Brosura FNTM - Rural Antreprenor

UNIUNEA EUROPEAN
GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
Fundaia Naional A Tinerilor Manageri
RURAL - Antreprenor
Antreprenoriat rural
Cercetare privind nevoile de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucure[ti-Ilfov
Bucure[ti, iunie 2011
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Investete n oameni!
RURAL ANTREPRENO R
CUPRINS
Mul]umiri Introducere Metodologie Prima afacere Factorii care au f\cut posibil succesul primei afaceri Trecerea la o afacere care s\ dureze Piedici `ntmpinate la debutul antreprenorial Temerile care apar la `nceperea unei afaceri Schimb\rile ap\rute dup\ `nceperea afacerii Percep]ia concuren]ei Autoevaluarea educa]iei manageriale Consultan]a `n afaceri Sprijinul extern `n dezvoltarea afacerilor Viitorul propriilor afaceri Dinamica demersului antreprenorial `n mediul rural `n perioada 2008-2010 Situa]ia mediului de afaceri din romnia `n perioada 2008-2009 Mi[carea antreprenorial\ `n perioada 2008-2010 2 4 6 7 11 16 19 23 24 27 30 36 41 47 51 51 58
RU R A L AN T R E P R E N O R
MUL}UMIRI
Cercetarea nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\, a cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului managerial al micilor `ntreprinz\tori [i al celor care doresc s\-[i porneasc\ propria afacere `n mediul rural `n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest a fost o ac]iune colectiv\, la care au lucrat multe capete [i mini. ~n primul rnd ea a fost gndit\ [i proiectat\ de echipa Funda]iei Na]ionale a Tinerilor Manageri (www.fntm.ro), care a introdus-o ca obiectiv important `n cadrul proiectului strategic Rural Antreprenor, pe care l-a implementat `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu SC Siveco Romnia SA (www.siveco.ro), PROJOB GmbH din Germania (www.projob-weiden.de), Formastur SA din Spania (www.formastur.es) [i Asocia]ia EURO<26 Romnia (www.euro26.ro). Proiectul Rural Antreprenor a fost cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013, Investe[te `n oameni, pe baza contractului POSDRU/83/5.2/S/59596. Managerii lor, profesorii consultan]i, coordonatorii regionali, exper]ii [i asisten]ii implica]i `n proiect au f\cut comentarii [i au contribuit prin observa]iile lor la definitivarea chestionarelor, ghidurilor de interviu [i a instrumentelor de cercetare folosite `n analiza nevoilor de formare [i consultan]\ antreprenorial\. ~n mod special trebuie s\ aducem mul]umirile noastre echipei de conducere a FNTM [i celor 23 consultan]i jude]eni pentru c\ au reu[it s\ conving\ un num\r mare de manageri [i poten]iali patroni din mediul rural s\ participe la cercet\ri, oferindu-ne `ndrumare [i sprijin `n toate fazele proiectului. ~n al doilea rnd suntem recunosc\tori celor 1.527 patroni [i viitori patroni care au avut amabilitatea s\ r\spund\ `ntreb\rilor dintr-un lung chestionar care le-a fost `nmnat cu ocazia particip\rii la conferin]ele regionale de promovare a culturii manageriale. Ace[tia, `mpreun\ cu 115 func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere, au participat la cercetarea cantitativ\, `mp\rt\[indu-ne opiniile [i cuno[tin]ele lor referitoare la temele abordate `n chestionar. 154 persoane din grupul ]int\ au acceptat s\ participe un timp mai `ndelungat la focus-grupuri, brainstorminguri [i interviuri `n profunzime, oferindu-ne explica]ii detaliate privind motiva]iile ini]ierii unei afaceri [i nivelul de educa]ie antreprenorial\ existent, `mp\rt\[indu-ne experien]a lor [i a altor persoane pe care le-au cunoscut `ndeaproape. Au fost o companie generoas\ [i o bogat\ surs\ de informa]ii. Dorin]a lor de a ne povesti `ntmpl\ri din cariera lor managerial\ este un mare dar f\cut tuturor celor care caut\ s\-[i pun\ `n valoare talentele [i calit\]ile pentru a realiza o afacere de succes. Din cele peste 70 ore de `nregistr\ri audio am selectat numeroase idei referitoare la eforturile [i dificult\]ile pe care le `ntmpin\ oamenii `n procesul de constituire a unei cariere manageriale `n mediul rural. Tuturor celor care s-au implicat `n diverse etape la realizarea acestor cercet\ri le adres\m mul]umirile noastre.
Bruno {tefan [i Marin Burcea Biroul de Cercet\ri Sociale
RURAL ANTREPRENO R
Echipa FNTM:
Marius Bostan manager proiect / Pre[edinte FNTM Andrei Gheorghe expert multiregional Martizeta Gospodaru expert multiregional Laura Popa expert PR Ioana-Andreea Ro[ca expert P.R. Alexandru Popescu expert jurist Elena B\rbulescu manager financiar {tefan P\n\zan expert IT Cornelia Tabacu expert IT Iulian Gavrilov expert IT C\t\lin-George Alexe profesor Dan Ardelea profesor Gheorghe Militaru profesor Cristian-Aurelian Popescu profesor Teodor Repciuc profesor Gra]ian Alinei expert lector conferin]e Radu Limpede expert lector conferin]e Doina-Elisabeta Mihalcea traduc\tor Sever Mircea Avram asistent profesor Cristian Tudorescu asistent profesor Viorel Udma asistent profesor Alin Valentin Anghelu]\ asistent profesor Tudor Gherasim Smirna asistent profesor Daniel Bejan asistent de proiect Oana P\un asistent de proiect Andrei }ifrea asistent de proiect
Consultan]i regionali FNTM:

Marius Buftea Arad Lauren]iu Bumbac Arges Mihai-Andrei Pop Bihor Alexandru Blaga C\l\ra[i Nicoleta Tom[a Cara[ Severin R\zvan-Ioan Vlasiu Cluj Adrian-Ionu] C`rstic\ Dmbovi]a Cristiana Ghi]\l\u / Nikita Ciobanu Dolj Marius-Cristian Vioiu Giurgiu Raluca-Elena Mihai Gorj Claudia-Elena Pilat Hunedoara Elisabeta-Gabriela Aron Ialomi]a Alina-Gela Bostan / Radu Meghe[ Ilfov Sorin Mure[an Maramure[ Florentina-Lumini]a Popescu Mehedin]i Ancu]a-Maria Anghelescu Prahova Angela-Ioana Simonca S\laj Vasile-Zsolt Grigoru] - Satu Mare Robert-Iulian Vasile Teleorman Dan-Sabin Cionvic\ Timi[ Cezar-C\t\lin Avr\mu]\ Vlcea
Echipa BCS:
Bruno {tefan pre[edinte BCS, Universitatea Politehnica Bucure[ti Marin Burcea Facultatea de Administra]ie [i Afaceri, Universitatea Bucure[ti Camelia Manuela L\t\ianu Bergen Community College, New Jersey, SUA Gabriel L\t\ianu Kean University, New Jersey, SUA Gina {tefan director, statistician Nela Burcea consultant, profesor Daniela Stoica statistician
Echipa SIVECO:
Radu Constantinescu asistent profesor TIC C\t\lin {tefan coordonator sistem informatic Aura Alb\stroiu coordonator sistem informatic R\zvan Daniel Zota profesor TIC
Echipa PROJOB GmbH: Echipa EURO<26:

Alexandru Sf`rial\ consultant Olt Marius Marcel Moldovan consultant Bistri]a N\s\ud Elena Fleaca profesor Anca Mihaela Prvu]oiu asistent profesor Cornelia Rother expert interna]ional Alexander Seidl expert interna]ional
Echipa Formastur SA:

Ignacio Nuno Villar expert interna]ional Pablo Nuno Villar expert interna]ional Ramon Trujillo expert interna]ional
INTRODUCERE
De mult\ vreme s-a `ncet\]enit expresia spirit antreprenorial, prin care se define[te abilitatea de a crea oportunit\]i, de a rezolva probleme manageriale [i de a face bani. Max Weber unul din p\rin]ii sociologiei a scris `n 1904 c\ spiritul capitalismului s-a dezvoltat `n acele regiuni ale Europei `n care era dominant\ o anumit\ concep]ie despre ascetism [i mntuire, `n care bog\]ia nu era bazat\ pe stimularea l\comiei instinctuale, ci pe o anumit\ `nfrnare a consumului, pe investirea ra]ional\ a c[tigurilor, pe munca sistematic\ [i profesionalizarea ei, pe `n]elegerea muncii ca voca]ie, ca singurul mijloc de a fi sigur de starea de gra]ie divin\1. Acest lucru presupune c\ cei care sunt boga]i sunt ni[te favori]i ai sor]ii, ni[te ale[i ai lui Dumnezeu, care le-a dat anumite haruri, anumite talente de a face bani. Peter Drucker p\rintele managementului a demonstrat cinci decenii mai trziu c\ pentru a face bani, pentru a fi eficace `n lumea afacerilor n-ai nevoie nici de vreun har special, nici de o aptitudine deosebit\ [i nici de vreo preg\tire anume2, ci de `nsu[irea unor practici care pot fi deprinse de oricine. Capacitatea de a conduce eficient organiza]ii [i oameni nu este un talent cu care oamenii se nasc, a[a cum se nasc cu un talent pentru muzic\ sau pentru pictur\, ci este rezultatul deprinderii unor cuno[tin]e. Nu exist\ o personalitate eficace din punct de vedere managerial, c\ci oamenii care au succes `n afaceri difer\ dup\ temperament [i abilit\]i, difer\ prin ceea ce fac [i prin modul `n care ac]ioneaz\, prin gradul de cultur\, prin caracter, prin ]inut\ [i prin multe alte `nsu[iri. Au succes [i oamenii gra[i [i oamenii slabi, [i cei `nal]i [i cei scunzi, [i cei care beau mult [i cei care sunt abstinen]i, [i cei introverti]i [i cei extraverti]i, [i optimi[tii [i scepticii, [i egoi[tii [i altrui[tii, [i credincio[ii [i ateii, [i cei sclipitor de inteligen]i [i cei mai pu]in str\luci]i intelectual, [i cei energici [i cei molatici, [i cei plini de imagina]ie [i cuno[tin]e [i cei [ter[i c\rora nu le dau pe-afar\ ideile geniale. Au succes cei care [i-au `nsu[it un complex de practici a[a cum `[i `nsu[esc copiii tabla `nmul]irii, repetnd-o la nesfr[it pn\ devine reflex condi]ionat. Iar aceste practici ]in de o organizare atent\ a timpului pornind de la rezultate la activit\]i [i nu invers, ]in de atragerea ct mai multor resurse externe printr-o bun\ pozi]ionare pe pia]\, prin punerea `n valoare a punctelor forte, prin adaptarea la cerin]ele pie]ei [i prin luarea deciziilor majore pe baza unei strategii corecte. Aceste elemente ale succesului pot fi `nsu[ite de oameni din toate regiunile [i din toate mediile printr-o perfec]ionare continu\. Pe m\sur\ ce se instruiesc, perspectivele lor [i ale celor cu care interac]ioneaz\ se l\rgesc considerabil. Educa]ia managerial\ ì face pe oameni s\-[i ridice ochii de la probleme [i s\ [i-i `ndrepte spre posibilit\]i, s\ nu se mai ocupe cu punctele slabe [i s\ exploateze punctele tari. Acest lucru, atunci cnd se petrece, atrage spre organiza]ii oameni cu abilit\]i [i aspira]ii `nalte, stimulndu-le munca [i implicarea. Organiza]iile nu sunt mai eficace pentru c\ au oameni mai buni. Ele au oameni mai buni pentru c\ ì stimuleaz\ s\ se autoperfec]ioneze prin standardele lor, prin obiceiurile lor, prin climatul lor3. Pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale [i cre[terea expertizei `n vederea `mbun\t\]irii abilit\]ilor, cuno[tin]elor [i comportamentelor manageriale ale patronilor [i viitorilor `ntreprinz\tori din mediul rural, Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri a ini]iat proiectul Rural Antreprenor care s-a desf\[urat `n 23 jude]e integrate `n 5 regiuni de dezvoltare: Nord-Vest
1
Max Weber Etica protestant\ [i spiritul capitalismului. Editura Humanitas, Bucure[ti, 1993, pag. 178 Peter Drucker Despre decizie [i eficacitate. Editura Meteor Press, Bucure[ti, 2007, pag. 7 3 Peter Drucker op. cit. pag. 181.
2
RURAL ANTREPRENO R
(jude]ele Bihor, Bistri]a-N\s\ud, Cluj, Satu-Mare, Maramure[, S\laj), Vest (jude]ele Arad, Cara[Severin, Hunedoara, Timi[), Sud-Vest Oltenia (jude]ele Dolj, Gorj, Mehedin]i, Olt, Vlcea), SudMuntenia (jude]ele Arge[, C\l\ra[i, Dmbovi]a, Giurgiu, Ialomi]a, Prahova, Teleorman), Bucure[ti-Ilfov (jude]ul Ilfov). Prin proiectul `n cadrul c\ruia s-a desf\[urat cercetarea de fa]\ s-a oferit oportunitatea cre[terii nivelului de instruire al celor care sunt angrena]i `n afaceri la orice nivel [i, totodat\, o form\ practic\ [i modern\ de interac]iune cu mediul economic `n care beneficiarii `[i desf\[oar\ activit\]ile. ~n anii anteriori Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri reu[ise s\ implementeze cu succes un proiect similar pentru aproape jum\tate din aria Romniei, iar acum s-a `ncercat coroborarea sinergic\ a eforturilor pentru cealalt\ jum\tate. Proiectul a urm\rit cteva obiective specifice: 1. Organizarea a 23 conferin]e locale `n fiecare jude] din cele 5 regiuni vizate, cu scopul promov\rii spiritului antreprenorial [i a bunelor practici na]ionale [i interna]ionale, `n vederea `mbun\t\]irii performan]elor [i dezvolt\rii unor afaceri de succes [i a motiv\rii pentru educa]ia managerial\ [i sporirea cuno[tin]elor de management. 2. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative privind nevoile de consultan]\ [i instruire managerial\ a antreprenorilor [i a celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `ntr-una din cele cinci regiuni de dezvoltare. 3. Educa]ia managerial\ personalizat\ pentru 400 `ntreprinz\tori prin crearea a 12 Help-Desk-uri, cu 24 exper]i locali. 4. Instruirea [i consilierea managerilor sau viitorilor patroni printr-un portal instrument integrat ce con]ine: o platform\ e-Learning de consultan]\ [i networking pentru 7 module de curs; o platform\ e-Business care promoveaz\ serviciile [i produsele beneficiarilor; o platform\ e-Commerce care reprezint\ o solu]ie complet\ de magazin on-line; un site propriu al proiectului: www.ruralantreprenor.ro 5. Analiza-diagnostic a 20% din afacerile participan]ilor la proiect, consultan]\ personalizat\ [i realizarea unor solu]ii IT-software integrat pentru managementul afacerii. Ca urmare a realiz\rii acestor obiective s-a creat o re]ea de cooperare `ntre `ntreprinz\tori din toat\ ]ara, realizndu-se mai u[or transferul de bune practici, ini]ierea de parteneriate [i dezvoltarea cuno[tin]elor [i abilit\]ilor manageriale. Pentru m\surarea nevoilor de instruire [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ demareze o afacere `n mediul rural, FNTM a proiectat o cercetare complex\, care a cuprins:
n n n n
Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ, realizat `n rndul func]ionarilor publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere. Efectuarea a 5 focus-grupuri (cte unul pentru fiecare regiune) despre cariera [i experien]a managerial\, despre cultura [i instruirea antreprenorial\. Efectuarea a 5 brainstorminguri (cte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile pe care `ntreprinz\torii le acord\ principalelor concepte manageriale. Efectuarea a 50 interviuri `n profunzime (cte 10 `n fiecare regiune) despre factorii care influen]eaz\ succesul [i e[ecul `n cariera managerial\.
Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\, ce a fost c[tigat\ de Biroul de Cercet\ri Sociale BCS.
METODOLOGIE
Proiectul Rural Antreprenor este complementar proiectului Rural Manager, care s-a desf\[urat `n 2009 `n celelalte 3 regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Centru [i Sud-Est (raportul poate fi accesat pe http://www.ruralmanager.ro/web/guest/siteuri). De aceea au fost urm\rite cteva aspecte comune pentru efectuarea compara]iilor [i a unei analize la nivel na]ional. Cea mai mare parte a temelor studiate s-au referit `ns\ la alte aspecte, neabordate nici `n cercetarea precedent\ [i nici `n alte cercet\ri studiate. Pentru elaborarea chestionarului [i a ghidurilor de interviu s-a f\cut o analiz\ detaliat\ a temerilor, nemul]umirilor [i a experien]elor e[uate, precum [i a speran]elor [i proiectelor antreprenoriale exprimate `n interviurile `n profunzime realizate `n cadrul proiectului Rural Manager. Chestionarul [i ghidurile de interviu au fost modificate [i completate `n urma discu]iilor cu exper]ii FNTM, apoi au fost pretestate, definitivate [i aprobate de managerii proiectului. Pentru identificarea grupului ]int\ consultan]ii regionali ai FNTM au alc\tuit o list\ cu `ntreprinz\torii [i poten]ialii antreprenori din fiecare localitate rural\ inclus\ `n cele 23 jude]e arondate celor 5 regiuni de dezvoltare, urm\rind s\ asigure o dispersie teritorial\ ct mai mare. Pentru alc\tuirea listei s-au coroborat informa]ii din mai multe surse: baza de date cu firme `nregistrate `n mediul rural, colabor\ri cu reprezentan]i ai autorit\]ilor publice locale, diferite personalit\]i din spa]iul rural, care au identificat ale persoane dornice s\ `nceap\ o carier\ antreprenorial\. Grupul ]int\ oameni care au `nceput sau care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `n cele 23 jude]e aferente regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia, Sud-Vest, Bucure[ti-Ilfov, NordVest [i Vest este alc\tuit `n propor]ie de 60% din b\rba]i [i 40% din femei. Ponderea b\rba]ilor este mai mare `n rndul patronilor: 82%, pe cnd femeile cele mai numeroase care doresc s\ ini]ieze o afacere apar]in breslei func]ionarilor publici: 49%. Vrsta medie este de 31 ani [i jum\tate, cu varia]ii cuprinse `ntre 18 [i 63 ani. Aproape jum\tate din ei (48%) au studii superioare absolvite sau `n curs de finalizare (o treime la facult\]i private [i dou\ treimi la facult\]i de stat), cele mai multe `n domeniul economic (30%) [i cele mai pu]ine `n domeniul artistic (1%) [i medical (2%). Familiile lor sunt compuse `n medie din 3,5 persoane, 8% sunt formate dintr-un singur membru [i 14% din mai mult de 5 persoane. ~n marea lor majoritate (86%) antreprenorii [i poten]ialii antreprenori cunosc o limb\ str\in\, `n special engleza (58%) [i utilizeaz\ calculatorul, internetul [i emailul `n medie 23 zile dintr-o lun\. O treime din membrii grupului ]int\ c[tig\ bani din activit\]ile desf\[urate pe cont propriu, iar dou\ treimi c[tig\ bani din salarii, burse, ajutoare de [omaj. Reparti]ia lor dup\ statutul ocupa]ional este urm\toarea:
RURAL ANTREPRENO R
O treime dintre patronii [i persoanele fizice autorizate din mediul rural conduc mai multe afaceri, nu doar una singur\, iar 10% din subiec]i (`n special salaria]i din sectorul public [i PFA) mai au [i un statut ocupa]ional secundar: patroni, agricultori, ale[i locali, lucr\tori pe cont propriu, etc. Din cei peste 3.000 de participan]i la cele 23 conferin]e jude]ene, 1.527 patroni [i viitori patroni domicilia]i `n mediul rural au acceptat s\ r\spund\ la `ntreb\rile din chestionar. Ei locuiesc `n 683 comune `n medie cte 2,2 persoane dintr-o localitate rural\. E[antionul a fost de tip probabilist multistadial, stratificat dup\ grupuri de comune, jude]e [i regiuni de dezvoltare [i este reprezentativ pentru popula]ia care a `nceput o afacere [i care dore[te s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `n regiunile Sud-Muntenia, Bucure[ti-Ilfov, Sud-Vest, Nord-Vest [i Vest, avnd o eroare de 2,5%. Acela[i chestionar a fost aplicat [i la 115 func]ionari publici din mediul rural care nu doresc s\ `nceap\ o afacere. Ei au fost invita]i s\ participe la cercetare cu scopul de a identifica diferen]ele [i asem\n\rile `ntre ei [i al]i func]ionari publici care doresc s\ `nceap\ o afacere. Ei domiciliaz\ `n 82 localit\]i rurale din cele 23 jude]e. 10% din cei 1.527 antreprenori reali [i poten]iali care au r\spuns la chestionar au fost invita]i s\ participe [i la cercet\rile calitative. ~n fiecare din cele 5 regiuni au fost realizate cte un focus-grup, un brainstorming [i 10-11 interviuri `n profunzime, pentru a surprinde `n detaliu istoria [i momentele care au marcat cariera antreprenorial\ [i ideile [i filosofia care stau la baza ac]iunilor lor manageriale. La conferin]ele de la Pite[ti, Craiova, Voluntari, Baia Mare [i Arad au participat 50 de persoane la focus-grupuri [i 50 la brainstorminguri (`n medie cte 10 persoane la fiecare `ntlnire) [i 54 persoane la interviurile `n profunzime. ~n total 154 persoane au participat la cercet\rile calitative care s-au desf\[urat `n timpul conferin]elor regionale.
