOTAL DE CAZĂRI PESTE NOAPTE. Sursa: Autoritatea Română

pentru Turism
ANUL TOTAL CAZĂRI CAZĂRI PT O % / TOTAL TOTAL CAZĂRI CAZĂRI HOTEL % STRĂINI/
NON-HOTEL NOAPTE STRĂINI HOTEL PT. O PT O NOAPTE TOTAL
PT. O NOAPTE STRĂINI NOAPTE STRĂINI HOTELURI

1990 12.297.000 1.432.000 11.6 44.552.000 4.238.000 9,5 %

1991 9.603.000 1.294.000 13,47 31.927.000 3.269.000 10,2 %
1992 8.015.000 1.185.000 14,78 26.076.000 3.141.000 12,04 %
1993 7.566.000 848.000 11,20 24.769.000 2.744.000 11,07 %
1994 7.005.000 856.000 12,21 23.296.000 2.758.000 11,83 %
1995 7.070.000 766.000 10,83 24.111.000 2.381.000 9,87 %
1996 6.595.000 762.000 11,55 21.838.000 2.288.000 10,47 %
1997 5.727.000 833.000 14,54 19.611.000 2.506.000 12,77 %
1998 5.552.000 810.000 14,58 19.183.000 2.207.000 11,50 %
1999 5.109.000 795.000 15,56 17.670.000 1.961.000 11,09 %
2000 4.920.000 867.000 17,62 17.670.000 2.149.000 12,16 %
2001 4.875.000 915.000 18,76 18.122.000 2.391.000 13,19 %
2002 4.847.000 999.000 20,61 17.277.000 2.534.000 14,66 %
2003 5.057.000 1.105.000 21,85 17.845.000 2.766.000 15,50 %

Rata de creştere din ultimii zece ani, precum şi numărul total de cazări pentru o
noapte a turiştilor străini denotă un dinamism scăzut şi un aflux turistic letargic,
cu ani întregi de criză care au început să se amelioreze abia din 2003. nu am
avut acces la nici un fel de informaţii oficiale după această dată, dar analiza
efectuată pe documante şi sondaje indică faptul că există o oarecare creştere,
mai ales în ceea ce priveşte calitatea şi tipurile ofertelor turistice româneşti.

22
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Agenţii de recepţie
Numărul de turişti care ajung în România prin intermediul agenţiilor de turism a
descrescut semnificativ şi continuu în ultimii zece ani. În timp ce 498.000 turişti
străini foloseau agenţiile de turism în 1995, în 2003 au făcut-o doar 186.000.

Nu suntem în măsură să evaluăm capacitatea şi profesionalismul agenţiilor

româneşti de recepţie, dar în unele din interviurile personale efectuate s-a
subliniat faptul că cel puţin un operator de turism spaniol nu colaborează (şi nici
nu intenţionează) cu destinaţia românească datorită problemelor care au apărut
în trecut cu unele dintre aceste agenţii de recepţie. Este important să corectăm
acest fapt, de vreme ce venirea a milioane de turişti din multe ţări se află în
mâinile acestor profesionişti.

În general, tendinţa pentru turism independent poate fi observată la ţările

apropiate, dar şi într-o creştere mică şi constantă în alte ţări europene (sudul
Europei şi ţările vestice în general) de la 49.000 persoane în 1995 la 121.000 în
2003.

În general, durata medie de şedere a turiştilor care sosesc prin intermediul

agenţiilor de turism a crescut: de la 3,4 zile în 1995 la 6,6 zile în 2003. În
privinţa turiştilor din vestul Europei, s-a menţinut un flux mai mult sau mai puţin
constant de 6,8 zile în 1995 până la 6,9 zile în 2003, cu unele mici fluctuaţii a
acestor cifre de-a lungul acestei perioade.