PRIMA AFACERE
Lumea oamenilor de afaceri este v\zut\ din exterior ca un univers `nchis [i mut, `n care se intr\ greu [i `n care doar cei puternici reu[esc s\ supravie]uiasc\. P\trunderea `n aceast\ lume necesit\ folosirea unor chei de acces, iar ele se g\sesc cu dificultate [i, atunci cnd le g\sesc, unii nu [tiu cum s\ le `ntrebuin]eze corect. Pentru c\ este perceput\ ca ermetic\, este `nconjurat\ de mister [i taine. Mai mult dect att, profanii, cei din afara ei, cred c\ accesul `n lumea business-ului se face pe baza unui schimb simbolic, iar ceea ce au cei s\raci s\ dea la schimb pentru a se `mbog\]i are o valoare deosebit\, adesea de ordin moral: cinstea, credin]a, mntuirea. De aceea universul managerilor / antreprenorilor este v\zut frecvent ca unul corupt, murdar, `n care oamenii [i-au vndut sufletul pentru bani. Sacrificndu-[i ori negndu-[i valorile, cei care au intrat `n aceast\ lume au acceptat un alt mod de a tr\i, de a-[i organiza via]a. Tocmai pentru c\ sunt vizibile mai ales diferen]ierile fa]\ de lumea celorlal]i, lumea managerilor exercit\ `n acela[i timp o fascina]ie, o seduc]ie care are la origini nu doar dorin]a de a avea mai mul]i bani, ci [i altceva: o sfidare la adresa s\r\ciei, o asumare con[tient\ a riscului, posibilitatea unei alterit\]i radicale, c[tigarea puterii de a dicta `n via]a celor din jur. Acestea nu sunt lucruri care se `nva]\, ci se transmit printr-o contaminare ca cea de tip viral totul trece de la unul la altul imediat ce au g\sit calea de acces `n
7
lumea managerial\. Aceast\ contaminare suspend\ ideea transparen]ei acestei lumi [i ì d\ un aer ocult, secret, clandestin. Distribuirea valorilor [i normelor antreprenoriale c\tre cei nou veni]i nu are loc la vedere, ci se petrece sub pecetea tainei, ca un proces de `nc\rcare energetic\ menit s\-i rup\ definitiv de lumea veche [i s\-i absoarb\ `n noua lume managerial\. Universul antreprenorial pare c\ se `mprosp\teaz\ mai degrab\ aleatoriu dect pe baza unor criterii de selec]ie riguroase de competen]\ sau calit\]i umane deosebite. Fractalul este chintesen]a acestui univers, c\ci indivizii care-l populeaz\ par din exterior reproducerea aceluia[i tipar uman, guvernat de acelea[i formule de a face bani, de acelea[i comportamente [i acela[i stil de via]\, multiplicat la nesfr[it. Indiferent de calit\]ile, de valorile, de cultura [i de abilit\]ile diferite care exist\ `ntre ei `n lumea din afar\, `n momentul p\trunderii `n universul managerial are loc un fel de clonare mental\ [i comportamental\. E ca o iluminare care le ofer\ puterea de a lua `n st\pnire bog\]iile din jur, ca intrarea `ntr-o alt\ dimensiune `n care-[i pierd memoria s\r\ciei dar c[tig\ proiec]ia bog\]iei [i posibilitatea de a integra aceste averi virtuale `n ac]iuni concrete, imediate. Prin iluziile originii, lumea managerilor se disociaz\ tot mai mult de cealalt\ lume, instituind alte principii ale ordinii [i echilibrului [i alte reguli de func]ionare. Ca `n binecunoscuta metafor\ a aisbergului, intrarea `n aceast\ lume reprezint\ partea nev\zut\, ascuns\ a acestei categorii sociale, pe care ceilal]i nu o pot cuprinde cu mintea prea u[or, dar pe care gndirea unora `ncearc\ adesea s\ o str\pung\. {i cum gndirea `nseamn\ lucruri, pentru c\ func]ioneaz\ ca un agent provocator pentru crearea unor realit\]i cu ajutorul iluziilor, uneori ea g\se[te cheile de acces `n lumea managerial\. Mintea unora le g\se[te puse la vedere `n c\r]ile de management pe care mari speciali[ti [i oameni de afaceri le-au scris pentru ajutorarea celor care doresc s\ `nceap\ un business. Dar ponderea celor care pornesc pe c\r\rile managementului citind c\r]ile de specialitate este redus\ [i pentru ei ini]ierea nu mai e ceva magic, ca un basm, ci cel mult o provocare c\reia ì fac fa]\ lundu-[i echipamentul potrivit. Pentru ceilal]i care nu au citit c\r]i de afaceri, observarea unor `ntreprinz\tori, munca `n echipa lor sau colaborarea institu]ional\ cu ei r\mn modalit\]ile cel mai des utilizate pentru a cunoa[te aceast\ lume. Tocmai pentru c\ aceast\ cunoa[tere este fragmentar\ [i asumat\ adesea dintr-un singur unghi de vedere, ea umple golurile cu imagina]ie, mituri, legende, iluzii. La sfr[itul fiec\rui interviu `n profunzime, focus-grup sau brainstorming din cadrul proiectului Rural-Manager din 2009 i-am `ntrebat pe participan]ii la discu]ii ce `ntrebare le-ar adresa lui Ion }iriac, Donald Trump sau altui om de afaceri de succes dac\ ar intra `n acel moment `n sal\. Cele mai multe `ntreb\ri au vizat `nceputul afacerilor lor, primii pa[i `n cariera managerial\: Cum a f\cut primul milion? Cum a pornit? Care a fost secretul? Ce idee de afaceri a avut? Cum se poate reu[i prin for]e proprii? Pe cte cadavre a c\lcat pn\ s\ ajung\ sus? Cum se poate s\ ajungi miliardar f\r\ resurse financiare sau f\r\ pile? Cum faci fa]\ piedicilor pe care concuren]a [i statul ]i le pun continuu? Cui i-a dat [pag\ la `nceput [i ct de mare a fost ea? Aceste `ntreb\ri ne-au convins c\ trebuie s\ continu\m cercet\rile axndu-ne pe momentul primelor afaceri, nu neap\rat formalizate legal, printr-o firm\, ci mai ales pe primele `ncerc\ri de a `ntreprinde ceva pe cont propriu. Chestionndu-i pe oameni cu privire la vrsta primei afaceri am descoperit c\ antreprenorii din mediul rural au avut primele experien]e manageriale `naintea `mplinirii vrstei de 22 ani.
RURAL ANTREPRENO R
Acest fapt este `n contradic]ie cu datele primite de la Observatorul European al IMM-urilor conform c\rora cei mai mul]i dintre `ntreprinz\tori `[i `ncep carierele antreprenoriale `ntre 22-55 de ani. De[i o carier\ poate fi `nceput\ `nainte sau dup\ aceast\ vrst\, este pu]in probabil ca `ntreprinz\torul s\ aib\ experien]a, suportul financiar sau energia necesare lans\rii [i conducerii unei afaceri de succes. ~n general, b\rba]ii `ntreprinz\tori au vrsta `ntre 30-35 de ani, `n timp ce femeile au vrsta cuprins\ `ntre 35-45 de ani. Datele din Uniunea European\ arat\ c\ vrsta medie a `ntreprinz\torilor este `n jur de 35 de ani, ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui o firm\ nu imediat dup\ terminarea studiilor. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
Cei reziden]i `n apropierea marilor ora[e au f\cut primele afaceri mai devreme, la 19 ani. Cu ct distan]a fa]\ de ora[e este mai mare, cu att vrsta primei afaceri este mai `ntrziat\. Corelnd media primei afaceri cu diverse date socio-demografice am observat c\ b\rba]ii au pornit s\ fac\ afaceri pe cont propriu mai devreme dect femeile, protestan]ii [i neoprotestan]ii mai devreme dect ortodoc[ii [i catolicii. Cei care au terminat facult\]i private au `nceput s\ fac\ afaceri `naintea celor care au terminat facult\]i de stat, iar absolven]ii [colilor cu profil economic [i juridic au intrat mai timpuriu `n lumea business-ului dect absolven]ii [colilor medicale sau tehnice. Relat\rile subiec]ilor intervieva]i au eviden]iat dou\ situa]ii: cnd cele dinti activit\]i `ntreprinse pe cont propriu nu au reprezentat o afacere propriu-zis\, dar [i situa]ia, mai frecvent\, a transform\rii `n timp a acelei activit\]i `n business-ul actual. Pentru o treime din subiec]i, primii bani au fost ob]inu]i din activit\]i care nu au leg\tur\ cu specificul afacerii desf\[urate `n prezent. Alegerea unei asemenea activit\]i a reprezintat solu]ia pentru completarea veniturilor, dar dovede[te existen]a dorin]ei de a face ceva [i abilit\]ile antreprenoriale: Asta a fost ideea pentru un venit. ~nc\ nu am g\sit ideea potrivit\ pentru un alt tip de afacere. Adic\ `nc\ sunt `n c\utare. M\ intereseaz\ s\ fac ceva. (Ruxandra, poten]ial antreprenor, 29 ani, Arge[). Sim]eam eu c\ am s\ pot s\ fac ceva pe cont propriu, [i speram c\ am s\ pot deschide o afacere. (Daniela, antreprenor, 45 ani, Arge[).
9
~n unele cazuri, prima activitate nu cred c\ a fost neap\rat un business (Sandu, antreprenor, 34 ani, Dolj), ci mai degrab\ o afacere neoficial\, aduc\toare a unor venituri suplimentare. Pentru bani de buzunar sau pentru ob]inerea unor venituri necesare `ntre]inerii `n perioada studiilor, `n timpul liceului sau al studen]iei, unii s-au implicat `n diverse tipuri de activit\]i fie `n timpul vacan]elor, fie `n paralel cu perioada cursurilor: vnzarea de telefoane mobile, flori, felicit\ri, rochii, b\uturi, produse-agro-alimentare, cosmetice, etc., confec]ionarea unor obiecte artizanale (br\]\ri, m\r]i[oare), repara]ii auto, distribuirea de pliante publicitare, multiplicarea cursurilor, soli[ti sau fotografi la nun]i sau la alte evenimente, etc. Unii antreprenori [i poten]iali antreprenori au men]ionat ca prim\ afacere mai important\ o activitate care nu a func]ionat mult\ vreme. Unele afaceri au fost favorizate de contextul economic general dintr-o anumit\ perioad\, func]ionnd o scurt\ perioad\ (vnzarea apartamentelor sau autoturismelor); altele au fost abandonate `n favoarea unor activit\]i mai rentabile, prima afacere reprezentnd doar o `ncercare `n demersul antreprenorial (salon de coafur\, sal\ de sport); alte afaceri au e[uat din motive diverse: `nchiderea magazinului de acvaristic\ din cauza alergiei copilului; `nchiderea firmei (service auto, alimentar\, firma de detectivi) din cauza lipsei clien]ilor; abandonarea afacerii barului datorit\ principiilor cre[tine. A fost a[a o simpl\ hot\rre, am spus nu mai fac comer] cu b\uturi alccolice. }ine de ceea ce am copil\rit, [i tata a fost b\utor [i am tr\it destul de greu din cauza asta (Nicolae, antreprenor, 47 ani, Maramure[). Pentru cei mai mul]i dintre antreprenori, prima activitate aduc\toare de bani a devenit afacere formalizat\ din punct de vedere legal, care s-a tot extins. Ea s-a constituit `ntr-o experien]\ f\r\ de care nu a[ fi realizat ce am f\cut pn\ acum (Vl\du], student, 19 ani, Arge[). Sunt situa]ii `n care unii au demarat o activitate ce s-a dovedit profitabil\, astfel `nct a ap\rut ideea unei firme exemplul unui antreprenor din construc]ii, ce a pornit ini]ial cu lucr\ri simple de zid\rie: Am mai luat un b\iat cu mine s\ m\ ajute. Mi-am luat apoi al]i doi-trei b\ie]i cu mine. {i dup\ aceea am v\zut c\ este de lucru [i este nevoie s\ fac [i acte, s\ intru `n legalitate (Sorin, antreprenor, 32 ani, Dolj) {i sunt dese cazurile `n care oamenii s-au specializat `n cadrul unei firme de care s-au separat, prin deschiderea propriei afaceri: Am deschis propria firm\, dar n-am vrut s\-i spun patronului la care lucram. Cnd comenzile au crescut n-am mai putut s\ lucrez [i la el [i am plecat. De multe ori a trecut pe lng\ mine unde lucram [i `ncercam s\-l salut, dar nu voia s\ mai discute cu mine. A[a a fost s\ fie. (Adrian, antreprenor, 23 ani, Arge[).
10
RURAL ANTREPRENO R
{ansele de a avea succes `n afaceri cresc dac\ `ntreprinz\torul alege o afacere `n care are experien]\ deoarece acesta cunoa[te procesele, [i-a creat rela]ii, are o imagine corect\ a mediului de afaceri [i a cerin]elor de pe pia]\. De multe ori, poten]ialul `ntreprinz\tor opteaz\ pentru un domeniu asem\n\tor pentru a putea valorifica informa]ii utile strnse de-a lungul timpului, care conduc la diminuarea riscului pe care `l implic\ derularea oric\rei afaceri. Datele din figur\ scot `n eviden]\ c\, `n general, `ntreprinz\torul urm\re[te mai degrab\ valorificarea diferitelor oportunit\]i dect p\strarea domeniului afacerii ini]iale [i c\ prima afacere este mai degrab\ de `ncercare. Prima afacere a fost adesea o afacere cu risc sc\zut, care a urm\rit familiarizarea `ntreprinz\torului cu lumea afacerilor [i `n care acesta a pus accent pe `nv\]are, pe `n]elegerea mecanismelor economice [i a rela]iilor umane. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
Prima `ncercare de a `ntreprinde ceva pe cont propriu a marcat semnificativ activitatea celor care au devenit patroni: cei mai mul]i dintre ei au continuat s\ activeze `n acela[i domeniu ca cel ini]ial [i doar o treime dintre ei [i-au schimbat domeniul de activitate. Pentru func]ionarii publici, acea prim\ afacere a fost decisiv\ pentru schimbarea domeniului de activitate; pentru cei mai mul]i dintre func]ionari, prima `ncercare a fost un e[ec. Cei c\s\tori]i [i cu copii activeaz\ `n mai mare m\sur\ `n domeniul ales ini]ial dect cei nec\s\tori]i sau v\duvi. Ortodoc[ii, mozaicii [i neoprotestan]ii [i-au schimbat `n ponderi mai mari domeniul de activitate, comparativ cu catolicii [i protestan]ii. Cei care au absolvit [coli agricole [i artistice au r\mas fideli primului domeniu de afaceri, spre deosebire de cei care au terminat [coli cu profil juridic sau universitar. Iar absolven]ii facult\]ilor particulare [i-au schimbat domeniul de activitate mai mult dect absolven]ii facult\]ilor de stat.
FACTORII CARE AU F|CUT POSIBIL SUCCESUL PRIMEI AFACERI

Nu to]i cei care `ntreprind ceva pe cont propriu au succes de la `nceput. Ponderea celor care au e[uat este incomparabil mai mare dect a celor care au reu[it. Bill George un renumit profesor la Harvard Business School spune c\ oamenii e[ueaz\ `n `ntreprinderile lor pentru c\ sunt incapabili s\-[i urm\reasc\ cu consecven]\ convingerile, valorile [i principiile dup\ care se ghideaz\ `n via]\. Fie c\ nu sunt con[tien]i de ceea ce pot, c\ nu au `ncredere `n for]ele proprii, c\ nu au curaj s\-[i asume responsabilit\]i [i riscuri, c\ nu ]in pasul cu noile provoc\ri oamenii coboar\ de la `n\l]imea valorilor lor morale [i `[i degradeaz\ imaginea de sine4. Atunci cnd `ncep s\-[i construiasc\ o identitate social\, oamenii tind s\ se uite la cei din jurul lor mai mult dect la propriul lor suflet, c\ci nu [tiu cum poate fi realizat\ o introspec]ie care s\ le arate calea spre succes. Din acest motiv tind s\ tr\iasc\ via]a altora sau fragmente din vie]ile altora. ~[i pierd exerci]iul vis\rii unei vie]i ideale, a construirii unor planuri m\re]e de viitor [i a[teapt\ ca altcineva s\ le traseze cursul vie]ii, s\ le repare gre[elile, s\ le rezolve problemele, s\ ì fac\ ferici]i. De aceea dau deseori vina pe al]ii pentru e[ecurile pe care le tr\iesc. Diluarea responsabilit\]ii pentru propria via]\ reprezint\ cea mai important\ dereglare a busolei care ghideaz\ personalitatea unui individ. Una din consecin]ele acestei deregl\ri este aceea c\ timpul are o valoare din ce `n ce mai nesemnificativ\. ~ntr-o recent\ cercetare asupra bugetelor de timp5, asupra modalit\]ilor `n care oamenii `[i consum\ orele [i zilele fiec\rei luni, am constatat c\ cei mai mul]i oameni `[i consum\ timpul relativ la fel ca cei din categoria socio-profesional\ de care apar]in [i nu `n acord cu visele [i dorin]ele lor de dezvoltare personal\. De[i mul]i `[i doresc s\ devin\ patroni
4 5
Bill George 7 lec]ii de succes pe timp de criz\. Editura Meteor Business, Bucure[ti, 2010, pag. 22. Bruno {tefan [i Marin Burcea Bugetul de timp al tinerilor. Biroul de Cercet\ri Sociale, Bucure[ti, martie 2011.