Mijloace de transport
În 2003, 5.595.000 turişti străini au sosit în România prin diferite metode of
transport, ceea ce a însemnat cu 16,7% mai mult decât în 2002. Dintre aceştia:

23
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

- 4.343.000 au venit pe şosea (cu 20,8% mai mult decât în 2002);

- 348.000 cu trenul (cu 7,1% mai puţin decât în 2002);
- 752.000 cu mijloace aeriene (cu 9,2% mai mult decât în 2002);
- 152.000 cu mijloace navale (cu 10,9% mai mult decât în 2002).

Ar trebui menţionat faptul că majoritatea turiştilor vin în România din ţările

învecinate, drept pentru care aleg să călătorească cu trenul sau pe şosea.
Dacă analizăm evoluţia sosirilor cu avionul (care reprezintă majoritatea sosirilor
în România) putem observa o dezvoltare importantă:

EVOLUŢIA SOSIRILOR CU MIJLOACE AERIENE

AN TURIŞTI CARE AU SOSIT CU
MIJLOACE AERIENE
1990 271.000
1991 276.000
1992 308.000
1993 326.000
1994 289.000
1995 433.000
1996 479.000
1997 533.000
1998 555.000
1999 567.000
2000 655.000
2001 705.000
2002 689.000
2003 752.000

Infrastructura transporturilor

Acces aerian: zborurile normale şi cele charter ale companiei aeriene române
Tarom şi ale companiilor străine cu sedii în Bucureşti (CSA, Delta, Air France,
Lufthansa, Alitalia, Swissair etc.) conectează Bucureştiul cu cele mai mari

24
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

aeroporturi din lume. Până în Decembrie 2005, când şi-a început activitatea
Blue Air, o companie aeriană română cu preţuri reduse, principala companie
utilizată din Spania era Tarom, singura care dispunea de zboruri directe. Ca o
regulă generală, preţurile zborurilor prin intermediul Tarom sunt considerabil
mai mari (deşi zborurile sunt mai scurte) decât cele ale altor companii europene
care includ o escală.

Aeroporturile române internaţionale sunt: Bucuresti-Otopeni, Constanţa-

Mihail Kogălniceanu şi Timişoara.

Accesul pe calea ferată: Trenuri rapide internaţionale leagă Bucureştiul de

capitalele mari ale Europei Centrale precum şi de coasta Mării Negre sau de
oraşele mari din România. România este membră a sistemului internaţional de
cale ferată pentru călători (RIT) şi a InterRail. Reţeaua ei de trenuri Intercity
funcţionează perfect.

Acessul pe autostradă: Principalele autostrăzi de legătură spre România sunt:

Berlin, Varşovia, Budapesta - Petea E81
Viena, Praga, Budapesta - Borş E60 sau Nădlac E64 sau Varsand E671
Trieste, Belgrad, Moraviţa E70 sau Porţile de Fier E70
Atena, Tirana, Sofia - Giurgiu E85
Istanbul, Sofia - Vama Veche E87
Moscova, Kiev, Chişinău - Albiţa E580
Varşovia, Kiev, Cernăuţi - Siret E85
Madrid se află la 3.530 km distanţă de Bucureşti pe autostradă.

25
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

Resursele turistice ale României

1. Importanţa diferitelor puncte de atracţie turistică

din România.
În România există patru mari produse turistice distincte în zona turistică
internaţională de interes:
- turism pentru naturii şi sport (şi Delta Dunării);
- turism cultural (circuite culturale în Transilvania şi Bucovina, Bucureşti,
Maramureş);
- turism pentru plajă şi soare (coasta Mării Negre);
- turism pentru sănătate (staţiuni climaterice: în întreaga ţară, mai ales
Marea Neagră).

Până la un anumit nivel, aceste produse sunt oferite şi de piaţa domestică, mai
ales în cazul vacanţelor lungi, deşi tendinţa este de a opta pentru staţiunile
climaterice sau pentru plaja şi soarele Mării Negre.

În contextul promovării turistice, distribuţia regională a ofertelor hoteliere şi

extra-hoteliere este un indicator al importanţei fiecărui tip de turism şi a fiecărei
regiuni.