11
de succes, nu `[i `mpart timpul `n acela[i fel ca patronii pe care ì admir\; dac\ sunt studen]i, casnice, [omeri, agricultori sau angaja]i tr\iesc la fel ca studen]ii, casnicele, [omerii, agricultorii sau angaja]ii din jurul lor [i nu ca patronii de lng\ ei: dorm mai mult, `[i pierd vremea pe drumuri, la cump\r\turi, la mese, cu activit\]i domestice, `n discu]ii lungi a[a cum cei mai mul]i patroni [tiu c\ nu trebuie s\ fac\, deoarece pentru ei timpul `nseamn\ bani [i este cel mai pre]ios capital. Pu]ini sunt dispu[i s\-[i asume curajul de a-[i tr\i propriile vise de dezvoltare personal\, a[teptnd ca aceasta s\ se produc\ de la sine. Lipsa curajului la momentul potrivit ì arunc\ pe indivizi `n alte realit\]i: ale [anselor m\runte, ale rat\rii, ale frustr\rii [i ale e[ecului personal. Pentru a se consola, cei mai mul]i caut\ compania celor care, ca [i ei, au lipsit la `ntlnirea cu un destin mai bun sau i-au `ntors spatele de fric\. Cercetarea efectuat\ `n rndul antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori din mediul rural a confirmat teoriile pe care Ben Casnocha6 le-a repus recent `n valoare folosindu-se de sfaturile unor min]i str\lucite `n afaceri, care sus]in c\ cele mai importante ingrediente ale drumului spre succes sunt curajul, `ncrederea `n sine [i buna preg\tire profesional\.
Din interviurile `n profunzime [i din discu]iile focus-grup am constatat c\ reu[ita `n afaceri este corelat\ cu anumite tr\s\turi de personalitate ale individului, cu un capital financiar necesar pentru debutul `n afaceri, cu oportunit\]ile regiunii sau contextul economic existent la un anumit moment, cu nivelul cuno[tin]elor de specialitate, cu abilit\]ile de organizare [i derulare a afacerii. 1. Calit\]ile omului. Pentru reu[ita unei afaceri sunt invocate urm\toarele calit\]i umane: puterea de convingere, abilit\]ile de comunicare, `ncrederea `n sine, cinstea, ambi]ia, perseveren]a, `ndr\zneala de a `ncerca, asumarea riscului, marea capacitate de munc\, poten]ialul intelectual, aptitudinile pentru anumite activit\]i. Mergeam la 21 de ani [i st\team de vorb\ cu 40 de oameni `n fa]a blocului. {i s\ convingi romnul s\ `]i dea bani pentru renovarea fa]adei unui bloc e greu, deoarece pentru el blocul
6
Ben Casnocha Via]a mea de `nceput `n afaceri. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2010 [i www.mystartuplife.com
12
RURAL ANTREPRENO R
nu are nici o valoare. De ce s\ dea bani pentru fa]ada blocului? Poate s\ stea [i f\r\ asta. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arges). Eu zic c\ deschiderea este important\, modul `n care porne[te fiecare om `n parte. Paleta larg\ de prieteni pe care ì ai demonstreaz\ [i faptul c\ e[ti comunicativ. Dac\ te `n]elegi bine cu fiecare dintre oamenii cu care interac]ionezi, e ca [i cum ]i-ai l\sa un loc de bun\ ziua. E ca [i cum ai avea o u[\ deschis\. ~n momentul `n care rela]ia dintre tine [i persoana respectiv\ nu e ok, po]i s\ ai un business pe care `l pierzi. Dup\ mine un business de succes este `n momentul `n care ai comunicare 100%, fie cu angaja]ii t\i, fie cu oamenii din cercul t\u pe care ì cuno[ti. Pentru c\ dac\ reu[e[ti s\ comunici foarte bine cu fiecare, efectiv `]i la[i u[a deschis\ acolo. (Sandu, antreprenor, 34 ani, Dolj). Dac\ nu ai ambi]ie [i nu-]i dore[ti s\ faci ceva, nu vei reu[i niciodat\. Trebuie s\ munce[ti zi de zi pentru acel lucru pe care ]i-l dore[ti. (Claudiu, func]ionar public, 25 ani, Dolj). 2. Spiritul antreprenorial respectiv mediul antreprenorial din familie, mediul concuren]ial local, contextul economic general: la nivelul familiei, comunit\]ii locale, la nivelul societ\]ii. Pentru a deveni antreprenor este foarte important\ educa]ia primit\ `n familie, spiritul antreprenorial, formarea unui mod de a gndi bazat pe `ndr\zneal\, asumarea riscului, sesizarea oportunit\]ii unui c[tig. Oportunit\]ile oferite de zon\ pentru afacere: de exemplu, investi]iile `n turism sunt strns corelate cu poten]ialul natural al regiunii, sporit prin obiectivele antropice (m\n\stiri etc.). Succesul afacerii depinde [i de contextul economic general. De exemplu o afacere ca cea a distribuirii produselor cosmetice a fost de succes `n momentul `n care oferta pe pia]a de gen era limitat\, iar puterea ca cump\rare a romnilor era mai mare. Propria afacere d\ posibilitatea dezvolt\rii gndirii, aplic\rii `n practic\ a propriilor idei, `n timp ce statutul de angajat echivaleaz\ cu o sufocare a libert\]ii de gndire [i decizie. Tata mi-a dat capitalismul cu linguri]a [i eu nu voiam s\-l `nghit, c\ eram comunist; voiam s\ m\ fac ofi]er al armatei romne. Dar eram mic [i, vrnd-nevrnd, a trebuit s\-l `nghit. Medicamentul \sta i l-am dat [i eu copilului meu [i acum a[tept s\ ias\ medic s\-i predau afacerea. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov). Chiar dac\ am stat la ora[ am avut porci, am ]inut gr\din\; duceam la fabric\ zarzavaturi [i luam bani pe ele, cre[team porci [i mergeam cu ei la pia]\. Tot timpul am f\cut comer] [i `ncerc s\ induc [i copiilor microbul \sta de a face ceva pe cont propriu. Copilul cel mare a fost `n vacan]a de var\ `n Germania [i a lucrat efectiv la tutun [i v\ spun c\ a fost foarte `ncntat, c\ci a v\zut ce `nseamn\ banul muncit. Acum m-a convins s\ fac planta]ie de tutun. (Flavius, 49 ani, poten]ial antreprenor, Arad). Atuurile Corbeniului sunt multe [i e p\cat s\ nu fie fructificate. Corbeniul e exact pe Transf\g\r\[an, e spre barajul Vidraru [i vara e o frumuse]e cum nu [tiu dac\ mai este `n alt\ parte `n lume. Sunt trasee montane, sunt trasee religioase, c\ sunt o mul]ime de mn\stiri `n zon\. Pensiunea pe care-am f\cut-o e ca la ea acas\ `n acest spa]iu. (Daniela, 45 ani, antreprenori, Arge[).
13
3. Banii. Reu[ita unei afaceri este condi]ionat\ de existen]a unor bani pentru investi]iile ini]iale. Banii, respectiv dorin]a unor venituri care s\ asigure un trai decent familiei, reprezint\ motorul dezvolt\rii afacerii. Nevoia, dorin]a de a de]ine ni[te bunuri materiale, o via]\ mai bun\, reprezint\ o motiva]ie puternic\ `n demararea unei afaceri; e ca un virus dorin]a de a face bani mai u[or, prin afaceri. Veniturile se coreleaz\ cu prestigiul `n societate. Utilajele le-am luat cu banii de la nunt\. A[a am `nceput afacerea. (Anghel, 36 ani, antreprenor, Dolj). Ne-a motivat foarte mult faptul c\ puteam s\ facem [i noi ceva pe cont propriu, s\ nu mai st\m s\ ascult\m de [efi, s\ fim proprii no[tri [efi. (Nu]u, 26 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[). Dorin]a de a o duce mai bine, de a fi recunoscut, de a avea prestigiu....o recunoa[tere din partea celorlal]i.....o recunoa[tere care poate veni pe mai multe paliere. Dac\ ai bani mai mul]i ie[i `n eviden]\, dac\ e[ti mai bine preg\tit ie[i `n eviden]\ [i a[a, pe baza cuno[tin]elor [i a averii, po]i c[tiga prestigiu `n societate. (Lucian, 42 ani, poten]ial antreprenor, Arad). 4. Competen]a, respectiv existen]a unor cuno[tin]e de specialitate. Competen]a spore[te pe m\sura derul\rii afacerii. Cuno[tin]ele de specialitate sunt absolut necesare pentru succesul afacerii, esen]iale fiind cele din domeniul economic, contabilitate, cunoa[terea legisla]iei, cuno[tin]e ob]inute eventual `n str\in\tate. Ca s\ po]i s\ fii competent, ca s\ po]i s\ te descurci, trebuie s\ [tii de toate. Adic\ [i legisla]ie [i economie [i de toate. (Vl\du], 19 ani, student, Arge[). Experien]a practic\ anterioar\ spore[te [ansa reu[itei `n afaceri. Domeniul nostru de preg\tire era agricultura. {i so]ia [i tata-socru lucrau `n societ\]i de prest\ri servicii `n agricultur\, mecanizare, optimizare [i trebuia s\ ne folosim de faptul c\ ei erau `n domeniu. (Anghel, 60 ani, antreprenor, Ilfov). A contat experien]a pe care am acumulat-o cu afacerile mici pe care le-am f\cut. Modul de a gndi [i toate aceste `ncerc\ri mi-au fost folositoare. (Ion, 44 ani, antreprenor, Ilfov). Cunoa[terea unei limbi str\ine este apreciat\ ca fiind necesar\ doar `n situa]ia `n care sunt f\cute achizi]ii din str\in\tate, pentru colaborarea cu parteneri str\ini, pentru participare la trguri interna]ionale. Sunt necesare: cuno[tin]ele de management; cuno[tin]e pentru `ntocmirea corect\, detaliat\ a unui plan de afaceri, pentru derularea organizat\ a activit\]ii, pentru identificarea pa[ilor ce trebuie parcur[i, pentru proiectarea pe termen lung a afacerii, pentru identificarea factorilor externi ce pot influen]a activitatea, pentru estimarea investi]iei [i a perioadei de amortizare; cuno[tin]e de management financiar pentru rentabilizarea afacerilor, pentru cunoa[terea cheltuielilor [i veniturilor; cuno[tin]e de management strategic, pentru o permanent\ adaptare la pia]\; cuno[tin]e de management de proiect; cuno[tin]e de marketing pentru vnzarea vnzarea lucrurilor pe care [i le doresc clien]ii. Cred c\ aceste informa]ii ajut\ la o mai bun\ structurare a unei afaceri [i la specularea oportunit\]ilor care se pot ivi. Pentru c\ nou\ ne lipse[te aceast\ educa]ie antreprenorial\,
14
RURAL ANTREPRENO R
nu avem dect o idee despre ceea ce trebuie s\ facem, f\r\ anvergur\ managerial\. (Marius, 29 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj). Exist\ [i opinia c\ afacerile pot fi de succes [i dac\ sunt f\cute dup\ ureche, f\r\ cuno[tin]e de management [i marketing. Conteaz\ s\ fii pe pia]\ [i s\ ai rela]ii. (Dumitru, 44 ani, agricultor, Maramure[) Nu e obligatoriu s\ ai cuno[tin]e. ~nve]i s\ faci acel lucru sau `]i iei un specialist. (Roxana, 30 ani, func]ionar `n sectorul privat, Arad.) ~n ceea ce prive[te respectarea legisla]iei, opiniile sunt diferite. {ansele de reu[it\ a afacerii sunt mai mari dac\ se ac]ioneaz\ la limita legii. Dar al]i subiec]i subliniaz\ necesitatea derul\rii afacerii prin respectarea legisla]iei, altfel pierderile sunt mai `nsemnate dect c[tigurile. 5. Modul de organizare [i conducere a afacerii: diversificarea domeniilor de activitate cre[te [ansele de supravie]uire a afacerii; alegerea domeniului investi]iei (bunuri sau servicii care nu sunt oferite, dar pe care pia]a le-ar putea absorbi); asigurarea desfacerii produselor prin calitate [i pre]; utilizarea unei tehnologii avansate; folosirea for]ei de munc\ instruite, calificate; permanenta reinvestire a capitalului; `ncheierea de contracte cu firme mari; idei noi, pentru a ad\uga plus valoare la ceea ce exist\ deja pe pia]\. Trebuie s\ investe[ti continuu `n clipa `n care spui c\ totul s-a rezolvat te-ai pus deja pe o pant\ descendent\. Cnd voi termina sala de conferin]e vreau s\ fac [i sal\ de fitness. (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arges). Ca s\ dai drumul la o firm\, la o societate, indiferent de natura ei, trebuie s\ ai `n vedere formarea personalului. Pentru c\ sunt foarte multe cazuri `n Romnia unde `l iei pe X [i `l pui `ntr-un post de care habar nu are [i normal c\ nu o s\ `]i mearg\ niciodat\ bine, atta timp ct nu ai suportul respectiv. Sunt attea programe de formare profesional\. Prima etap\ este [colarizarea, dup\ care `nv\]area continu\ prin participare la seminarii, conferin]e, tot felul de studii de caz europene unde acolo vezi cum lucreaz\. O echip\ bun\ te duce la succes. (Magdalena, 34 de ani, antreprenor, Dolj) 6. Oamenii care au oferit sfaturi [i suport. Importan]i sunt oamenii care au fost al\turi de antreprenor `n momentul ini]ierii afacerii sau care l-au sus]inut financiar. Uneori profesorul a fost cel care a descoperit talentul sau a dat primele sfaturi pentru reu[ita afacerii, dar cel mai adesea familia a acordat sfaturi [i a reprezentat suportul moral, alteori ajutorul a venit din partea unui prieten devenit asociat. ~n alte situa]ii, rudele au oferit sfaturi nepotrivite, `ndemnnd la pruden]\. Mentalitatea comunist\ a p\rin]ilor ar fi putut reprezenta o frn\ pentru ini]iativa antreprenorial\. Unii intervieva]i sus]in c\ au `nv\]at singuri, nu au primit niciun sprijin. Nimeni nu m-a ajutat, toat\ lumea spunea c\ nu se poate. ~n jurul meu este un NU continuu. Chiar dac\ vedeau c\ afacerea `ncepea s\ creasc\, atunci cnd le propuneam s\ devenim parteneri ziceau nu. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov) Uneori, la `nceputul drumului, subiec]ii au avut ca parteneri de afaceri fie rude, fie prieteni, dar adesea ne`n]elegerile i-au separat: am ajuns la concluzia c\ `n doi nu se fac lucrurile cum trebuie. (Adrian, 32 ani, antreprenor, Arge[). Asocierea a fost dictat\ de nevoia de bani: am convins un prieten s\ fac\ firm\ cu mine, el contribuind cu banii (Adrian, 32 ani, antreprenor, Arge[) sau pentru consiliere `n problemele necunoscute: el lucra la o firm\ de construc]ii [i m-am gndit c\ o s\ am nevoie de expertiza lui, mai mult dect financiar (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arge[), sau doar pentru a avea mai mult curaj. Au fost [i situa]ii cnd asociatul a fost necunoscut pn\ `n momentul demar\rii afacerii: cu partenerul nu mai f\cusem afaceri `nainte. Atunci ne-am cunoscut, `n grupul de prieteni. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[). Pentru poten]ialii antreprenori, parteneriatul este v\zut\ ca singura [ans\ pentru demararea unei afaceri. ~n cazul `n care ar dispune de banii necesari afacerii, ar prefera s\ se implice singuri, existnd teama `n[el\rii de c\tre partener.
15
7. Rela]ia cu clien]ii [i furnizorii. Pentru reu[ita unei afaceri este foarte important\ rela]ia cu clien]ii. Ace[tia trebuie s\ r\mn\ mereu `n aten]ia firmei, s\ devin\ fideli. ~n cazul lucr\rilor `n construc]ii, `n turism, cnd contactul este direct cu fiecare client, leg\turile au devenit, `n multe situa]ii, de prietenie. La `nceputul afacerii primii clien]i au fost adu[i de rude, de prieteni (pentru distribuirea produselor Avon, pentru redactarea lucr\rilor de licen]\). ~n alte situa]ii, clientul este absolut `ntmpl\tor, calitatea m\rfurilor sau a serviciului oferit atr\gnd cazul vnz\rii produselor agricole `n pie]e. Furnizorii `n general sunt necunoscu]i antreprenorilor, fiind ale[i dup\ calitatea [i costurile avantajoase ale produselor sau materiilor prime oferite de ace[tia. Rela]ia cu ei trebuie s\ se bazeze pe `ncredere, `n timp pot deveni furnizori constan]i. Absolut, pe asta am mizat, pe prietenie. Cteodat\ cnd m\ duceam s\ lucrez la un bloc mai ie[eam la o cafea cu locatarii [i st\team de vorb\. Ne `mprieteneam [i asta era cel mai important lucru. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arge[).
TRECEREA LA O AFACERE CARE S| DUREZE

~ntr-o perioad\ de criz\, `n care sute de mii de firme au falimentat, iar multe din cele r\mase se chinuie s\ supravie]uiasc\, `n care schimb\rile frecvente din lumea politic\, economic\, social\ sau tehnologic\ dezechilibreaz\ toate sistemele de valori [i fac s\ par\ c\ nu mai exist\ nimic sacru [i durabil, a cerceta c\ile care fac posibil\ `mbun\t\]irea afacerilor pare ceva defazat, desuet. Cu toate acestea oamenii au nevoie de repere atemporale, de idei care s\ reziste, construite pe fundamente solide. Ele permit afacerilor s\ `ndure [i s\ prospere chiar [i `n condi]ii vitrege. Cercetnd cele mai importante companii americane care s-au men]inut `n top vreme de cteva decenii, Jim Collins [i Jerry Porras7 au constatat c\ ele s-au construit `n jurul unor valori sau ideologii care au dat un puternic sim] al identit\]ii [i reperul de continuitate `n fa]a schimb\rilor din jur. Cnd o firm\ `[i afirm\ public tradi]iile [i arat\ c\ ele sunt vizibile `n calitatea produselor sau serviciilor, `n corectitudinea rela]iilor, `n bun\starea clien]ilor, atunci ea produce schimb\ri pe pia]\, fidelizeaz\ clien]ii [i se impune ca reper. Pentru aceasta este important ca antreprenorul fondator s\ dea o direc]ie sau, cum spuneau Warren Bennis [i Burt Nanus s\ dezvolte o imagine mintal\ a unei posibile [i dezirabile st\ri viitoare a organiza]iei... Aceast\ viziune articuleaz\ o imagine a unui viitor realist, credibil, atractiv pentru organiza]ie, o stare care este `n anumite aspecte importante mai bun\ dect ceea ce exist\ acum.8 Atunci cnd un patron [tie clar ce vrea, `n ce direc]ie vrea s\-[i duc\ firma [i cum s-o integreze `n mediul extern [i cnd aceast\ imagine este comunicat\ limpede [i cu atractivitate angaja]ilor, indivizii sunt `n stare s\-[i g\seasc\ propriile roluri att `n firm\ ct [i `n societatea din care fac parte. Cnd [tiu c\ fac parte dintr-un plan m\re] [i cnd simt c\ pot contribui la realizarea acelui plan `mbun\t\]ind societatea `n care tr\iesc prin participarea lor `n cadrul unei firme, atunci ei vor aduce mai mult entuziasm [i mai mult\ rigoare `n munca pe care o fac, iar ]elul comun le va canaliza energiile `n direc]ia realiz\rii lui [i nu `n conflicte [i tensiuni interne. Cnd `[i deschid prima firm\, oamenii nu urm\resc numai profitul, ci `ncearc\ s\ construiasc\ [i o viziune asupra viitorului ei [i s\-[i consolideze cu ajutorul firmei o imagine de respectabilitate [i onorabilitate `n comunitatea `n care tr\iesc. De aceea ini]ierea unei afaceri are un impact major asupra personalit\]ii patronului pe termen lung ea ì a[eaz\ acestuia altfel ]elurile `n via]\, activit\]ile curente [i rela]iile sociale. Prima afacere seam\n\ `ntructva cu prima dragoste: ì influen]eaz\ individului cariera [i deciziile ulterioare `n via]\. Iar cercetarea Rural Antreprenor confirm\ aceast\ idee:
7 8
16
Jim Collins [i Jerry Porras Afaceri cl\dite s\ dureze. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2007. Warren Bennis [i Burt Nanus Liderii. Editura Business Tech International Press, Bucure[ti, 2000, pag. 95.