Ca o imagine de ansamblu, în 2003 exista un total de 3.569 de spaţii de cazare

disponibile, dintre care 886 erau hoteluri. Capacitatea locurilor de cazare era de
273.614 pe litoral, dintre care 51.632 erau la hoteluri. Durata medie de şedere
era de 3,5 zile. Şederile înregistrate în aceste stabilimente au fost, în total, de
5.057.000, dintre care 1.105.000 aparţineau străinilor (21,85%).

Dacă facem o analiză pe regiuni, vom descoperi că majoritatea hotelurilor sunt

situate pe litoral, (793- cu o capacitate de cazare de până la 116.531 de locuri,

26
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

ceea ce reprezintă o treime din total), urmate de cele din zona montană. În
ceea ce priveşte numărului de vizite turistice, se poate afirma că hotelurile de
la malul mării au înregistrat numai 11.1% din numărul de şederi ale străinilor,
faţă de 38,6% care s-au înregistrat în stabilimentele rurale sau în alte locaţii din
interiorul ţării.

În cadrul categoriilor de hoteluri, timpul mediu de şedere diferă, de asemenea,

în funcţie de destinaţie: de la 1,9 zile, în stabilimentele rurale sau alte locaţii din
interiorul ţării, la 8,7 zile în staţiunile climaterice. În staţiunile de pe litoral, media
era de 5,8 zile, 2,5 zile în zona montană, 2 zile în Deltă şi 2,5 zile în diverse alte
locaţii.

În ceea ce priveşte turismul din ţările vestice îndepărtate, interesul major se

îndreaptă către:

- Principalele oraşe din interiorul ţării care deţin resurse culturale

(Transilvania, Bucovina şi Maramureş, în această ordine) precum şi
Bucureşti;
- The Delta Dunării în scopul turismului pentru natură şi sport.

Un interes mult mai redus îl suscită litoralul Mării Negre, ale cărei plaje şi
infrastructură hotelieră se află într-un dezavantaj evident în comparaţie cu
ofertele spaniole de plaje şi turism în staţiuni climaterice, deşi, în trecut, are
foarte la modă să frecventezi tratamentele anti-îmbătrânire în România. În
momentul de faţă, aceasta nu mai este o ofertă suficient de competitivă pentru
a atrage turiştii spanioli, deşi unul sau doi operatori de turism încă o includ în
oferte.

27
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

2. Cele mai atractive destinaţii/produse turistice

pentru turiştii spanioli
În urma anilizei cercetărilor şi a interviurilor personale efectuate pe turişti
spanioli existenţi şi potenţiali care vorbesc despre România drept destinaţie
turistică de ansamblu şi despre diferitele sale resurse şi atracţii turistice, se
poate confirma faptul că România este, pentru moment, o destinaţie culturală
eminentă, deşi turismul pentru natură se află într-o creştere graduală, în special
în zona Deltei Dunării.

Cele mai des vizitate locuri din România sunt capitala şi regiunea Transilvaniei,
fiind asociate cu legenda Contelui Dracula. Destul de apreciate sunt şi
Bucovina, cu mănăstirile sale, Delta Dunării, care este o rezervaţie protejată de
Naţiunile Unite, cu Tulcea drept punctul său central de pornire.

Oraşe importante

BUCUREŞTI
Capitala administrativă a României şi cel mai mare oraş din ţară (228 km2,
deţinând 9% din populaţia totală şi 15% din cea urbană). Este situat în regiunea
Valahiei, aflată sudul ţării şi este cel mai important centru economic, financiar,
comercial şi industrial al României. Este cel de-al treilea mare oraş din sud-
estul Europei, după Atena şi Istambul. Fondat acum mai bine de 500 de ani,
Bucureştiul este un punct de pornire pentru cei mai mulţi dintre vizitatorii ţării.
Turiştilor le place în special atmosfera „micului Paris”, pe care a dobândit-o în
anii `30 datorită aleilor şi arhitecturii sale, „Arcului de Triumf” şi Şoselei
Kisseleff, care este mult mai lungă decât Champs Elysées. Însă monumentul
care-i impresionează cel mai mult pe vizitatori este Palatul Parlamentului,
construit din ordinul lui Ceauşescu şi care este a doua clădire ca mărime din
lume după Pentagon.

28
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

BRAŞOV
Este alt oraş foarte vizitat de turişti, mai ales de către spanioli, datorită
numeroaselor sale monumente istorice şi poziţiei sale centrale. Este un oraş
ideal pentru o oprire în drum spre Transilvania, fiind situat în centrul României.
Se află într-o zonă cu mare afluenţă comercială şi, de asemenea, pe drumul
spre alte oraşe. Aici se găseşte cea mai importantă staţiune de ski din
România.

CONSTANŢA
Unul dintre cele mai populate oraşe româneşti, situat pe coasta Mării Negre.
Este cel mai important port al României şi unul dintre centrele sale industriale
principale (flotă comercială, textile, industrie alimentară). Judeţul Constanţa
este şi una dintre principalele destinaţii turistice ale ţării, cu vestigiile sale
arhitecturale care-i vădesc originile romane. Este principalul centru urban
pentru cei care se hotărăsc să stea pe litoralul Mării Negre. Cazinoul şi faleza
sunt două dintre cele mai însemnate efigii în cadrul promovării sale turistice.

TIMIŞOARA
Situată în partea cea mai vestică a României, este reşedinţa judeţului Timiş. Se
leagă de Dunăre prin canalul Bega, care trece prin oraş. Centru cultural şi
universitar important, în Timişoara predomină industria mecanică, chimică, de
cherestea, pielărie, cea textilă şi cea alimentară.

SIBIU
Acest oraş încă îşi păstrează încântătoarea atmosferă medievală, prin străzile
sale, pieţele pietonale şi acoperişurile sale unice, ce par să aibă ochi care-l
urmăresc pe trecător. Sibiul găzduieşte muzee importante şi o viaţă culturală
energică. În 2007 va deveni Capitala Europeană a Culturii.

29
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Parcuri Naţionale
În România există nouă parcuri naţionale:

Delta Dunării: Un triunghi format din cele trei braţe ale râului, prin care
Dunărea se varsă în Marea Neagră, zonă recunoscută de UNESCO ca fiind o
rezervaţie a biosferei. Este una dintre cele mai apreciate zone de către iubitorii
de natură, în mod special de către cei care se ocupă cu observarea
comportamentului păsărilor, devenind o destinaţie propriu-zisă pentru o anumită
categorie de turişti. Se efectuează excursii cu barca în scopul observării
peisajelor naturale şi a păsărilor.

Munţii Retezat: Munţii stâncoşi se găsesc din abundenţă în partea de vest a

ţării, mai exact în sudul Munţilor Carpaţi. Aceşti munţi formează primul parc
naţional al României (1935), cu o suprafaţă de aproximativ 13.000 hectare. Tot
acest teren a fost declarat rezervaţie a biosferei.

Apusenii: Nume generic dat părţii de vest a ţării. În viitor, va fi transformat într-
un parc naţional. Se caracterizează printr-o cantitate însemnată de gheţari
subterani, precum şi prin faptul că are mai bine de douăzeci de cascade.

Masivul Ceahlău: Localizat în estul Munţilor Carpaţi, este o rezervaţie de circa

4.000 hectare unde se găsesc mai mult de 2.000 de specii de flori.

Munţii Bucegi: Acest parc naţional care se află inclus în majoritatea rutelor
turistice româneşti se găseşte în zona de est a Carpaţilor Meridionali şi este o
rezervaţie cu o suprafaţă de peste 7.000 hectare.

Masivul Pietrosul Mare: Se situează în zona Munţilor Rodnei, în regiunea de

nord-est a Carpaţilor Orientali şi sunt o rezervaţie naturală care acoperă o

30
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

suprafaţă de 5.900 hectare, din care 750 sunt destinaţi cercetărilor. Aici se
întâlnesc specii rare ale florei şi faunei.

Munţii Penteleu: Reprezintă caracteristicile naturale tipice ale regiunii

carpatice: pajişti alpine, precum şi păduri dese şi variate.