RURAL ANTREPRENO R
Cu ct amintirea primei afaceri este mai `ndep\rtat\, cu att oamenii tind s\-i acorde un rol mai mare `n cariera lor antreprenorial\. Cei trecu]i de 45 ani ì acord\ o importan]\ mai mare dect cei tineri. La fel, cei c\s\tori]i [i cu copii ì acord\ o importan]\ mare primei afaceri mai mult dect cei nec\s\tori]i. Absolven]ii [colilor profesionale [i post-liceale se consider\ influen]a]i de prima afacere mai mult dect absolven]ii de liceu. Patronii, persoanele fizice autorizate [i lucr\torii pe cont propriu cred c\ prima afacere le-a influen]at foarte mult cariera, pe cnd salaria]ii din sectorul public sau privat, studen]ii [i [omerii nu acord\ un rol major acelei `ntreprinderi pe cont propriu. B\rba]ii sunt mai influen]a]i de prima afacere dect femeile. Cei reziden]i `n zona de vest a ]\rii sau `n apropierea marilor ora[e nu acord\ o importan]\ mare primei afaceri `n decizia de a r\mne `n lumea business-ului, pe cnd cei din zone cu vad comercial sc\zut valorizeaz\ mai mult prima experien]\ managerial\. Filosofia [i valorile manageriale care au stat la baza primei afaceri au suferit modific\ri `n timp, iar patronii sunt cei mai categorici `n a afirma acest lucru. ~n jude]ele de lng\ grani]a de vest a ]\rii oamenii [i-au schimbat cel mai pu]in ideile antreprenoriale. Managerii neac]ionari [i cei de religii neoprotestante au r\mas cel mai mult ata[a]i filosofiei ini]iale de afaceri.
Schimbarea viziunii ini]iale despre afaceri constatat\ cu claritate mai ales la antreprenori este rezultatul trecerii de la o afacere mic\, familial\, la o afacere mare, durabil\. Curajul de a `ndr\zni, `ncrederea `n for]ele proprii [i `n ideea ini]ial\ de afaceri trebuie completate cu cteva lucruri importante care fac trecerea la o afacere durabil\ la scar\ mai mare. Din interviurile realizate `n cadrul proiectului Rural Antreprenor am identificat cteva dintre aceste ingrediente ale dezvolt\rii afacerii:
17
1. Gndirea la scar\ mare. Totul depinde de ct de deschis sau `ngust gnde[te patronul. Trecerea de la mic la mare este s\ gnde[ti la scar\ mare. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[) 2. Fructificarea oportunit\]ilor Trebuie s\ deschizi bine ochii, s\ fii informat. Pentru c\ degeaba `]i d\ Dumnezeu dac\ nu vezi unde d\. (Marcela, 39 ani, antreprenor, Olt) 3. Perseveren]a Dac\ nu e[ti perseverent [i nu-]i dore[ti mai mult dect ai la un moment dat, nu ai cum s\ ajungi `n vrf. ~n primul rnd trebuie s\ ai un obiectiv pe termen lung, s\ [tii ce vrei s\ faci, s\ `]i faci un plan de afaceri bine definit [i, avnd o ]int\, e normal c\ trebuie s\ ajungi la ea. Nu po]i s\ ajungi dac\ nu perseverezi. (Valentin, 41 ani, antreprenor, Dolj) 4. Descoperirea voca]iei }\ranul, fermierul, antreprenorul rural trebuie s\-[i g\seasc\ mai `nti voca]ia. S\-[i fac\ el un studiu a[a, s\ vad\ la ce e bun, cu cine trebuie s\ intre `n combina]ie, ce are la dispozi]ie, ce poate oferi. (Tudor, 56 ani, antreprenor, Gorj) 5. C\utarea provoc\rilor, ie[irea din rutin\ Important e s\ nu vrei s\ faci lucruri m\runte, s\ nu intri `n rutin\, s\ nu te plafonezi, s\ `ntlne[ti noi oameni cu care s\ rela]ionezi. (Ionu], 41 ani, antreprenor, Olt) 6. O familie care s\ te stimuleze Cnd un om este marcat de lipsuri subcon[tientul lui lucreaz\ la anumi]i stimuli [i-l face s\ reac]ioneze. Uit\-te la Prigoan\ el nu a avut de mncare cnd era mic [i acum are depozit de mncare, deci subcon[tientul lui `l face s\ se preg\teasc\ s\ nu mai ajung\ niciodat\ a[a. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov) Femeia e cheia succesului dac\ ei nu-i place ceea ce faci [i nu se implic\ al\turi de tine, nu te sus]ine [i nu te stimuleaz\ n-ai nici o [ans\ s\ ai succes `n afaceri. (Vasile, 27 ani, salariat `n sectorul public, Ilfov) 7. Investi]ia `n dezvoltare Lipsa banilor m\ `mpiedic\ pe mine s\ fac pasul spre alt nivel. Trebuie s\ g\sesc un `nger care s\ m\ ajute idei am, [tiu business-ul, [tiu ce trebuie s\ fac s\-l aduc la format mai mare, dar trebuie s\ fac multe investi]ii [i nu am banii. Nu e suficient doar s\ vrei. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov) 8. Cuno[tin]e de specialitate Solu]ia este atragerea speciali[tilor. Sau s\ te `nve]e cineva, s\ mergi la cursuri. Pn\ la un punct e suficient s\ te educe pia]a, dar de la un anumit moment trebuie s\ investe[ti `n competen]a ta, altfel cazi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad) Nu trebuie s\ fii doar bine informat ci [i corect format. Cursurile de management ajut\ la buna organizare a min]ii. (Claudiu, 25 ani, func]ionar public, Dolj) 9. Apelul la consultan]\ Te duci periodic la firme de consultan]\ s\ te consilieze. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[) 10. Cercetarea pie]ei, elaborarea unei strategii Trebuie s\ cuno[ti pia]a, s\ vezi ce se caut\, ce produse apar, s\ ai un studiu de marketing al produsului t\u. (Valentin, 41 ani, antreprenor, Dolj) 11. Publicitatea
18
RURAL ANTREPRENO R
Dac\-]i faci publicitate `n medii ct mai mari `naintezi cu afacerea foarte mult. Reclama e totul. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[) 12. Dezvoltarea rela]iilor, accesul la putere Conteaz\ s\ ai un cerc de rela]ii [i cuno[tin]e aflate la putere, s\ te `nvr]i `n cercul lor, c\ci acolo ai acces la informa]ii valoroase foarte u[or. (Sandu, 34 ani, antreprenor, Arge[) }iriac a avut foarte multe [anse prin deschiderea pe care a avut-o. Fiind mult plecat, avnd multe contacte, rela]iile l-au ajutat foarte mult. Una e s\ pleci `ntr-o afacere cu ni[te rela]ii mari [i alta e s\ pleci cunoscndu-i doar pe cei ca tine. (Marcela, 56 ani, antreprenor, Olt) 13. Deschiderea afacerii `n alte loca]ii Ce ai `nceput la scar\ mic\ po]i s\ faci `n 10 locuri. Dac\ ai o frizerie `n satul t\u po]i s\ faci frizerii `n 10 sate. Necesit\ investi]ii [i oameni care s\-i pui `n locurile unde deschizi alte afaceri. (Bogdan, 39 ani, manager neac]ionar, Arad) 14. Diversificarea ofertei Nu e important numai s\ produci materia prim\, ci [i s-o prelucrezi. Trebuie s\ faci mai mult. (Tudor, 53 ani, primar, Olt) 15. Asocierea Ca s\ rezi[ti la competi]ia cu firmele mari trebuie s\ te asociezi. C\ altfel negociezi cnd sunte]i mai mul]i. (Iustin, 29 ani, antreprenor, Arad). 16. Confruntarea cu concuren]a Sunt multe firme pe care ajungi la un moment dat s\ le deranjezi [i ele or s\ `ncerce s\-]i dea `n cap. Important e s\ [tii s\ te fere[ti s\ le love[ti unde trebuie. (Silviu, 43 ani, antreprenor, Arad).
PIEDICI ~NTMPINATE LA DEBUTUL ANTREPRENORIAL

Toat\ via]a suntem pu[i sau ne punem de bun\ voie `n anumite cutii. De cnd ne na[tem suntem pu[i `n p\tu]uri `nguste [i plimba]i `n c\rucioare. Apoi suntem instala]i `ntr-un ]arc de joac\, pe urm\ `ntr-o camer\ mai mare, apoi `ntr-o gr\din\, `n curtea [colii, `n banca ce ne-a fost repartizat\, etc. O cunoscut\ psiholoag\, Florence Littauer, spunea c\ noi cre[tem `n cutii [i cnd ie[im `n lumea mare ne lu\m cu noi pere]ii cutiei9. Construim ziduri de protec]ie `ntre noi [i ceilal]i pentru a ne lua `n st\pnire propria cutie [i a o decora dup\ propriile gusturi. Unii `[i construiesc ziduri att de groase `nct oamenii nu mai reu[esc s\ cunoasc\ persoana din interior. Cei mai mul]i au ziduri sub]iri, `n spatele c\rora sunt cutii previzibile, conforme cu pozi]ia [i statutul social al fiec\ruia. Spa]iul [i structurile pe care oamenii le iau `n st\pnire sunt normate adesea de c\tre cei din jur. Este normal, de pild\, ca un bugetar s\ aib\ o locuin]\ modest\ deoarece veniturile lui sunt modeste [i comunitatea `l acuz\ imediat de corup]ie dac\-[i construie[te o vil\ somptuoas\. Deschiderea unei afaceri presupune o extensie foarte mare a cutiei obi[nuite. Cutia managerial\ are dimensiuni mai mari dect cutiile obi[nuite, iar dimensiunile `ncep s\ fie vizibile cnd firma `[i ia avnt pe pia]\, cnd cucere[te un segment din ea care-i permite s\ ruleze mai mul]i bani. Atunci cei din jur, concuren]ii sau autorit\]ile `ncep s\ priveasc\ cu aten]ie neobi[nuita cutie antreprenorial\, suspectndu-l pe patron c\ [i-a supradimensionat-o `n mod ilicit. Controalele, brfele, acuzele sunt pentru mul]i oameni piedici importante `n cariera lor. Unii `[i redimensioneaz\ cutia managerial\, al]ii [i-o vnd, [i-o neglijeaz\ [i-o abandoneaz\ revenind la vechea lor cutiu]\ func]ion\reasc\, de salariat, student, [omer, agricultor, etc. Nu putem [ti c]i [i-au abandonat ideile manageriale `n urma loviturilor primite `n via]\, dar cercetarea Rural Antreprenor ne-a permis s\ identific\m piedicile primite de cei care sunt `nc\
9
Florence Littauer Personalitate Plus. Cum s\-i `n]elegi pe ceilal]i `n]elegndu-te pe tine `nsu]i. Editura Business Tech International Press, Bucuresti, 2009, pag. 171-172.
19
patroni sau care doresc s\ devin\ patroni. Antreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural au primit cele mai grele lovituri `n carier\ la vrsta de 26,7 ani adic\ la 5 ani de la demararea primei afaceri. Patronii au primit cel mai trziu loviturile majore `n carier\ (la 29 ani, la 7 ani de la deschiderea business-ului). Cele mai pu]ine lovituri le-au primit studen]ii, iar ele sunt legate de pierderea unor examene sau concursuri.
Loviturile din partea concuren]ilor au venit `ntr-o m\sur\ mai mare la salaria]i dect la patroni. Managerii neac]ionari se plng de piedici puse de c\tre colegi [i de c\tre autorit\]ile locale. Autorit\]ile centrale au dat lovituri puternice mai ales persoanelor fizice autorizate [i agricultorilor. ~n zona Nord-Vest membrii familiei [i cunoscu]ii apropia]i au dat cele mai puternice lovituri antreprenorilor, lucru constatat [i `n focusuri [i interviuri, cnd to]i participan]ii au vorbit de invidia celor din jur (s\ moar\ capra vecinului). Cu ct nivelul de instruc]ie [colar\ este mai ridicat, cu att factorii de frn\ au surse mai `ndep\rtate (autorit\]i, concuren]a, clien]i). Mnc\toria dintre colegi [i cunoscu]i este mai puternic\ `n rndul absolvenilor de facult\]i private dect al celor care au absolvit facult\]i de stat.
20
RURAL ANTREPRENO R
Interviurile `n profunzime [i focus-grupurile au scos `n eviden]\ urm\toarele tipuri de piedici `ntmpinate la `nceputul carierei antreprenoriale: 1. Creditele ap\s\toare. Mi-era team\ de faliment [i am f\cut un credit pe care credeam c\ am s\-l pot acoperi, dar acum am intrat `ntr-o perioad\ din care nu stiu cum am s\ ies. (Mihaela, 37 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj) 2. Mentalitatea Familia mea nu era de acord s\ m\ bag `n chestii de-astea. Ei tr\iau cu conceptul acela: te duci, te angajezi undeva, cu un salariu fix. (Florin, 26 ani, manager neac]ionar, Maramure[) 3. Lipsa studiilor, a cuno[tin]elor de specialitate Pe vremea aia nu erau nici c\r]i, Internet, nu era nimic. Singura carte pe care am avut-o de acvaristic\ a fost de la Acvariul din Constan]a, care era foarte sumar\. (Emanuel, 52 ani, antreprenor, Arad) Ne lipse[te educa]ia antreprenorial\ de la [coal\ [i de acas\. Copiii no[tri nu [tiu s\ vnd\, ei [tiu doar s\ cear\. Am fost [i `n SUA acolo copiii `nva]\ de mici s\ fac\ singuri bani. La noi p\rintele `[i d\ [i ultimul ban din buzunar copilului ca s\-[i cumpere chipsuri. (Dumitru, 44 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[) 4. Lipsa banilor Doream s\ fac ceva, dar nu au fost fondurile necesare. O sp\l\torie auto presupunea, cu teren cu tot, undeva spre 150.000 EURO [i nu am putut accesa un credit att de mare, c\ nu aveam istoric pentru banc\. F\cusem un studiu [i am v\zut c\ `n zon\ era vad pentru a[a ceva, era o strad\ circulat\. (Adrian, 31 ani, poten]ial antreprenor, Dolj) ~mi trebuia un atelier, un loc pentru depanare, pentru c\ munceam tot timpul acas\. Neavnd bani pentru toate sculele necesare, pentru tot felul de [urubelni]e [i cioc\nele, patent cu cioc [i cle[te de mufat, neavnd bani deci pentru toate sculele nu puteam s\-mi iau avnt, s\-mi fac reclam\ s\ atrag clien]ii. {i v\ da]i seama c\ factorul financiar a fost o frn\, o piedic\, o `ncetinire. (Roberto, 25 ani, antreprenor, Maramure[). 5. Angaja]ii [i asocia]ii nepotrivi]i. Primii angaja]i m-au furat de la `nceput. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad) Partenera o cuno[team demult. Crescuse cumva sub ochii mei p\rin]ii, bunicii se cuno[teau. Dar cine a spus c\ banii sunt ochiul dracului a spus bine. Dup\ experien]a cu ea, [i Dumnezeu dac\ vine s\ facem afaceri `mpreun\, nu m\ mai bag. (Anghel, 60 ani, antreprenor, Ilfov). 6. Legisla]ia greoaie [i `n continu\ schimbare A fost o perioad\ `n care ]ineam greu pasul cu infla]ia, apoi cu legile. Am mers c]iva ani cu afacerea [i dup\ aia au `nceput s\ se schibe legile. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[) |ia de la ANAF trebuie s\ vin\ s\-]i fac\ un tabel cu ce taxe sau declara]ii s\ depui `ntr-un an. E absurd s\ vin\ acum pentru drepturile de autor [i s\-mi cear\ TVA pentru ultimii 6 ani. De ce s\ mai citesc toate porc\riile din codul fiscal dac\ [tiu c\ peste 2 s\pt\mni se modific\? (Dumitru, 48 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[) 7. Taxele mari impuse de stat Condi]iile din Romnia nu te ajut\ deloc `ntr-o afacere. De[i de doi ani firma este pe pierdere, statul vine [i `mi pune [i impozit forfetar `n loc s\ m\ ajute, s\-mi dea, s\-mi fac\ reduceri de taxe [i impozite ca s\ m\ pot dezvolta. ~mi face costuri suplimentare. Lucrurile astea nu se `ntmpl\ `ntr-o ]ar\ capitalist\ normal\, ca Italia. (Marinela, 33 ani, antreprenor, Ilfov)
21
8. Clasa politic\, partidele. ~n primul rnd clasa politic\. {i nu vorbesc doar de \[tia care sunt acum sau de ceilal]i de dinaintea lor. To]i `]i induc un sentiment de umilin]\. Mi-am dat seama de defectele clasei politice lucrnd `n str\in\tate, unde politicienii acord\ sprijin tinerilor s\-[i deschid\ firme, s\ munceasc\ legal. ... Pentru o simpl\ afacere mi se cer avize greu de ob]inut. Sunt `n drept s\ le cear\, dar nu cu sume de bani [i nu a[a, punndu-te pe drumuri. Pentru orice structur\ de rezisten]\ trebuia s\ intervin, s\ fac drumuri la municipiu sau `n capital\. Mul]i renun]\ din cauza asta s\ mai fac\ afaceri. (Ioan, 36 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[). Totul se bazeaz\ pe rela]ia cu politicienii care sunt factori de decizie `n zona ta. Au c\zut ei, ai c\zut [i tu. E imposibil s\ fii independent de ei. (Valentin, 41 ani, func]ionar public, Dolj). Partidele nu sunt interesate s\ se dezvolte prea mult oamenii de afaceri, pentru c\ devin prea boga]i [i `[i pierd astfel masa electoral\. Cnd oamenii scap\ de s\r\cie politicienii se tem c\ `[i pierd aleg\torii, c\ nu-i mai pot cump\ra cu o g\leat\, cu o saco[\. (Tudor, 56 ani, antreprenor, Gorj) 9. Birocra]ia. Auzisem ct de simandicos e aparatul central, dar n-am crezut c\ o s\ fie att de greu s\ ob]inem actele. La dou\ luni ne-a venit denumirea gresit\, fiecare punct pentru instituirea afacerii a ]inut o lun\. Noi ne imaginam c\ `n 2 zile mergem la prim\rie, depunem actele [i le prezent\m la tribunal. Ne-a trebuit mult\ r\bdare [i nervi. (Ruxandra, 33 ani, pre[edinte ONG, Arad) 10. Autorit\]ile statului Toate autorit\]ile `]i pun piedici - [i prim\ria [i consiliul jude]ean [i guvernul. {tiu pe cineva care a vrut s\ fac\ un supermarket `n Calafat, dar nu i s-au dat avizele ani de zile, c\ f\cuser\ o `n]elegere cu hipermarketingurile str\ine s\ nu permit\ concuren]a local\. (Magdalena, 34 ani, func]ionar public, Dolj). Dac\ e[ti la prima abatere minor\, ei nu-]i dau un r\gaz s\ `ndrep]i lucrurile, s\ te sprijine s\ te dezvol]i. ~]i trntesc o amend\ uria[\ c\ te dezgust\ s\ mai faci afaceri. (Sorin, 32 ani, antreprenor, Dolj) Dac\ v\d c\ un agent economic se descurc\ bine, ì trimit imediat controale pe cap. Toat\ vara au venit, din 2 `n 2 s\pt\mni. Pn\ la urm\ mi-au dat amend\ c\ nu mi-am f\cut situa]ia depozitului. Dar e greu s\ faci la ]ar\ [i hrtii [i s\ munce[ti. (Vasile, 44 ani, antreprenor, Maramure[) 11. Corup]ia. ~n toate proiectele cu fonduri europene se implic\ `n primul rnd persoane cu func]i [i rudele lor, nu cei care au capacitatea s\ le realizeze eficient. E un jaf al banilor europeni organizat la nivel na]ional. (Elvira, 49 ani, func]ionar public, Dolj). 12. Concuren]a care deregleaz\ consumul Noi facem produsele absolut naturale [i nu prea avem succes. Smntna noastr\ este odat\ mai fluid\, alt\dat\ mai groas\, pentru c\ nu punem nimic `n ea. Dar sunt o gr\mad\ de firme care fac smntna beton, iaurtul la fel. Eu le-a[ pune un ab]ipild pe ele, ca la pachetele de ]ig\ri{ aceast\ smntn\ v\ poate ucide, c\ci con]ine E122 dar nu o s\ vede]i a[a ceva prea curnd. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[) E mai u[or s\ import\m dect s\ producem. Cred c\ sunt la mijloc ni[te interese sus]inute politic. (Ludovic, 43 ani, antreprenor, Maramure[) Mediul e pn\ la urm\ cel care ne pune piedici. Deja sunt al]ii care sunt demult `n domeniul \sta [i nu te las\ s\ intri u[or `n breasl\. (Liviu, 24 ani, poten]ial antreprenor, Dolj)
22
RURAL ANTREPRENO R
13. Criza A venit criza [i a trebuit s\ suspend activitatea. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov) Au `nceput s\ scad\ `ncas\rile [i oamenii nu mai f\ceau pl\]ile la timp. Eu lucram pe `ncredere, pe contract [i apoi a[teptam s\-mi intre banii. Sunam clien]ii [i ei ziceau s\ a[tept. {i a[teptam [i a[teptam pn\ cnd nu mai puteam lucra. Furnizorii m\ presau, nu `mi mai d\deau marf\ dect cu banii jos, dar eu nu aveam cum s\ presez clien]ii, c\ erau din Polonia. (Nu]u, 26 ani, manager neac]ionar, Maramure[)
TEMERILE CARE APAR LA ~NCEPEREA UNEI AFACERI

Robert Kiyosaki spune c\ [coala nu-i preg\te[te pe oameni pentru lumea real\10. Orict de bine `nva]\ la toate materiile, `n momentul `n care trebuie s\-[i ia soarta `n propriile mini oamenii descoper\ c\ n-au `nv\]at cum s\ aib\ succes [i cum s\-[i `mplineasc\ speran]ele [i idealurile. De aceea cei mai mul]i se gr\besc s\ se angajeze. Dup\ o vreme `n care muncesc pentru al]ii pe un salariu, unii `ncep s\ studieze c\r]i de management. Exist\ cinci motive principale pentru care cei ini]ia]i din punct de vedere financiar nu reu[esc s\ devin\ boga]i: frica, scepticismul, lenea, obiceiurile proaste [i arogan]a.11 Oamenii se tem s\ ri[te, se tem de e[ec, se tem de provoc\rile c\rora trebuie s\ fac\ fa]\ [i deseori consider\ c\ nu merit\ efortul s\ se confrunte cu ele. ~n chestionarul adresat celor 1.527 antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\tori din mediul rural i-am `ntrebat care sunt cele mai mari temeri, motive de `ngrijorare sau de preocupare care apar la `nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme. R\spunsurile de mai jos, scrise de mna lor, contureaz\ profilul angoaselor manageriale, a acelor nelini[ti care-i `mpiedic\ pe cei mai mul]i s\ fac\ saltul de la vise la succes. Care sunt cele mai mari temeri, motive de `ngrijorare sau de preocupare care apar la `nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme? Abilit\]ile manageriale proprii. Accesul pe pia]\. Accesul la informa]ii. Administra]iile financiare. Amenzile la primul control. Amortizarea cheltuielilor. Angaja]ii [i colaboratorii competen]i. Apelul la consultan]i valoro[i. Asigurarea clientilor. Atragerea unui vad comercial. Banii pentru cheltuielile lunare. Birocratia. Blocajul financiar. Bugetul limitat. Ca ideea de afacere sa nu fie suficient de clar\. C\ nu merge. C\ nu am succes. C\ nu reu[esc s\ ajung la clien]ii valoro[i. C\ nu voi reu[i. C\ nu voi putea organiza bine treaba [i o s\ dau faliment. C\ or s\ apar\ piedici. C\ oamenii nu vor aprecia ceea ce fac. C\ se schimb\ legile pe baza c\rora am f\cut planul de afaceri. C\ voi claca la cel mai mic impediment. C\ sunt o calamitate managerial\. Colapsul financiar. Calitatea serviciilor. Capacitatea de a parcurge drumul pn\ la succes f\r\ s\ m\ `mpiedic. Cash-flow. Cheltuielile neprev\zute. Clien]ii insuficien]i, nemul]umi]i. Climatul ostil de afaceri. Competen]a. Competi]ia prea mare. Concuren]a neloial\. Costurile mari de pornire. Continuitatea afacerii, men]inerea pe linia de plutire. Controalele. Corup]ia. Corectitudinea. Costurile prea ridicate. Criza economic\.
10
Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter Tat\ bogat, tat\ s\rac. Educa]ia financiar\ `n familie. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2008, pag. 22 11 Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter op.cit. pag. 173.
23
Cunoa[terea pie]ei. Dac\ am destul profit ct s\ reinvestesc. Dac\ vor fi clien]ii mul]umi]i [i vor reveni. Dac\ fac bine ceea ce fac. Dac\ o s\ am vreme proast\? Dac\ o s\ fie rentabil\. Dac\ va supravie]ui pe pia]\. Desfacerea produselor. Dezam\girea pe care a[ putea s\ o produc. Dezechilibrul `ntre cerere [i ofert\ pe pia]\. Documenta]ia prea am\nun]it\ pentru deschiderea unei firme. Dotarea la standarde acceptabile. Evaluarea gresit\ a nevoilor clien]ilor. Experien]a redus\. Faptul c\ nu a[ putea rambursa creditul. Faptul c\ a[ fi singur `ntr-un ocean de rechini. Fidelizarea clien]ilor. Finan]area insuficient\. Fluctua]ia pie]ei. Fondurile insuficiente. For]a de munc\ prea slab calificat\. Frica de a avea succes. Frica de a nu fi sclav. G\sirea unui segment de pia]\. Greut\]ile care s-ar putea ivi neprev\zut. Grijile exagerat de mari. Implicarea politic\. Incapacitatea de a face fa]\ concuren]ei. Increderea `n mine. Integrarea pe pia]\. Rela]iile insuficiente. Lipsa imaginii firmei, a unui brand. Lipsa unui mentor care s\ aib\ experien]\ [i recomand\ri. Mafia local\. Mediul toxic de afaceri. Men]inerea afacerii pe profit. Motiva]ia personal\ slab\. Munca prea mult\ [i plin\ de griji. Nepriceperea. Neprev\zutul. Nou\ din 10 firme mor `n primul an eu voi rezista? Ob]inerea tuturor avizelor. Partenerii necinsti]i. Pia]a neagr\. Pierderea investi]iilor. Piedicile puse de concuren]\ [i autorit\]i. Publicitatea mic\ la un rulaj redus. Puterea de a r\zbate. Reac]ia firmelor care se simt atacate de mine. S\n\tatea [i via]a de familie pot fi afectate. Schimb\rile de pe pia]\ (legislative, fiscale, rela]ionale, etc.). Senza]ia c\ situa]ia ne dep\[e[te. Seriozitatea celor cu care interac]ionez. Stresul. Subven]iile acordate cu `ntrziere. Sursele alternative de finan]are. Taxarea excesiv\ [i abuziv\. Teama de e[ec, de faliment, de birocra]ie, de corup]i, de autorit\]i, de concuren]\, de nou, de controale. Terminarea resurselor. Timpul pierdut. Valorificarea slab\ a oportunit\]ilor. Vnz\rile sc\zute. Veniturile sub a[tept\ri. Voi reu[i s\ rezist [i s\ c[tig?
SCHIMB|RILE AP|RUTE DUP| ~NCEPEREA AFACERII

Demararea unei afaceri aduce schimb\ri importante `n via]a unui patron, att pozitive, ct [i negative, pe mai multe planuri: `n plan personal, `n via]a familiei, `n rela]ie cu prietenii, cunoscu]ii, `n comunitate. ~n plan personal indivizii `[i sporesc capacitatea de a rela]iona [i comunica cu ceilal]i, cuno[tin]ele generale [i de specialitate, gndirea critic\, satisfac]ia de a reu[i s\ ating\ ]inte `nalte. Se schimb\ perspectiva asupra vie]ii [i asupra lucrurilor, spore[te libertatea [i cei din jur sunt `n]ele[i dintr-o alt\ perspectiv\. Cre[te standardul de via]\, spore[te accesul la bunuri care produc pl\cere. Pe de alt\ parte via]a intr\ `ntrun alt ritm, mai stresant, care afecteaz\ s\n\tatea. Individul munce[te mult, nu mai are timp de vechile pasiuni, e mai responsabil, mai tipicar, mai meticulos, mai sever fa]\ de ceilal]i. Personalitatea lui se schimb\, c\ci [i a[tept\rile lui de la via]\ sunt altele. ~n via]a de familie patronul ofer\ membrilor un standard de via]\ mai `nalt, iar copii au acces la un nivel superior de educa]ie. Pe de alt\ parte familia este neglijat\ [i individul nu mai are
24
RURAL ANTREPRENO R
cum s\ dedice acela[i timp partenerului, copiilor, p\rin]ilor.

~nfiin]area, desf\[urarea [i dezvoltarea unei afaceri folose[te cea mai mare parte din energia [i timpul unui `ntreprinz\tor; `n consecin]\, celelalte angajamente pot suferi. ~ntreprinz\torii care sunt c\s\tori]i [i, `n special, cei care au copii, `[i expun familia riscului unei experien]e de familie incomplete [i posibilit\]ii apari]iei unor traume emo]ionale venite din neaten]ie, ceart\ [i sup\rare. Pe de alt\ parte, `nfiin]area [i desf\[urarea unei afaceri poate oferi `ntreprinz\torului oportunitatea de a-[i atrage so]ia [i copii `n afacere; prietenii vechi pot deveni investitori (este de evitat angajarea lor); prietenii noi pot apare datorit\ dezvolt\rii afacerii. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
~n rela]ie cu prietenii, cunoscu]ii, colegii unii spun c\ s-au produs schimb\ri `n bine, c\ci odat\ cu trecerea timpului rela]iile au cap\tat mai mult\ profunzime. A crescut num\rul prietenilor, iar oportunit\]ile de afaceri le-au adus `n cale oameni noi sau cuno[tin]e mai vechi, cu care au dezvoltat bune rela]ii de prietenie. Al]ii percep `ns\ o r\cire a rela]iilor: unii prieteni au devenit invidio[i pe realiz\rile lor, alteori [i-au selectat noii prieteni conform statutului de antreprenor [i [i-au abandonat al]i prieteni. Lumea afacerilor i-a f\cut s\ fie circumspec]i, s\ fie calcula]i, mai reci; ceilal]i nu-i `n]eleg [i-i judec\ superficial, iar ei nu au timp s\ se tot explice [i s\ se justifice. Din cauza asta scade [i `ncrederea `n ei. Devin subiect al brfelor, iar la sate gura lumii afecteaz\ [i rela]iile de prietenie, de vecin\tate.
Una dintre cele mai mari ironii este aceea c\, `ntreprinz\torul de succes de[i posed\ destui bani pentru a putea participa la o mare varietate de activit\]i de petrecere a timpului liber totu[i nu poate pleca `n vacan]a dorit\ deoarece afacerea nu ì permite absen]a. Cei mai mul]i `ntreprinz\tori sunt c\s\tori]i cu afacerea lor, muncesc multe ore [i au pu]in timp pentru recreare sau educa]ie suplimentar\. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
~n comunitate patronii [i-au sporit vizibilitatea. Avnd rela]ii cu mai mul]i oameni, ei intr\ `n centrul aten]iei. Nu stau numai lng\ aceia[i oameni, cre[te calitatea oamenilor cu care comunic\. Au contacte dese cu autorit\]ile, iar acest lucru se r\sfrnge asupra imaginii `n comunitate. Din cauza asta sunt deseori percepu]i ca fiind corup]i, mn\-n mn\ cu al]i corup]i, iar faptele lor sunt interpretate [i r\st\lm\cite. Intrnd `n alte sfere `n care se ruleaz\ mai mul]i bani, lumea le vede mai ales l\comia, compromisurile, [mecherelile, rabatul de la calitate, neseriozitatea. Cea mai important\ schimbare se produce `n imaginea de sine. ~n momentul `n care pornesc pe cont propriu o afacere, oamenii `ncep s\ se distan]eze tot mai mult de imaginea pe care o aveau anterior `n proprii ochi [i `n ochii celorlal]i. Studiind acest aspect `n cercetarea Rural Manager din 2009 am observat un fenomen pe care sociologul Erving Goffman `l numea gestionarea impresiilor12: indivizii `ncep s\ se comporte `n fa]a celorlal]i `ntr-un mod `n care s\ provoace anumite impresii dorite. ~[i construiesc o alt\ imagine de sine pe care vor s-o impun\ celorlal]i, pentru a defini rela]iile cu ei.
Se pune `ntrebarea dac\ `ntreprinz\torii vor fi capabili sau nu s\-[i g\seasc\ o slujb\ sau se vor `ntoarce la cea veche, dac\ afacerea e[ueaz\. Uneori reluarea vechilor ocupa]ii este dificil\, deoarece individul a pierdut contactul sau s-a obi[nuit cu alt mod de via]\. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
12
Erving Goffman Via]a cotidian\ ca spectacol. Editura Comunicare.ro, Bucure[ti, 2003, pag. 35. 25
~n mod invariabil, cei care vor s\ accead\ `n lumea antreprenoriatului `ncearc\ s\ se prezinte pe sine `ntr-o lumin\ ct mai favorabil\. Ceilal]i sunt `ns\ prea pu]in interesa]i s\ accepte aceast\ reconstruc]ie a sinelui, introducnd `n ecua]ie alte elemente componente ale imaginii patronilor (amintiri din copil\ria lor, pove[ti despre situa]iile lor delicate, despre frustr\rile [i e[ecurile lor, etc.) cu scopul de a men]ine ei controlul asupra rela]iei [i situa]iei `n care interac]ioneaz\. Se creeaz\ o asimetrie major\ `n procesul comunic\rii, care se rezolv\ nu printr-o acceptare reciproc\ a imaginii perceput\ de cel\lalt, ci printr-o sporire a fluxului comunic\rii, cu scopul anul\rii obstacolelor imagistice nedorite. E un proces `n care fiecare disimuleaz\, redescoper\, are false revela]ii, manipulnd situa]iile `n care comunic\, `n scopul sporirii controlului lor. La suprafa]\ exist\ `n]elegere, un consens asupra unor valori, o curtoazie rela]ional\ care implic\ nu att un acord real asupra a ceea exist\, ct mai degrab\ un acord asupra preten]iilor care trebuie onorate, un acord asupra evit\rii conflictelor pentru continuarea interac]iunii. Atunci cnd un individ intr\ pe scena managerial\ este foarte atent la construirea imaginii de sine [i `[i ia multe precau]ii pentru a preveni subminarea [i degradarea ei de c\tre ceilal]i. El [tie c\ lumea din jur face glume proaste, provoac\ stnjeneli [i situa]ii compromi]\toare, c\ se fac jocuri pe seama lui, c\ se spun minciuni [i se produc dezv\luiri devastatoare. Trecutul lui intr\ `ntr-o anecdotic\ `nflorit\ [i uneori fictiv\ ce este povestit\ [i r\spovestit\ adesea cu umor sau cu tlc pentru a reduce distan]ele sociale. Comunit\]ile au adesea preg\tite stocuri de jocuri, iluzii [i pove[ti pe care le folosesc `n rela]iile cu patronii [i cu cei care vor s\ accead\ `n lumea managerial\, pentru a le induce acestora modestie `n preten]ii, rezonabilitate `n a[tept\ri [i pentru a nu le permite o distan]are social\ prea mare. Mai ales la `nceput, pe fondul temerii de necunoscut [i a sc\zutei `ncrederi `n sine, noii antreprenori se implic\ puternic [i afectiv `n construirea propriei imagini [i sunt convin[i c\ impresia de realitate pe care o pun `n scen\ este chiar realitatea `ns\[i. Probabil c\ nu este doar un accident istoric faptul c\ persoan\ `n `n]elesul s\u etimologic `nseamn\ masc\. Avem mai degrab\ o recunoa[tere a faptului c\ orice om, `ntotdeauna [i oriunde, mai mult sau mai pu]in con[tient, joac\ un rol... Prin aceste roluri ne cunoa[tem unul pe cel\lalt; prin aceste roluri ne cunoa[tem pe noi `n[ine... ~ntr-un fel [i `n m\sura `n care aceast\ masc\ reprezint\ concep]ia pe care ne-am format-o despre noi `n[ine rolul c\ruia ne str\duim s\ ne conform\m aceast\ masc\ este sinele nostru mai adev\rat, sinele care am dori s\ fim. ~n sfr[it, concep]ia noastr\ despre propriul rol devine o a doua natur\ [i o parte integrant\ a personalit\]ii noastre. Venim pe lume ca indivizi, ne form\m un caracter [i devenim persoane13 spunea cunoscutul sociolog Robert Ezra Park. Cercetnd credin]ele proprii ale antreprenorilor din mediul rural `n impresia de realitate pe care `ncearc\ s\ le-o produc\ `n special clien]ilor lor, am descoperit un fenomen `n care se combin\ autoiluzionarea, dramatizarea, idealizarea, expresivitatea simbolic\, denaturarea, mistificarea [i contrafacerea realit\]ii. Cum crede]i c\ vorbesc clien]ii despre dvs., cum v\ imagineaz\ ei sau cum v\ descriu ei `n discu]iile cu alte persoane? Care sunt principalele cuvinte sau expresii pe care le folosesc cnd se refer\ la dvs.? (~ntrebare liber\, f\r\ variante de r\spuns) Are bani. Chiar avem nevoie de el sa faca treaba asta. E dat dracului `n sensul bun. Merge cu preturi ierftine. A avut curaj. A f\cut treab\ bun\. E abil. Are experien]\ in ceea ce face. Ar fi bine sa-i moar\ odat\ capra aia. Atent la nevoile celor din jur. I-a mers mintea. Clien]ii spun c\ sunt o persoan\ care-i ajut\ tot timpul. Vorbesc cu stim\ [i recunoa[tere despre mine. Cuvntul dat e `ntotdeauna respectat. E capabil\ s\ fac\ mai mult. E scump, dar e bun. Iar\[i a venit dup\ bani. Foarte scump, dar `[i face treaba. Oamenii m\ `njur\ pentru c\ sunt du[m\no[i. M\ descriu ca pe o femeie cinstit\, curajoas\ [i oricnd dispus\ la dialog cu clien]ii. M\ sfideaz\. Munce[te prea mult [i nu merit\. O persoan\ care ob]ine ceea ce dore[te. Patron cu bani. Prea dur\ cu noi.
13
Robert Ezra Park Race and Culture. The Free Press, Glencoe, Illinois, 1950, pag. 249-250.