Munţii Domogles: Localizate în zona vestică a Carpaţilor Meridionali, cele

6.000 de hectare ale sale urmează să devină parc naţional în viitorul apropiat.

Porţile de Fier: Centrul hidraulic şi zona de navigaţie împărtăşesc acelaşi

nume, zona fiind deschisă pe Dunăre în 1972. În viitor va fi transformată în parc
naţional.

Itinerarii turistice

În afară de Dunăre şi Carpaţi, România deţine posibilităţi turistice nelimitate. O

serie de oraşe, biserici şi mănăstiri, precum Darjiu, Biertan, Moldoviţa, se află
sub patronajul UNESCO. Acestea deţin un patrimoniu arhitectural şi imagistic
enorm, datorită trecutului lor. Ţara păstrează felurite semne care-i atestă
trecutul roman (a fost invadată de Împăratul Traian în anul 1 d.Chr.).

Cel mai bine vândut itinerariu în Spania este cel care parcurge zona
Transilvaniei, unde se află legenda Contelui Dracula. Aceasta include o vizită la
castelul Bran, acolo unde încă poate fi observat stilul arhitectural tradiţional al
caselor ţărăneşti; Sibiu, cu stilul său medieval bine conservat şi Sighişoara,
capitala Transilvaniei, un oraş medival vechi, fondat de imigranţi germani,
cunoscut drept „Nuremberg-ul românesc”, un sector istoric frumos în cadrul
unui context artistic, format din ziduri de cetate, turnuri de apărare şi citadele.
Acesta se presupune a fi locul naşterii voievodului Vlad Ţepes, supranumit
„Dracul”, nimeni altul decât Contele Dracula.

31
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Alte itinerarii culturale foarte apreciate de vizitatorii spanioli sunt cele care trec
prin Maramureş, regiune situată în nodrul Transilvaniei. Vizitatorii apreciază în
mod deosebit legendele (locuitorii săi sunt descendenţii direcţi ai dacilor),
păstrarea stilului de viaţă tradiţional, festivalele sale şi, mai ales, porţile şi
bisericile de lemn care datează din secolul al XIV-lea.

Tot atât de apreciate de către vizitatorii spanioli este turisml care parcurge
regiunea Bucovinei, în scopul vizitării mănăstirilor sale declarate patrimoniu al
umanităţii şi care sunt unele dintre cele mai importante moşteniri ale artei
bizantine din lume. Aceste mănăstiri renumite din regiunea respectivă, pictate în
frescă, atât în interior cât şi în exterior, sunt destul de spectaculoase. Unele
dintre ele au fost incluse în categoria „Capela Sixtină a Orientului”. Culoarea
albastră care predomină în picturile de la Voroneţ este la fel de mult folosită de
artişti ca şi, de exemplu, verdele Vernés. Mănăstirile de la Humor ies în
evidenţă prin tonurile lor de albastru: Voroneţ – cea mai importantă operă
pictorială a zonei, Arbore – una dintre cele mai mari opere ale artei bizantine
moldoveneşti şi Suceviţa – mănăstirea cu cel mai mare număr de imagini.

Caracteristici naturale
Poziţionarea geografică ideală, într-o zonă de climat continental temperat şi o
distribuţie naturală armonioasă – 31% munţi, 36% dealuri şi podişuri şi 33%
câmpii – dau naştere unei diversităţi de peisaje ce alternează între cele situate
la nivelul mării, la Marea Neagră, până la cele ale vârfului Moldoveanu (2.544 m
înălţime) din Munţii Făgăraş.

Teritoriul naţional cuprinde depozite fosiliere, vârfuri înalte, circuri glaciare şi

gheţari, cel mai mare lanţ muntos vulcanic din Europa (Oaş-Harghita) şi cel mai
tânăr pământ de pe continent (Delta Dunării). Monumentele naturii, protejate
instinctiv şi empiric de-a lungul veacurilor, au atras atenţia şi interesul oamenilor

32
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

de ştiinţă de la începutul acestui secol. Ca urmare a legilor şi măsurilor

adoptate vis-a-vis de parcurile naţionale, Munţii Retezat şi Pietrosul Mare şi
rezervaţia de la Letea a Deltei Dunării au primit diplome de onoare. Pe de altă
parte, proiectul internaţional Om-Biosferă a instituit măsuri speciale pentru
protecţia Deltei.