26
RURAL ANTREPRENO R
~ncearc\ s\ fac\ tot ce poate. Nu se mai satur\. Are produse bune. Am spirit comercial. Promovez calitatea. Caracter persuasiv. Cu mentalitate fresh. Cu un procent de 25% invidie [i 75% dragoste. Da-l incolo, se d\ mare. F\r\ scuze la gre[elile altora. Fire vesel\. Folose[te principiul c[tig-c[tig. Glume] dar harnic. Independent de g\[ti. Iube[te ceea ce face. I[i face treaba. Spun c\ n-am timp [i pentru alte lucruri. Nu a avut de lucru de s-a apucat de treaba asta. Nu las\ treaba de mntuial\. Omul care `ntre]ine distrac]ia. Prea bun\ cu cei din jur. Priceput\ dar pesimist\. Promptitudine `n rezolvarea problemelor. S-a apucat de lucru `ntr-o perioad\ nefavorabil\. Cump\r\m pentru c\-l cunoa[tem. Tn\r cu idei. Are r\bdare [i pre] bun. Cel ce ne face s\ uit\m de unele probleme. Nu-i crede pe ceilal]i. Se vinde prea u[or [i ieftin. Accesibilitate. Admirativ. Afacerist. Afurisit\. Amabil. Ambi]ie. Aproape de client. Atemporal. Aventurier. Autoritar. B\iat bun. B\iat de treab\. Bine preg\tit. Bun manager. Bune calit\]i de comunicare. Corect. Cinstit. Competent. Calitate. Calm. Capabil. Capacitate organizatoric\. Ciudat. Comunicativ. Con[tiincios. Conving\tor. Cooperant. Corectitudine. Creativ. Credin]\. Caracter. Curioas\. De treab\. Deschis. Determinat. Dinamic. Disciplinat. Dorin]\ de afirmare. Dr\gu]. Dur. Echilibrat. Educat. Energic. Enervant de tn\r. Entuziast. Exigent. Experien]\ profesional\. Foarte bun gospodar. Frumos. Furnizor generos. Harnic. Hot\rt. ~nc\p\]nat. ~ncep\tor. ~ncredere. ~ng\duitor. Inspirat. Inovator. Inteligent. Iste]. Lider. Lini[tit. Lucreaz\ bine. Loialitate. Manager. Me[ter de calitate. Mereu informat. Meseria[. Meticulos. Modest. Motivat\. Mul]umire. Muncitor. Naiv\. Nebun de curajoas\. Neam de cuvnt. Negociator. Nep\s\tor. Norocos. Nu am destul curaj. Om bun. Omenie. Optimism. Onest\. Organizat. Orientat spre client. Original\ `n idei. Parolist. Performan]\. Perseverent. Persoan\ deosebit\. Pl\cere. Pragmatic\. Pre] bun. Prezentabil\. Pricepere. Prietenie. Produse de calitate. Profesionalism. Prompt. Prosperitate. Punctual. Puternic. R\bdare. Rapid. Rea. Realist. Respectuos. Responsabil. Scurt [i la obiect. Serioas\. Servicii bune. Siguran]\. Sincer. Slab. Sobru. Sociabil. Spirit deechip\. Spontaneitate. Stabil. St\pn pe sine. Sunt foarte zgrcit. Surprin[i. Tn\r. Tenace. Tip OK. Tupeu. U[oar\ la minte. Vis\tor. Vnz\tor. Vorb\re].
PERCEP}IA CONCUREN}EI
Aceast\ schimbare a imaginii de sine a patronilor antreneaz\ `n mod obligatoriu o schimbare a imaginii asupra concuren]ilor. Aceasta le permite s\ se prezinte favorabil dintr-o perspectiv\ mai larg\. ~n procesul de gestionare a propriilor impresii, antreprenorii proiecteaz\ despre concuren]i o imagine menit\ s\-i pun\ ei ei `n[i[i `ntr-o postur\ ct mai favorabil\, u[or dramatic\. Pentru c\ sunt absen]i din procesul comunic\rii, concuren]ii sunt men]iona]i cu conota]ii depreciative, devin surse de amuzament, de acuze sau de lament\ri. Defectele lor sunt scoase `n eviden]\ cu o critic\ savant\, calit\]ile lor sunt bagatelizate sau ironizate `ntr-un adev\rat proces de profanare imagologic\ `n contumacie. Privind diferen]ele dintre calit\]ile proprii [i calit\]ile competitorilor ies `n eviden]\ aspectele de ordin moral pe care antreprenorii `ncearc\ s\ le induc\ `n procesul de gestionare a impresiilor: ei au produse de calitate mai bun\, au pre]uri mai bune [i o leg\tur\ mai strns\ cu clien]ii, dar
27
concuren]ii au rela]ii mai multe [i mai influente, vaduri mai bune pentru vnzarea produselor [i publicitate mai mult\. Aceast\ supra-apreciere a produselor [i serviciilor furnizate atinge cotele cele mai mari la cei care doresc s\ devin\ patroni [i la cei care au intrat recent `n lumea antreprenorial\. Pe m\sur\ ce vrsta patronilor este mai `naintat\ sau vechimea firmelor lor cre[te, diferen]ele dintre ei [i concuren]i se reduc (cel pu]in `n modul lor de exprimare public\). Ceea ce `nseamn\ c\ cei care vor s\ intre `n lumea antreprenoriatului rural vin cu o concep]ie deformat\ despre ea, construit\ nu att pe baza unei necunoa[teri, ct mai ales cu scopul cre\rii ct mai u[or a unui loc `n ea. Michael Eugene Porter un cunoscut profesor de la Harvard Business School spunea c\ orice individ care intr\ `n lumea managerial\ este pus `n fa]a a trei tipuri generice de strategii: diferen]ierea prin produse sau servicii mai bune sau altfel dect cele oferite de concuren]\, avantajul costului [i focalizarea pe un segment de ni[\, exclusivist. Pentru a avea succes pe termen lung, o companie trebuie s\ selecteze una din aceste strategii. Altfel, cu mai mult de o strategie, o companie se va afla blocat\ la mijloc [i nu va avea un avantaj competitiv... Exist\ tendin]a ca firmele aflate `n dificultate s\ treac\, de-a lungul timpului, de la o strategie la alta. O astfel de abordare este aproape `ntotdeauna sortit\ e[ecului.14 Urm\rind interviurile cu antreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural descoperim la cei tineri dornici s\ intre
14
Michael E. Porter Strategie concuren]ial\. Editura Teora, Bucure[ti, 2001, pag. 144.
28
RURAL ANTREPRENO R
`n lumea managerial\ sau recent intra]i dar [i la salaria]ii din sectorul public lipsa unei strategii concuren]iale sau utilizarea mai multor strategii `n acela[i timp. Acest fapt trebuie corelat att cu veniturile lor reduse, ct [i cu no]iunile sumare de management strategic de]inute. ~n sondajul Rural Antreprenor i-am `ntrebat pe participan]i ce not\ de la 1 la 10 cred c\ acord\ clien]ii produselor sau serviciilor lor [i ce not\ cred c\ acord\ clien]ii produselor sau serviciilor principalilor lor competitori. Media notelor primite a fost urm\toarea:
Aproape to]i antreprenorii sau poten]ialii antreprenori din mediul rural se cred cei mai buni furnizori de produse [i servicii de pe pia]\, `n domeniul `n care activeaz\. Ceilal]i competitori ofer\ servicii de calitate mai slab\ dect cele oferite de ei. Doar 9% din subiec]i patroni trecu]i de 40 ani au dat unor competitori note mai mari dect [i-au acordat lor `n[i[i. Tinerii antreprenori [i poten]ialii `ntreprinz\tori ì consider\ competitori `n special pe cei din comuna lor care desf\[oar\ o activitate identic\ cu a lor. Rareori sunt considera]i competitori cei care ofer\ produse [i servicii similare locuitorilor comunei lor, dar care nu au sediul `n localitatea respectiv\ ci `n comunele `nvecinate, `n ora[e, `n alte jude]e sau `n alte ]\ri. Cei care-[i doresc o carier\ managerial\ `n mediul rural nu se compar\ cu patronii companiilor jude]ene, na]ionale sau interna]ionale, ci mai degrab\ cu cei care, ca [i ei, ocup\ segmentele de pia]\ neacoperite de ace[tia. Patronul unui mic magazin local nu se compar\ cu patronii supermarket-urilor din zon\ (de la care cei mai mul]i cons\teni se aprovizioneaz\), ci cu patronul altui mic magazin s\tesc. Proprietarul unei pensiuni nu concureaz\ cu proprietarul hotelului din localitatea vecin\, nici m\car cu proprietarii de pensiuni din comunele `nvecinate, ci doar cu cei din satul lui de reziden]\. Din aceste considerente nici nu simt o presiune mare din partea concuren]ei. P\i `n construc]ii nu prea cred c\ am concuren]\ `n zon\. Un nea Gheorghe de la 7 km care face [i el o crp\ceal\ nu e de luat `n seam\; `l respect foarte mult, dar nu m\ deranjeaz\ cu nimic. Iar cu ora[ul nu concurez. Pe zon\ suntem c]iva, dar ne descurc\m destul de bine. (Sorin, 32 ani, antreprenor, Dolj) Pe domeniul de tehnico-sanitare sunt `n afar\ de noi `nc\ trei pe o raz\ de 10km. Nu ì iau `n calcul [i pe cei din Bucure[ti, c\ sunt departe. Este [i o concuren]\ indirect\ prin cei care vin [i execut\ lucr\ri acolo [i bine`n]eles c\ au alt\ surs\ de materiale, sunt firme de execu]ie care vin [i execut\ acolo lucr\ri [i vin cu materialul lor. Pn\ acum doi ani nu prea
29
aveam concuren]\ dar odat\ cu venirea crizei a venit [i concuren]a. Au ap\rut dou\ magazine, o reprezentan]\ Romstal [i `nc\ dou\ magazine cu proprietari, antreprenori locali. La Romstal sim]im un oarecare profesionalism `n vnz\ri. (C\t\lin, 38 ani, antreprenor, Ilfov) Sunt considera]i neloiali concuren]ii care au pre]uri mai mici, fiind acuza]i c\ nu pl\tesc impozite c\tre stat, nu cump\r\ sau nu vnd cu acte `n regul\ [i nu `ncheie contracte cu angaja]ii. ~n agricultur\ concuren]a este redus\ pentru c\ produc\torii sunt numero[i, `n vrst\ [i pu]in educa]i, iar cei care le cump\r\ produsele sunt pu]ini. Nu e vorba de o ignorare a marilor concuren]i, ci de un sentiment de neputin]\ `n fa]a lor. P\i un produs importat din China se vinde cu 10 lei, iar eu ca s\-l fac m\ cost\ 15 lei. Ei `l produc `n serie, `n fabrici mai mari dect comuna mea [i au utilaje sofisticate, alt\ tehnologie. Eu `l lucrez acas\. (Grigore, 44 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[) Factorii care explic\ pozi]ia avantajoas\ a concuren]ilor sunt: accesul la informa]ii valoroase, jocurile f\cute cu persoane influente, experien]a mai mare, promovarea continu\ a produselor lor, accesul la bani [i la resurse, apelul la consultan]i, tehnologie mai bun\.
AUTOEVALUAREA EDUCA}IEI MANAGERIALE

Conducerea unei organiza]ii nu necesit\ o specializare asemeni medicinei sau construc]iei de ma[ini. Pentru Henry Mintzberg cunoscut specialist `n management de la Universitatea McGill din Canada conduc\torii se nasc, nu se formeaz\ `n s\lile de curs. Preg\tirea nu poate turna experien]a de via]\ `ntr-un vas al inteligen]ei native, nici chiar `ntr-un vas al poten]ialului de conducere, dar poate contribui la modelarea unui vas din care se revars\ deja experien]ele de via]\ [i de conducere. Altfel spus, a `ncerca s\ `nve]i management pe cineva care n-a condus niciodat\ este ca si cum ai `nv\]a psihologie pe cineva care n-a `ntlnit niciodat\ un om.15 Jobul unui patron este acela de a gestiona informa]iile, de a vorbi, de a asculta [i de a lua decizii. Conducerea, ca [i `notul, nu poate fi `nv\]at\ numai citind. Conducerea este o activitate care `mbin\ mult me[te[ug (experien]\) cu o anumit\ doz\ de art\ (`n]elegere a lucrurilor) [i cu ceva [tiin]\ (analiz\). P\rerea profesorului Henry Mintzberg c\ nu trebuie s\ punem prea mare accent pe [tiin]a managementului, ci mai degrab\ s\ `ncuraj\m intrarea oamenilor `n lumea antreprenorial\ pentru a tr\i pe propria lor piele experien]e incitante, este contrazis\ de speciali[tii Vivek Wadhwa, Richard Freeman [i Ben Rissing de la Harvard University care demonstreaz\ clar: cu ct au o educa]ie mai bun\, de la [coli mai bune, cu att antreprenorii construiesc [i conduc companii mai eficiente16. Mare majoritate (92%) a absolven]ilor primelor 10 [coli de afaceri americane (Harvard University, Massachusetts Institute of Technology, Pennsylvania State University, Standford University, University of California: Berkeley, University of Missouri, University of Pennsylvania, University of Southern California, University of Texas, University of Virginia) [i-au creat firme sau au ajuns la conducerea unor companii pe care le-au impus `n topul celor mai profitabile organiza]ii americane [i interna]ionale. Exist\ o corela]ie pozitiv\ puternic\ `ntre cifra de afaceri a celor mai mari companii [i educa]ia managerial\ de elit\ a conduc\torilor acestora. Firmele `nfiin]ate de absolven]ii universit\]ilor de top sunt cel pu]in de dou\ ori mai mari dup\ num\rul de angaja]i [i cifra de afaceri dect restul firmelor `nfiin]ate `n SUA `n anii 1995-2005. Educa]ia managerial\ `nt\re[te ata[amentul oamenilor la un set de valori [i practici de succes prin integrarea lor `ntr-un mediu `n care sunt pre]uite efortul intelectual, cercetarea aprofundat\, analiza speciali[tilor. La cercetarea Rural Antreprenor i-am rugat pe participan]i s\-[i acorde note de la 1 la 10 educa]iei [i instruirii pe care o de]in la mai multe discipline manageriale. Media general\ rezultat\ a fost 7.
15 16
30
Henry Mintzberg Manager, nu MBA. Editura Meteor Press, Bucure[ti, 2007, pag. 17. Vivek Wadhwa, Richard Freeman, Ben Rissing Education and Tech Entrepreneurship. Kauffman Foundation of Entrepreneurship, Kansas City, Missouri, 2008, pag. 2.
RURAL ANTREPRENO R
Comunicarea este disciplina la care cei mai mul]i [i-au acordat note mari; studen]ii, func]ionarii publici [i lucr\torii pe cont propriu se laud\ c\ o st\pnesc cel mai bine, iar persoanele fizice autorizate o cunosc cel mai pu]in; mozaicii sunt pe primul lor `n ierarhia dup\ religii, iar ateii pe ultimul loc. La calculatoare se pricep cel mai bine studen]ii, femeile [i ateii, iar cel mai pu]in agricultorii, persoanele fizice autorizate, b\rba]ii [i ortodoc[ii. Patronii [i managerii neac]ionari `[i dau cele mai mari note la etica `n afaceri, pe cnd [omerii `[i dau cele mai mici note. Protestan]ii [i mozaicii `[i dau note de 8, pe cnd ateii `[i dau note de 6. Studen]ii se cred cei mai bine preg\ti]i `n marketing, urma]i de managerii neac]ionari, de patroni [i de agricultori. Iar salaria]ii [i [omerii cred despre ei c\ au cea mai pu]in\ educa]ie `n domeniul marketingului. Mozaicii `[i acord\ nota 8, pe cnd ateii nota 5. Contabilitatea este o disciplin\ pe care o [tiu mai bine femeile, patronii, func]ionarii publici, absolven]ii de facult\]i private [i cu profil economic sau agricol. {i o st\pnesc cel mai pu]in b\rba]ii, [omerii, lucr\torii pe cont propriu, mozaicii [i absolven]ii facult\]ilor de stat cu profil artistic [i medical. Patronii, managerii neac]ionari, protestan]ii [i neoprotestan]ii de]in suprema]ia la educa]ia `n domeniul elabor\rii planului de afaceri. Cele mai mici note [i le dau `n acest domeniu absolven]ii [colilor cu profil agricol [i tehnic, [omerii [i salaria]ii din sectorul privat. Managerii neac]ionari, patronii [i func]ionarii publici de]in suprema]ia educa]iei `n domeniul managementului resurselor umane. Ateii (nota 3) [i evreii (nota 5) se declar\ cei mai prost instrui]i `n acest domeniu, spre deosebire de protestanti (7,5). Absolven]ii facult\]ilor de arte [i medicin\ `[i dau cele mai mici note, pe cnd cei de drept, economie [i umaniste `[i dau cele mai mari note. Engleza e cunoscut\ cel mai bine de studen]i [i de managerii neac]ionari [i cel mai slab de micii `ntreprinz\tori (agricultori, lucr\tori pe cont propriu, PFA). Femeile o st\pnesc mai bine dect b\rba]ii. Ateii o cunosc cel mai bine dintre antreprenori [i poten]iali antreprenori. Cele mai mari note la managementul proiectelor [i le acord\ managerii neac]ionari, iar cele mai mici - [omerii. Evreii [i protestan]ii au note mult mai mari dect ateii [i romano-catolicii. Educa]ia `n domeniul managementului produc]iei este cea mai ridicat\ la patroni, persoane fizice autorizate [i agricultori, iar cea mai sc\zut\ la [omeri. B\rba]ii se cred mai preg\ti]i
31
dect femeile, iar ortodoc[ii mai bine preg\ti]i dect cei de alte religii. Preg\tirea [colar\ tehnic\ [i agricol\ ì determin\ pe antreprenori s\ se evalueze mai favorabil dect cei cu preg\tire artistic\ sau medical\. Cele mai mari note la management financiar [i le acord\ patronii, evreii [i absolven]ii [colilor economice (`n special cele private). Cele mai mici note [i le atribuie [omerii, ateii [i absolven]ii [colilor artistice. Femeile sunt mai severe `n evaluarea proprie dect b\rba]ii. Patronii se consider\ cei mai bine preg\ti]i `n management strategic, iar [omerii cei mai slab preg\ti]i. Evreii `[i acord\ to]i nota 10, pe cnd ateii `[i acord\ nota 3, iar romano-catolicii nota 5. Nota cre[te propor]ional cu cre[terea anilor de studii [colare. Dintre absolven]ii de facultate, cele mai mari note [i le acord\ medicii, iar cele mai mici cei care au terminat sec]ii artistice. B\rba]ii sunt pu]in mai genero[i `n evaluarea proprie dect femeile. Dreptul comercial este st\pnit cel mai bine de studen]i [i func]ionari publici [i cel mai slab de managerii neac]ionari [i [omeri. Evreii se cred primii, pe cnd ortodoc[ii ultimii. Persoanele fizice autorizate cred c\ au cea mai mult\ instruire `n accesarea fondurilor UE, iar salaria]ii din sectorul privat [i [omerii cred c\ au cea mai slab\ instruire. Cei cu preg\tire juridic\ se cred mai bine preg\ti]i dect cei cu preg\tire artistic\ `n accesarea fondurilor europene. ~n [edin]ele de brainstorming le-am cerut antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori din mediul rural s\ explice ce `n]eleg din aceste discipline. Am constatat o `n]elegere general\ a domeniilor pe care acestea le abordeaz\, o definire relativ corect\ a lor, dar o ignoran]\ `n ceea ce prive[te metodele [i tehnicile de cercetare [i analiz\ a lor, elementele de con]inut ale acestor discipline, teoriile care stau la baza lor [i numele speciali[tilor care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. E mai degrab\ o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelor manageriale, dect una bazat\ pe lecturarea unor c\r]i sau pe participarea la cursuri. Oamenii [tiu relativ bine cu ce se ocup\ aceste discipline, dar `n acela[i mod `n care [tiu cu ce se ocup\ [i stomatologia, chirurgia, ingineria mecanic\, sociologia sau chimia alimentar\: f\r\ s\ fi citit c\r]i de specialitate, f\r\ s\ fi participat la cursuri sau traininguri de instruire, f\r\ s\ fi discutat cu exper]i. Este cunoa[terea dat\ de ceea ce Morgan McCall numea lec]iile de experien]\: managerii consider\ experien]a de la locul de munc\ principala surs\ de cuno[tin]e noi... Ei `nva]\ mai mult de la oameni cu influen]\ de la locul de munc\ [i din provoc\rile inerente muncii lor dect din programele conven]ionale de preg\tire [i din alte experien]e educa]ionale nelegate de munca lor.17 Primul meu mentor `n afaceri a fost directorul croat de care v-am zis. Mi-a zis de la `nceput: Adi, v\d `n tine ce am fost eu. F\r\ s\ ne cunoa[tem. La un moment dat, mi-a zis ceva de genul: `]i [tiu meritele, te [tiu foarte bine, numai c\ nu pot s\ te pun pe o func]ie pe care s\ o meri]i, c\ mai ai de `nv\]at. {i tot timpul a `ncercat s\ m\ promoveze. Nu mai ]in leg\tura cu el pentru c\ a plecat din ]ar\. Croatul a contat mult `n formarea mea managerial\. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arge[) Cei mai mul]i participan]i la brainstorminguri au recunoscut c\ `n momentul `n care au acceptat ideea intr\rii `n lumea managerial\ [i-au dat seama c\ aveau cteva lipsuri majore; nu doar c\ nu st\pneau anumite concepte fundamentale din management, dar aveau de-a face cu lucruri necunoscute pn\ atunci: rela]iile cu autorit\]ile, cu institu]iile de control, cu clien]i inedi]i, cu programe de calculator, cu oameni pe care trebuiau s\-i conduc\, s\-i conving\ s\ cumpere sau s\ vnd\ `n mod ct mai convenabil, cu instan]ele de judecat\, etc. Pentru a face fa]\ acestor provoc\ri solu]ia cea mai convenabil\ a fost preg\tirea la locul de munc\, `nv\]area din experien]a proprie sau a celor din jur, autoperfec]ionarea cu ajutorul Internetului. Competen]a managerial\ clasic\, bazat\ pe informa]ii transmise de la profesor la elev a fost suplinit\ de instinct [i de practic\ `n cele mai multe cazuri. ~n afara no]iunilor elementare din [coal\ [i a celor g\site pe Internet, sunt disponibile pe pia]\ o multitudine de cursuri [i programe de perfec]ionare managerial\, oferite de firme de
17
32
Morgan McCall, Michael Lombardo, Ann Morrison The lessons of Experience: How Successful Executives Develop on the Job. Lexington Books, Massachusetts, 1988, pag. 184.