Ce trebuie văzut vara

Clima excelentă din primăvară până toamna şi kilometrii de plaje cu nisip auriu
fac din litoralul Mării Negre al României o alegere perfectă pentru o destinaţie
de vacanţă, atât pentru turismul intern cât şi pentru persoanele din ţările
învecinate.

Cu toate acestea, pentru o ţară ca Spania, plajele româneşti nu pot concura cu

cele proprii sau alte plaje mediteraneene care posedă ingrediente mai atractive
şi, mai presus de toate, se bucură de o infrastructură hotelieră mai bună.
Concurenţa plajelor din Caraibe, unde s-au deschis afaceri cu câteva lanţuri de
hoteluri spaniole, nu fac ca lucrurile să fie mai uşoare pentru acest tip de
competiţie.

Litoralul Mării Negre

Litoralul Mării Negre româneşti se întinde de-a lungul a 245 km, de la
rezervaţiile naturale aproape virgine ale Deltei Dunării, până la numeroasele
centre de vacanţă care oferă nenumărate activităţi de relaxare. Aceste două
regiuni sunt foarte diferite: în timp ce Delta este strict conservată, de-a lungul a
72 km ai liniei de coastă s-au dezvoltat un număr de staţiuni turistice diverse,
activând, în special, în turismul familial. Centrul principal este oraşul Constanţa.

Constanţa
Constanţa, cu aeroportul său internaţional, portul său prosper, trenurile sale
InterCity de la Bucureşti (2 1/2 ore) şi cei 2.500 de ani ai săi de istorie – (poetul

33
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

roman Ovidiu a locuit aici) – dispune de o ofertă importantă de hoteluri,

magazine, monumente antice, un cazino lângă mare şi câteva muzee. La toate
centrele turistice de la Marea Neagră se poate ajunge uşor cu trenul sau
autobuzul.

Mamaia
Situată către nord, este un centru turistic zonal major, destinat în special
familiilor cu copii, precum şi turismului intern. De aici se pot organiza uşor
excursii spre satele tipice, ruinele fortăreţei antice greceşti Histria şi către Delta
Dunării.

Mangalia
Oraşul fortificat Callatis (secolul VI d.Chr.) este astăzi staţiunea climaterică
Mangalia, unde se află un hotel pentru tratamente speciale. Ca şi Eforie Nord,
Eforie Sud şi staţiunea Neptun, acest loc oferă o mare diversitate de tratamente
terapeutice, băi de nămol bogate în minerale, talazoterapie şi renumitele
tratamente tipic româneşti, Gerovital, cunoscute în întreaga lume. Personalul
medicat are o înaltă calificare, iar clinicile şi cabinetele de consultaţie sunt
deschise întregul an. Tratamentul de înaltă calitate poate fi combinat cu
plăcerea unei şederi la malul mării.

Ce trebuie văzut iarna

Munţii României sunt o destinaţie superbă, atât iarna cât şi vara, dar iarna o
atracţie în plus o reprezintă skiatul. O parte din staţiunile de ski pe zăpadă
oferite în Spania prin intermediul operatorilor de turism specializaţi, deşi aceste
produse se adresează doar unei mici părţi a clienţilor.

34
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

Staţiuni de ski
Poiana Braşov este cea mai cunoscută şi cea mai „internaţională” dintre multele
staţiuni româneşti. Ea se află situată la 13 km de oraşul Braşov, având
numeroase hoteluri în stil cabană şi vile independente. Pârtiile de ski sunt bine
întreţinute, acoperind, pe parcursul a 4500 metri, toate nivelele de dificultate.
Majoritatea instructorilor vorbesc engleza, german sau franceza. Barurile,
discotecile şi spectacolele asigură o viaţă de noapte activă.