RURAL ANTREPRENO R
consultan]\, de institute de preg\tire, de [coli de afaceri, de facult\]i, de furnizori publici, etc. Ofertele variaz\ dup\ stil, pre], durat\, metode de `nv\]are, instructori, etc. Toate acestea constituie un uria[ bufet al perfec]ion\rii manageriale, din care managerii [i organiza]iile lor pot alege pu]in din asta, pu]in din cealalt\ sau un platou plin cu unu-dou\ feluri de mncare.18 Aruncnd o privire asupra practicilor de autoservire din acest bufet educa]ional, am constatat c\ cei mai mul]i nu l-au frecventat niciodat\, dar [i c\ o minoritate s-a `nfruptat copios din meniurile oferite.
Pe de alt\ parte oferta de cursuri cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nu este foarte vizibil\ pe pia]\ chiar putem spune c\ este aproape inexistent\ [i aici nu lu\m `n calcul oferirea de consultan]\, care implic\ mul]i bani [i are un caracter personal, cu efecte de scurt\ durat\. Programul Rural Antreprenor vine cu un astfel de curs, conturat `ntr-o manier\ modern\, care pune accent pe implicarea cursantului. Cursul face apel la un num\r mare de `nregistr\ri video, portrete de `ntreprinz\tori [i prezent\ri de idei de afaceri care au prins contur. Diverse exerci]ii [i aplica]ii `nso]esc descrierea succint\ a conceptelor teoretice, iar pildele, pove[tile cu tlc, cuget\rile [i citatele celebre nu fac altceva dect s\ dea culoare prezent\rii. C\t\lin Alexe profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
18
Jeanne Meister Corporate Quality Universities. Burr Ridge, III, Irvin, 1994, pag. 96. 33
Cele mai multe cursuri de perfec]ionare le-au urmat patronii, lucr\torii pe cont propriu [i evreii (4), iar cele mai pu]ine: [omerii, agricultorii [i greco-catolicii (0). M-am re`nscris la facultate, sunt `n anul doi la Drept, deci eu `ncerc s\ `nv\] din ce `n ce mai mult. Sunt aici pentru a `nv\]a ceea ce-mi lipse[te, managementul, pentru c\ nu am avut cnd s\ urmez un curs de management. Sunt lucruri pe care dac\ nu le `nve]i, nu se poate s\-]i vin\ ideile singure. N-au cum s\-]i vin\ dac\ n-ai avut de unde s\ te inspiri. (Marinela, 33 ani, antreprenor, Ilfov) A[ vrea s\ fac masterul afar\, c\ la noi este efectiv pierdere de timp. Nu a[ vrea s\ ajung la master [i s\ nu fac nimic. Vreau s\ ajung undeva unde este foarte greu, [i chiar dac\ nu reu[esc m\car s\ [tiu c\ m-am luptat s\ fiu acolo. Nu `n Romnia. Poate `n Italia, Germania sau Fran]a pentru c\ Anglia este foarte scump\ [i nu am cum s\ m\ apropii. (Vl\du], 19 ani, student, Arge[). M\ ]in la curent cu ce mai apare prin anumite reviste de construc]ii. Ele m-au inspirat `n anumite lucr\ri. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[) Neparticiparea la cursuri sau programe de instruire managerial\ a celor mai mul]i patroni sau viitori patroni din mediul rural nu este dat\ dect `n mic\ m\sur\ de refuzul accept\rii lor, de ne`ncrederea `n utilitatea acestora sau de pre]ul piperat practicat de unele institu]ii care le ini]iaz\, ci de faptul c\ cei mai mul]i (74%) n-au avut ocazia s\ participe la astfel de cursuri. Mai ales cei cu studii medii, agricultori, [omeri [i salaria]i din sectorul privat, declar\ `n propor]ii covr[itoare (peste 85%) c\ n-au avut oportunit\]i s\ urmeze cursuri de instruire [i perfec]ionare antreprenorial\ [i `[i afirm\ dorin]a de a participa la programe de educa]ie managerial\.
Cu ct `[i desf\[oar\ activitatea `ntr-un mediu concuren]ial mai mare, cu att dorin]a de instruire `n tainele afacerilor este mai ridicat\. Cei reziden]i `n apropierea Bucure[tiului sau a marilor ora[e `[i declar\ mai des inten]ia de participare la cursuri de preg\tire dect cei domicilia]i mai departe de marile ora[e. ~n satele din Gorj, Cara[ Severin sau S\laj am constatat cel mai mare refuz de participare la un astfel de program. Preg\tirea managerial\ e inexistent\ probabil la nivel rural. Informa]ia despre cursuri n-ai de unde s-o iei: nu vin cu pliante, nu se anun]\ nic\ieri ini]ierea unor astfel de cursuri. Avem un ziar local, avem aviziere care sunt urm\rite, dar nu apare nimic `n ele. Apoi curusrile bune se ]in la ora[, iar ele cost\. {i pentru omul de la ]ar\ cost\ `n plus [i transportul [i cazarea sau masa. A[a c\ un curs de perfec]ionare nu e v\zut ca o oportunitate la care s\ se `nghesuie mul]i. (Ionel, 38 ani, lucr\tor pe cont propriu, Gorj). Cnd vezi c\ n-ai [anse s\ te dezvol]i la ]ar\, ce-]i mai r\mne de f\cut? Te bagi `n politic\, faci diverse combina]ii cu primarul, cau]i s\ dai tunuri, `ncerci s\ tr\ie[ti pe banii altora, te-apuci de furat sau de b\ut. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)
34
RURAL ANTREPRENO R
Cu ct `nainteaz\ `n vrst\, cu att scade dorin]a de participare la programe de instruire. Cu excep]ia celor care vor s\ se apuce s\ fac\ ceva `n via]\ radical diferit de ceea ce f\cuse `nainte (un preot care vrea s\-[i deschid\ o fabric\ de textile, un fost militar care vrea s\ se apuce de turism, un agricultor care vrea s\ construiasc\ o fabric\ de procesare a lapteluui) [i care-[i tr\iesc visul antreprenorial cu mult\ pasiune [i energie, cei trecu]i de 40 ani manifest\ un interes mai sc\zut fa]\ de cursurile de perfec]ionare. E o vreme pentru `nv\]at [i o vreme pentru muncit. ~n satul nostru mai to]i sunt b\trni [i dac\ aud c\ m\ duc la [coal\ s\ `nv\] zic ori c\ vreau s\ plec din sat, ori c\ am dat `n mintea copiilor, ori c\ m\ duc doar s\ m\ plimb, s\-mi mai cl\tesc geana. P\i ce oportunit\]i `mi arat\ mie [coala de la ora[ c\ pot s\ apar\ `n satul \sta uitat de lume? (Radu, 49 ani, agricultor, Arad). Cercetarea Rural Antreprenor din 2011 arat\ `ns\ o cre[tere a dorin]ei de participare la cursuri de instruire fa]\ de cercetarea Rural Manager din anul 2009, de la 60% la 64%, ceea ce arat\ c\ oamenii [i-au sporit interesul pentru perfec]ionarea antreprenorial\, de[i cunosc efortul pe care trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unui astfel de program de educa]ie managerial\, `n ciuda sc\derii oportunit\]ilor de afaceri datorit\ crizei economice. Fa]\ de anul 2009, `n 2011 a crescut dorin]a de participare la o instruire modern\, de tip e-learning, a crescut dorin]a comunic\rii pe Internet cu profesorii [i colegii, a crescut dorin]a evalu\rii lor `n examene, dar a sc\zut u[or interesul pentru realizarea unui proiect aplicabil `n afacerea proprie (de la 64% la 61%). Cum s\ scriu c\ vreau s\ fac a[a [i pe dincolo la mine `n comun\, care s\ m\ ajute s\ c[tig [i s\ dau proiectul s\-l citeasc\ [i al]ii? Vine unul [i-mi ia ideile [i se-apuc\ el s\ fac\ `naintea mea. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj)
Re]inerea pe care o treime din subiec]i o au fa]\ de cursurile de instruire nu este dat\ de refuzul ideii de `nv\]are continu\ despre afaceri, ci are alte explica]ii: 1. Cursurile cost\ prea mult. Chiar [i cnd sunt gratuite, ele implic\ anumite costuri (de deplasare, de renun]are la unele afaceri `n curs de derulare).
35
2. Cursurile sunt mai degrab\ atractive dect instructive. Oamenii pleac\ `ncnta]i de la ele, dar ajun[i `n lumea real\ descoper\ c\ au `nv\]at prea pu]in cum s\ fac\ fa]\ problemelor cu care se confrunt\. 3. Cursurile reprezint\ numai una din modalit\]ile de `nv\]are despre afaceri. Internetul ofer\ accesul la multe studii, c\r]i, reviste, idei [i oportunit\]i de business.
CONSULTAN}A ~N AFACERI
Fa]\ de anul 2009, cercet\rile au constatat o dublare a num\rului celor care au apelat la consultan]\ `n afaceri (de la 12,4% la 25%). Cre[terea este vizibil\ nu numai la patroni (de la 28% la 35%), ci [i la poten]ialii antreprenori. De[i acest grup este foarte eterogen, alc\tuit din persoane cu ocupa]ii [i nivel de educa]ie diferit (de la [omeri, agricultori, mici me[te[ugari, salaria]i, studen]i, la preo]i, militari, pensionari, membrii ONG), iar apelul la consultan]\ este foarte variat (de la 10% `n cazul studen]ilor la 27% `n cazul lucr\torilor pe cont propriu), este
36
RURAL ANTREPRENO R
semnificativ\ cre[terea fa]\ de anul 2009, de la o apelare medie de 5,5% la 16% `n 2011. Una din explica]iile posibile este dat\ de importan]a crescnd\ a consultan]ilor `n procesul de accesare a fondurilor europene. Ca [i acum doi ani, jum\tate din cei care au apelat la consultan]i au avut ca obiectiv accesarea fondurilor UE, numai c\ `ntre timp s-a dublat num\rul celor din mediul rural care au f\cut aplica]ii la aceste fonduri structurale. Ideile de afaceri care au necesitat apelul la consultan]i pentru accesarea fondurilor UE au fost: deschiderea unei fabrici de conserve, a unei fabrici de decorticat orez, plantarea s\lciilor [i ob]inerea pale]ilor pentru energia verde, `nscrierea pensiunii `n circuitul turistic, amenajarea unui parc de distrac]ii, crearea unei [coli de fotbal, a unui orfelinat, a unei gr\dini]e, a unei fabrici de panifica]ie, de `nc\l]\minte, dotarea cu tehnologii mai avansate, etc.
~n ultimii doi ani cele mai multe fonduri europene `n mediul rural au fost accesate de persoanele fizice autorizate. Pentru ob]inerea celor 1.500 euro anual (m\sura 121) sau a celor 25.000 euro pentru dezvoltarea produc]iei din gospod\ria proprie, unii agricultori s-au asociat pentru a putea pl\ti consultan]a speciali[tilor. Ne-a spus primarul s\ ne asociem mai mul]i vecini, iar el a adus un specialist de la ora[ care a f\cut toate hrtiile. Singur parc\ nu m-a[ fi zb\tut s\ ob]in acei bani, dar acum `mi dau seama c\ a fost cam scump. Dac\ vrei s\ te extinzi nu po]i face totul singur [i trebuie s\ pl\te[ti, iar cei care [tiu cum s\ ob]in\ banii nu te ajut\ pe gratis. (Gheorghe, 48 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj) ~n general oamenii au fost mul]umi]i de serviciile consultan]ilor la care au apelat. Cei din vestul ]\rii au fost mai mul]umi]i dect cei din sudul Romniei. ~n special `n jude]ul Ilfov am constatat cele mai multe nemul]umiri fa]\ de consultan]i (38%). Plutonul nemul]umi]ilor este alc\tuit cu prec\dere din salaria]ii din domeniul privat, din agricultori [i din lucr\torii pe cont propriu (o treime din ei). Pentru [omerii care au hot\rt s\ devin\ patroni [i pentru managerii neac]ionari consultan]a le-a deschis orizontul c\tre afaceri atractive, stimulndu-i s\ devin\ patroni.
37
Acum m-am gndit la ni[te fonduri structurale pe PNDR. Vreau s\ accesez un fond pe m\sura cu modernizarea exploata]iilor agricole sau pentru pensiuni turistice. Cred c\ aceste dou\ domenii ar fi eficiente, ar fi de succes. Consultantul mi-a f\cut un studiu premerg\tor `n direc]ia asta. Mi-a ar\tat unde s\ caut informa]iile pe internet, `n ce reviste [i publica]ii s\ m\ uit. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj). Am fost `n tratative cu cineva care lucrase `n consultan]\ [i care avea nevoie de un partener. Vreo 4-5 luni am tot discutat, mi-a explicat cu ce se m\nnc\, despre ce e vorba, ce trebuie s\ citesc [i am prins repede ce e cu bugetele, cu planul de afaceri. M-am interesat [i pe la institu]iile care erau unit\]i de implementare, cu care semnam efectiv contractul de finan]are. Mi-a pl\cut, am `nv\]at, am devenit bun `n asta, `mi place `n continuare. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad) Pentru cei mai mul]i antreprenori [i poten]iali antreprenori consultan]ii sunt u[or de g\sit: pe Internet, la APIA, ANCA, FEADR, APDRP, DADR, OJCA, la ONG-uri, birouri de consultan]\, la Camera agricol\, la Camerele de comer], la prefectur\, `n reviste, la institu]iile specializate, la parteneri, la facult\]i, la profesorii universitari, prin recomand\ri, etc. Cei din sudul ]\rii spun cel mai frecvent c\ [tiu unde s\ g\seasc\ speciali[tii potrivi]i `n consultan]\. La Bucure[ti sunt cele mai multe firme de consultan]\. Trebuie doar s\ dai o c\utare pe Internet. (Vasile, 27 ani, antreprenor, Ilfov). Paradoxal, cei care vor s\ devin\ patroni cred semnificativ mai mult dect cei care sunt deja patroni c\ pot g\si cu u[urin]\ ni[te consultan]i buni. Mai ales `ntreprinz\torii vrstnici cred c\ un consultant bun se g\se[te greu. ~n mediul rural mai to]i ]\ranii sunt cinsti]i, au cei 7 ani de-acas\, sunt cu capul plecat. Problema este cu cei care interac]ioneaz\, c\ sunt samsari, consultan]i, sau le vnd semin]e, to]i ì tund. El, `ntreprinz\torul cu oi, cu vaci, cu un teren, e umil. Romnia nu e preg\tit\ s\ pre]uiasc\ cei 7 ani de-acas\, dar acum ne-am `nv\]at [i noi. Primii care au venit au primit tot ce-au vrut: ospitalitate, mncare, cafea, tot confortul, dar cnd am v\zut cum pun ei problema i-am ]inut afar\ pe banc\. (Iustin, 40 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj) O s\ rde]i cnd v\ spun asta, dar oamenii de la ]ar\ sunt mai serio[i dect cei de la ora[ `n ceea ce prive[te munca. La sate au venit s\ ofere consultan]\ numai ]epari, [mecheri, pu[i pe fraierit. Sau lene[i ori nepreg\ti]i. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad). Dac\ ai parte de un primar cu o viziune european\, care se lupt\ pentru dezvoltarea comunei lui [i reu[e[te s\ acceseze ni[te fonduri europene pentru comunitatea lui, atunci po]i s\ ai [i tu un c[tig, s\ te dezvol]i, s\ intri `ntr-un circuit al banilor. Altfel, la ]ar\ nu po]i s\ atragi singur sau cu vecinii t\i consultan]ii profesioni[ti. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[) Profesionalismul lui nu e vizibil imediat, ci `n timp, iar unii pun `n practic\ `n mod gre[it ideile consultan]ilor, dnd apoi vina pe ei pentru e[ecul lor. ~n pofida tuturor e[ecurilor cu diver[i consultan]i nepotrivi]i, dou\ treimi din antreprenorii [i poten]ialii antreprenori ar apela la speciali[ti `n consultan]a de afaceri tot pentru accesarea fondurilor europene.