Staţiuni
În regiunea sudică a Carpaţilor se întâlnesc următoarele staţiuni turistice:
Sinaia, fondată ca staţiune de iarnă în anii 1870, cu felurite pârtii de ski runs,
precum şi o pârtie de bob; Predeal, care deţine 15 pârtii şi Buşteni, care este,
de asemenea, vara, un centru pentru montaniarzi. Printre staţiunile cu o mai
mică importanţă sunt Păltiniş, aproape de Sibiu; Secu; Văliug; Trei Ape şi
Crivaia, apoape de Munţii Semenic, în Banat; Durău, aproape de lengendarii
Munţi Ceahlau, în est şi Borşa, în Maramureş. Sezonul zăpezii se întinde, în
general, din decembrie până în martie. În aceste regiuni nu s-a înregistrat
turism spaniol.

Staţiuni climaterice

România este renumită pentru staţiunile sale climaterice, care nu doar că sunt
foarte bune, dar sunt şi rezonabile ca preţuri. România foloseşte aproximativ
3.000 de izvoare termale pentru staţiunile climaterice. Această ţară posedă 70
de staţiuni climaterice, dintre care unele au fost construite de romani. Cele mai
importante staţiuni climaterice oferă asigurări conform cărora acestea tratează
disfuncţii reumatice, ale inimii şi respiratorii, precum şi diverse probleme ale
sistemului digestiv şi nervos sau unele probleme dermatologice şi ginecologice.
Toate acestetratamente sunt conduse sub stricta supraveghere a institutului
oficial pentru medicină generală, balneologie şi recuperare.

35
 INTEpress
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
R

De-a lungul multor ani, spaniolii au călătorit aici pentru a primi tratamentele
Gerovital ale doctorului Ana Aslan, care încă pot fi obţinute, dar care trebuie să
concureze acum cu oferta enormă de staţiuni de tratament şi produse anti-
îmbătrânire din Spania şi de pe tot cuprinsul Europei. Astfel, acestea au încetat
a mai fi un produs turistic atractiv pentru Spania.

Perspective
Deşi informaţiile din ultimele zeci de ani nu denotă un impuls excesiv al
industriei turistice româneşti, în ultimii câţiva ani s-a observat o creştere a
numărului de turişti, ceea ce coincide cu faza economică solidă şi susţinută prin
care trece România. Aceste îmbunătăţiri au fost observate şi de către vecinii săi
şi suscită interesul investitorilor străini într-o ţară care avea, până de curând, o
reputaţie proastă în zonă.

Din anul 2001, România a fost martora unui trend economic ascendent vizibil,
cu o creştere semestrială de circa 5%, una dintre cele mai mari din Europa.
Mulţumită reducerii pensiilor şi a cheltuielilor publice, guvernul a reuşit să
reducă enorm inflaţia, de la niveluri mai mari de 50% până la mai puţin de 15%.
Politica economică românească, ce a constituit într-o vreme obiectul
preocupărilor internaţionale, a primit aprobarea Fondului Monetar Internaţional,
iar România a reuşit să ducă la bun sfârşit primul său program de credite de la
FMI în 2003, după cinci tentative eşuate jenante.

Toate acestea sugerează o creştere în privinţa marilor lanţuri hoteliere

internaţionale care, în ultimii ani, au efectuat investiţii importante, reînnoind
sectorul hotelier.

36
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

Ar trebui de asemenea reliefate eforturile imense pe care le-a făcut România în

sensul îmbunătăţirii infrastructurii deficiente a transporturilor. România este un
punct central al comunicaţiilor vitale pentru afaceri între Orient şi vest, iar
conducătorii săi au înţeles acest lucru. Coridorul paneuropean numărul 4 au
fost proiectat ca o rută de trafic care să parcurgă România începând de la est.
Coridorul numărul 9 absoarbe cea mai mare parte a traficului dintre nord şi sud.
În ciuda acestui fapt, există încă multe lucruri de făcut: la momentul actual,
şoselele interurbane din România sunt încă lente şi periculoase. Această ţară
aproape că nu deţine nicio autostradă, iar infrastructura căilor ferate, deşi
exstinsă, este veche şi ineficientă.

În cele din urmă, trebuie menţionat faptul că există o decizie fermă a

Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului de a promova acest
sector în anii următori şi i s-a acordat un statut prioritar în dezvoltarea ţării.

Infrastructuri îmbunătăţite

În cadrul rezultatelor bune obţinute şi al celor ce se aşteaptă să fie înregistrate

în viitor, un rol major este jucat de decizia de a îmbunătăţi calitatea serviciilor
turistice. Un proces ambiţios de privatizare a turismului a început deja, ceea ce
a însemnat că aproape tot acest sector, 98%, se află deja pe mâini private, o
dezvoltare ce a avut un impact pozitiv asupra creşterii nivelului calitativ al
turismului românesc.

Structura capacităţii de cazare a fost mărită şi ea prin construcţia a 62 de

hoteluri noi, cu 1500 camere şi aproximativ 700 hanuri şi pensiuni cu 3.500
camere şi o valoare totală a investiţiilor evaluată la 150 milioane de euro.

37
 STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

Proiecte noi

În 2004, Administraţia Română a Turismului a pus în mişcare proiecte

importante pentru dezvoltarea turismului românesc pentru anii ce vor urma,
care se află, în acest moment, în diferite faze de implementare, dintre care pot fi
menţionate:

- Programul naţional pentru dezvoltarea turismului „Super Ski în

Carpaţi”, care constă în modernizarea pârtiilor şi instalaţiilor de ski,
inclusiv diversificarea locurilor de distracţie din cadrul staţiunilor de ski.

- Programul „Croaziere pe Dunăre”, care cuprinde îmbunătăţirea

infrastructurii şi dezvoltarea urbană a porturilor de pe Dunăre, precum şi
reabilitarea atracţiilor turistice din zonă: muzee, biserici şi mănăstiri,
parcuri, rezevaţii naturale, zone comerciale…

- Programul „România, ţara vinului”, ce constă dintr-o serie de paşi care

au ca scop reevaluarea potenţialului viticol al României, unul dintre cele
mai importante din Europe, incluzând vizite turistice în cele mai
importante zone viticole din România.

- Programul „Turism rural”, care semnifică îndrumarea turiştilor către

zonele rurale ce dispun de o infrastructură adecvată. Datorită suprafeţei
sale mari şi peisajului şi topografiei variate, România se pretează în mod
deosebit acestui tip de turism care se află în creştere în întreaga Europă.

- Programul „Steagul albastru”, care înseamnă, de fapt, o creştere a

îmbunătăţirii calităţii, în scopul de a introduce Steagul albastru pe plajele
Mării Negre, ceea ce ar aduce după sine recunoaşterea internaţională a
litoralului românesc al Mării Negre, care este cunoscut şi pentru
numeroasele staţiuni climaterice şi centre de sănătate.

38
STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA
INTEpress
R

- Programul „Q” de lansare a Mărcii de Calitate în turismul românesc,

un program care îşi propune să implementeze norme internaţionale de
calitate în sectorul hotelier, pentru ca acesta să se ralieze la cerinţele
clientelei turistice. Fondurile vor fi obţinute cu ajutorul Ministerului
Turismului. O agenţie internaţională de consultanţă va fi pusă la
dispoziţie gratuit în scopul de a oferi sfaturi clienţilor.

- Restaurarea cazinourilor şi includerea lor în circuitele turistice noi.

Cazinourile vechi, monumente arhitecturale importante precum cele din
Sinaia, Constanţa, Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Herculane, vor fi
restaurate pentru a fi încorporate în cadrul lanţurilor internaţionale
importante de cazinouri.

- Programul „Infoturism”. În fiecare judeţ din România şi în cel mai

importante oraşe şi zone turistice vor fi deschise oficii şi puncte de
informare turistică, ce vor prezenta ofertele turistice naţionale şi locale. Şi
în Bucureşti au fost instalate 10 panouri de informare turistică de tipul
„city- light”.

39