38
RURAL ANTREPRENO R
Solu]ia salvatoare ar fi dac\ s-ar face un fel de asocia]ie `ntre membrii comunit\]ii unei comune. ~[i fac un ONG, un SRL, ceva, o form\ de organizare, care s\ se ocupe de la vnzarea produselor, la cump\rarea tractoarelor, la scrierea proiectelor, la angajarea consultan]ilor. Asta mi se pare o chestie infailibil\, o ie[ire din impasul `n care se afl\ lumea satelor, `n care nimeni nu vrea s\ aud\ de vecinul s\u. Termenul corect e de cooperativ\, dar dac\ `l folose[ti la ]ar\ te `njur\ lumea. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad). Ar fi ok dac\ la ]ar\ s-ar face asocia]ii de produc\tori. Automat [i-ar angaja ni[te profesioni[ti, ar colabora cu consultan]i care v\d lucrurile pe termen lung, ar lua leg\tura cu omologi din afar\ care func]ioneaz\ `n sistemul \sta. Uita]i-v\ `n Ungaria, am avut norocul s\ vizitez un fost CAP de-al lor; oamenii nu au ie[it din asocia]ia aceea niciodat\ [i acum au o putere financiar\ foarte mare. Nu a existat o campanie de distrugere a CAP-urilor venit\ de sus, ca la noi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad) Motivele care sus]in apelul la consultan]a `n afaceri sunt multiple: 1. Nu se mai poate s\ te dezvol]i f\r\ consultan]i. Ai nevoie de un sfat pentru cereale? Specialistul de la prim\rie [tie ce calitate de teren ai [i [tie ce decizie s\ iei. (Emil, 44 ani, agricultor, Arge[) 2. Consultan]ii ofer\ o alt\ deschidere, un alt orizont Sunt preg\ti]i `n domeniu, colaboreaz\ cu multe firme, evident c\ au acces la mai multe surse de informa]ii [i v\d `n perspectiv\. Iar asta te ajut\ s\ te pui pe picioare. (Marius, 21 ani, student, viitor antreprenor, Ilfov) 3. {tiu mai bine care sunt mecanismele ob]inerii fondurilor Eu sunt nesigur pe domeniul `n care intru [i am nevoie de informa]ii pe care nu le [tiu. De exemplu un consultant `n managementul financiar, la care nu m\ pricep, `mi poate spune cum s\ n-o iau pe ar\tur\. Fiecare consultant e st\pn pe un domeniu: unul e pe fonduri europene, altul pe comer] exterior, altul pe legisla]ie. {i f\r\ ei nu reu[e[ti s\ afli toate dedesubturile. (Andrei, 20 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[).
39
4. Preg\tirea lor dep\[e[te sfera preg\tirii profesionale proprii Consultan]a e o chestie care a ap\rut acum c]iva ani [i e `n afara ariei obi[nuite de preg\tire profesional\. Dac\ de exemplu ai o afacere [i vrei s\ aplici pentru un fond structural, nu vei [ti cum s\ faci cererea de finan]are [i trebuie s\ apelezi la consultan]\. (Dorina, 42 ani, func]ionar public, Ilfov) Motivele pentru care antreprenorii nu apeleaz\ la consultan]a `n afaceri sunt: 1. Nu au un birou `n apropiere Dac-ar fi `n zon\ un birou de consultan]\, ar apela mai mul]i la el. Dar probabil sunt numai la Baia Mare [i la Cluj, [i distan]a aia n-o faci u[or. Dac\ to]i oamenii de afaceri ar apela la consultan]\, foarte pu]ini ar falimenta. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramures) 2. N-a sosit momentul pentru consultan]\ Pn\ acum n-am apelat la consultan]\ pentru c\ nu am acordat foarte mult\ aten]ie afacerii mele. Eram mul]umit c\ supravie]uiesc. La nivelul la care lucram m\ descurcam [i f\r\ ei. (Ion, 39 ani, antreprenor, Arad) 3. Costurile sunt prea mari Majoritatea refuz\ aceast\ idee doar din cauza costurilor. Le e team\ de costuri [i vor s\ se descurce pe cont propriu. Dar sunt convins c\ sunt consultan]i cu experien]\ care te pot ajuta [i te pot `nv\]a. (Alina, 33 ani, lucr\tor pe cont propriu, Ilfov) Deocamdat\ n-am avut curajul s\ apelez. Informa]ia se pl\te[te, iar resursele financiare sunt restric]ionate. (Elvira, 49 ani, lucr\tor pe cont propriu, Dolj) 4. Nu e nevoie de ajutorul lor Nu cred c\ consultan]a `mi lipse[te mie `n momentul de fa]\. Nu-mi dau seama ce-a[ putea s\-l `ntreb pe un consultant. (Florin, 50 ani, antreprenor, Ilfov) P\i eu sunt frizeri]\ [i am ceva idei cum s\ le fac p\rul. Nu cred c\ trebuie s\ apelez la consultan]\ ca s\ fac maramure[encele mai [ic sau s\ le fac s\ vin\ mai des la mine. (Florentina, 18 ani, lucr\tor pe cont propriu, Maramure[) 5. Propun solu]ii nerealizabile, riscante. ~]i d\ o idee s\ te `mprumu]i [i s\ faci ipotec\ pe teren sau pe cas\. (Bogdan, 20 ani, student, Ilfov) 6. Nu cunosc consultan]ii nevoile antreprenorului mai bine dect el Eu consider c\ mai bine dect mine nu [tie nimeni ce-mi doresc [i nici nu cred c\ m-ar putea ajuta. De exemplu, am de f\cut o cas\; proiectul mi l-am f\cut singur\ [i a ie[it mai bine dect proiectul unui arhitect pl\tit cu 10.000 EURO. (Marinela, 33 ani, antreprenor, Ilfov) Am discutat cu consultan]i. Unii m-au convins c\ [tiau mai pu]ine dect mine. N-aveau cum s\ m\ conving\. Eu le d\deam lec]ii lor. Poate la Bucure[ti or fi unii mai bine preg\ti]i, dar `n zon\ nu sunt. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj) 7. Ideile lor pot fi g\site pe Internet Eu caut totul pe Internet. Dac\ m-am descurcat la fondurile accesate, cred c\ sunt un bun autodidact. ~n loc s\ le dau 12% lor, am b\gat banii \[tia `n afacere. (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arge[) 8. Nu [tiu la care consultan]i s\ apeleze. ~n acest moment `ncerc s\ g\sesc firmele care pot s\ m\ consilieze pe diferitele fonduri accesibile. Pentru c\ sunt att de multe fonduri pe care le putem accesa [i nu [tim care ne-
40
RURAL ANTREPRENO R
ar fi mai prielnic. De aceea `ncerc\m s\ facem o list\ cu organiza]iile de consultan]\ care pot s\ ne dea sfaturi pe ce drum s\ mergem. (Ruxandra, 33 ani, pre[edinte ONG, Arad). 9. Teama de a fi p\c\li]i. Nu [tiu unde s\ apel\m la consultan]i. ~n general oamenii au fost p\c\li]i de multe ori fiind creduli, au mu[cat! Au fost consultan]i care i-au p\c\lit, care voiau s\ le ia banii, care urm\reau s\ se bage `n afacerea ta, s\ ì pl\te[ti mai mult timp. Oamenii care au fost mu[ca]i ì aduci greu `napoi. (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad) Unii practic\ un mic [antaj. La prima mea licita]ie la prim\rie am renun]at s\ mai lucrez cu o firm\ de consultan]\ din Bucure[ti. La cteva ore dup\ ce s-au deschis plicurile [i am fost declarat c[tig\tor, m-au sunat s\ le spun ct le ofer s\ nu m\ conteste, c\ pe urm\ o s\ dep\[esc termenele. Am r\mas [ocat [i i-am spus c\ dac\ vrea s\ m\ conteste pierderea nu e a mea, ci a prim\riei, s\ discute cu primarul. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad) 10. Neprofesionalismul consultan]ilor. Anul trecut am depus ni[te proiecte pentru FEADR [i am f\cut gre[eala s\ m\ leg de respectivul consultant de care nu am fost deloc mul]umit pn\ la urm\. Un consultant bun `mi va oferi informa]iile stricte de care am nevoie: asta, asta [i asta. Mi le ofer\ clar. Discu]ia se men]ine tot timpul la subiectul acela. Dar cu el tot timpul vorbeam [i pn\ la urm\ nu stabileam nimic. Cnd a fost vorba s\ g\seasc\ solu]ii a venit s\ m\ `ntrebe pe mine. Ce facem aici? Pentru ce te-am angajat? Pentru ce vrei s\-mi iei comisionul acela? }i-am dat s\ faci chestia asta, f\-o. Obliga]ia mea era s\-]i aduc ni[te hrtii, mai departe tu f\-mi proiectul a[a cum trebuie. (Bogdan, 39 ani, antreprenor, Arad). 11. Preferin]a pentru a angaja un expert [i nu pentru a apela la unul extern Dac\ e[ti mul]umit dup\ prima `ntrevedere [i a doua [i vezi c\ te orienteaz\ bine, extinzi aceast\ colaborare. ~l angajezi, `l iei partener, ca s\ te ajute pe mai departe. C\ci mereu intervin momente cnd ai nevoie de el: vine o criz\, un impas, trebuie s\ te reorganizezi, s\ iei hot\rri importante. Dac\-l ai angajat ai o r\spundere `n plus, dar firma nu ]i se duce de rp\. (Marcela, 39 ani, antreprenor, Olt) 12. Apelul la prieteni [i rude. Am `n jurul meu 5 oameni care m\ ajut\, m\ sf\tuiesc unde s\ investesc, ce ar trebui s\ schimb, cum s\ m\ port cu asocia]ii. Dar nu-i pl\tesc [i am noroc c\ nu-mi cer bani. (Melania, 31 ani, antreprenor, Arge[)
SPRIJINUL EXTERN ~N DEZVOLTAREA AFACERILOR

Trecerea de la amatorism la profesionalism `n afaceri e vizibil\ `n maniera, cultura [i bunul gust al patronilor. Ei devin cu timpul alte persoane [i nu se mai `ntorc la ceea ce erau `nainte. Profesionalismul presupune nu doar lectura unor c\r]i de specialitate, ci [i cunoa[terea unor oameni [i locuri noi [i tr\irea unor experien]e inedite. Contactele cu autorit\]ile, cu clien]i [i furnizori noi, cu al]i patroni [i cu organiza]iile patronale, sindicale ori de alte naturi, cu alte ]\ri [i alte popoare l\rgesc orizonturile min]ii. Ele ì ajut\ pe oameni s\ perceap\ lumea `ntr-un mod diferit, iar asta se vede `n modul `n care interac]ioneaz\ cu cei din jur. V\znd c\ afaceri de acela[i tip se pot face [i altfel, patronii identific\ elementele care pot face ca business-ul lor s\ func]ioneze mai eficient. Pe m\sur\ ce-[i `mbog\]esc [i rafineaz\ gusturile, preferin]ele, valorile [i credin]ele, oamenii se simt `n largul lor `n spa]ii din ce `n ce mai mari ale societ\]ii [i ale globului, `[i extind aria poten]ialilor clien]i [i cap\t\ o mai mare `ncredere `n ei `n[i[i, ceea ce ì ajut\ s\ fac\ o impresie mai bun\ unor categorii mai largi de oameni.
41
Studiind rela]iile pe care `ntreprinz\torii rurali le-au stabilit cu diverse structuri institu]ionale, am observat mai degrab\ o `nchidere `n universul s\tesc dect o deschidere c\tre oportunit\]ile oferite de alte medii [i organiza]ii.
Mai ales la patronii tineri (sub 30 ani) [i la poten]ialii antreprenori am constatat nu doar inexisten]a unor rela]ii de colaborare cu autorit\]ile locale [i centrale [i cu organiza]iile patronale datorat\ lipsei oportunit\]ilor de a intra `n contact, ci [i o atitudine ostil\ fa]\ de ele, percepute ca fiind corupte, agresive, r\u-voitoare sau indiferente `n rela]ia cu ei. Iar `n ceea ce prive[te rela]ia cu firmele cu profil similar din Uniunea European\ am observat nu doar o ignorare reciproc\ ci [i o mare necunoa[tere. Sunt controalele astea abuzive, care te dezgust\ [i-]i taie tot avntul. Sunt afaceri de familie, unde omul vinde o lad\ de bere [i 20 de biscui]i [i vine tipul de la pompieri [i-i cere nu-[tiuct, c\ dac\ nu-i d\ nu prime[te avizul. |[tia-s factori care te ajut\ s\-]i distrug\ afacerea, nu s\ ]i-o dezvolte. (Doru, 42 ani, antreprenor, Maramure[).
42
RURAL ANTREPRENO R
Cei care [i-au `nceput o afacere sau care bat la por]ile antreprenoriatului au fost `n alte ]\ri europene `n ponderi semnificativ mai ridicate dect au c\l\torit al]ii `n deceniile trecute, cnd grani]ele erau `nchise, iar vizitele `n afara ]\rii erau rare. Mai ales `n jude]ele de grani]\, trecerea `n ]ara `nvecinat\ este f\cut\ frecvent de patroni `n interes de afaceri: duc sau aduc marf\, vnd sau cump\r\ produse, expun la trguri. Au c\l\torit cel mai pu]in `n alte ]\ri ale Uniunii Europene agricultorii, [omerii [i studen]ii, iar cel mai mult func]ionarii publici, patronii [i managerii neac]ionari. Mai bine de o treime din antreprenorii din mediul rural au c\l\torit `n str\in\tate `n interes de afaceri.
Chiar dac\ cele mai multe c\l\torii `n str\in\tate au avut scop turistic, ele au avut consecin]e pozitive `n plan managerial: Mi-am dat drumul la limb\, c\ nu prea puteam s\ vorbesc bine engleza aici c\ci n-aveam cu cine. Acum v\d c\-mi folose[te: sunt chemat la diverse `ntlniri cu str\ini [i am f\cut cteva afaceri cu ei. (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov). Fiecare c\l\torie este o oportunitate pentru antreprenori de a se reinventa, de a-[i redefini scopurile, obiectivele [i dorin]ele, de a se adapta unei lumi aflat\ `n schimbare. Charles Darwin spunea c\ nu supravie]uiesc cele mai puternice specii, nici cele mai inteligente, ci acelea care accept\ cel mai u[or schimbarea. C\l\torind, oamenii observ\ regulile care guverneaz\ via]a altor comunit\]i, pie]ele pe care se desf\[oar\ alte afaceri, iar aceste lucruri ì `mping s\ se implice `n problemele politice locale [i na]ionale pentru a face munca antreprenorilor mai u[oar\ [i le `nt\resc ata[amentul la valorile capitalismului. C\l\toriile `n Occident ale antreprenorilor romni din mediul rural au sporit unora imaginea de sine, sentimentul c\ pot s\ se descurce pe o pia]\ european\ competitiv\. P\i am `n]eles c\ `n Occident sunt chiar mai pu]ine pensiuni de acest gen [i chiar cu mai pu]ine servicii dect la noi. Sunt ni[te site-uri [i am v\zut c\ nu sunt mai bogate ofertele lor. P\i dac\ ei par mai nepreten]io[i sigur m-a[ descurca mai bine. De exemplu str\inii sunt mai mul]umi]i dect ai no[tri. De exemplu `n grupul celor de la Castel film era [i un american [i cu el comunicam foarte bine, dar cu romnii no[tri dac\ ì `ntrebi ce vor, ce le place la un moment dat se simt agasa]i, pe cnd str\inii sunt mult mai calzi, mai apropia]i. (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arge[) Eu a[ putea s\ fac afaceri oriunde. Problema care se pune este dac\ e[ti l\sat s\ faci afaceri sau nu. Nu rezist pentru c\ vin colo[ii [i m\ `nmormnteaz\.....a[a va fi [i cu DeniPlant....c\ acum noi suntem la nivel romnesc, dar `nc\ nu suntem afar\, dect `n pu]ine ]\ri....[i dac\
43
acum c]iva ani veneau dac\ ì deranja ceva [i te cump\rau cu un milion, dou\ acum dau [i 20 de milioane s\ cumpere brevetul...[i dac\ nu vrei tot fac `n a[a fel [i te cump\r\...[i iau re]eta [i o `nchid `ntr-un seif...[i o s\ mai r\mn\ doar `n istorie c\ a fost un tip care a f\cut a[a ceva.... (Gheorghe, 52 ani, antreprenor, Ilfov) Da! Oricnd m-a[ descurca. P\rerea mea este c\ orice romn care lucreaz\ [i care a avut o afacere mic\ sau mare de succes, poate `nlocui pe cineva din occident. Dar este o problem\ de mentalitate, romnii au ni[te calit\]i [i ni[te defecte. {i datorit\ conjuncturii `n care ne-am `nvrtit `n ultimii 50 de ani.]ine]i minte c\ pe vremea lui Ceau[escu nu era nimic `n magazine dar erau de toate, deci oamenii se descurcau, [i descurc\reala asta aduce lucruri bune dar [i lucruri rele. Ea aduce lucruri bune `n sensul c\ s-ar putea s\ nu abandoneze, s\ se descurce `n foarte multe situa]ii, dar problema este c\ nu po]i s\ identifici `n ce domeniu s\ te specializezi, nu po]i face de toate, nu po]i s\ te specializezi [i s\ fii bun [i la fotbal [i la politic\ [i la agricultur\! (Sebastian, 37 ani, antreprenor, Arad) Experien]a occidental\ le-a `nt\rit altora sentimente de inferioritate, c\ nu pot face afaceri acolo pentru c\ au alt\ mentalitate, sunt mai pu]in dezvolta]i profesional, mai slab preg\ti]i managerial. P\i `n primul rnd temerea ar fi de a te adapta, de a cunoa[te oamenii de acolo. Trebuie s\ cuno[ti oamenii de lng\ tine ca s\ po]i s\ le vinzi ceva. Romnul e foarte simplu, e foarte u[or s\ fie p\c\lit. (Adrian, 23 ani, antreprenor, Arge[) De exemplu,`n Austria n-a[ putea s\-mi construiesc o pensiune pentru c\ pe[tele mare `l `nghite pe cel mic [i nu cred c\ a[ fi competitiv cu ei pe pia]\, deoarece sunt magna]i, [i n-a[ putea s\ a[ez, acolo pia]a este foarte bine pus\ la punct, acolo e un lan] de pensiuni. (Vasile, 21 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[) Sincer, nu. Cred c\ e problema `n primul rnd de comunicare [i necunoa[terea specificului pie]ei de acolo. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov)
44
RURAL ANTREPRENO R
Cei mai mul]i nu [tiu cum merg afacerile `n Occident [i nici dac\ s-ar descurca acolo. Sunt `ns\ aten]i la informa]iile care vin de pe pia]a european\ [i `[i doresc mai degrab\ g\sirea unui partener str\in pentru a c\uta `mpreun\ oportunit\]i de dezvoltare. M-a[ asocia. Chiar ar fi indicat s\ g\sesc pe cineva. Caut pe cineva `n Germania s\ g\sim o oportunitate, ei caut\ cu siguran]\ oameni `n Romnia care nu doar s\ [tie s\ vnd\ un pom, eu am `nv\]at toate denumirile latine[ti [i toate nevoile unor plante din nevoia mea interioar\, din bucuria mea, din hobby-ul meu, nu dintr-o datorie. Eu nu [tiu mai bine dect cei de la horticultur\, dar dac\ adaugi la aceasta ni[te abilit\]i de vnz\ri, de management [i de marketing pe care nu le are nici un inginer de la horticultur\ [i de la peisagistic\, s-ar putea ca eu s\ devin un om valoros pentru cineva care vrea s\ intre `n Romnia. Dau un exemplu: eu, la rndul meu, a[ c\uta un om din acesta `n afar\, nu m-a[ duce:Bun\ ziua, Germania, am venit s\ vnd. S\ vnd cui?S\ vnd ce? Se cere ce?~n cantitate de?La ce pre]? De ce eu?Adic\, nu a[a se fac lucrurile dup\ p\rerea mea sau dac\ nu, atunci trebuie s\ identifici firme de consultan]\ care s\ te ajute s\ faci chestiile astea. (Viorica, 37 ani, antreprenor, Ilfov) Un sprijin pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural `l reprezint\ fondurile europene. Despre ele vorbesc cei mai mul]i antreprenori [i poten]iali antreprenori, dar pu]ini sunt cei care au f\cut demersuri pentru ob]inerea lor. Fondurile europene au fost mai tot timpul `n Romnia ceva de ni[\, doar pentru c]iva foarte bine informa]i [i cu rela]ii. Dar peste c]iva ani vor fi mai u[or de ob]inut, iar oamenii vor `nv\]a mai repede cum s\ intre `n posesia lor. Cnd se va `ntmpla acest lucru comunele se vor dezvolta `n ritm accelerat. Acum e ceva bizar s\ apelez la consultan]i din afar\, care au experien]a localnicilor de-acolo. Ar fi ca [i cum m-ar arunca cineva pe lun\. Nu spun c\ n-a[ risca, ar fi o experien]\ interesant\, dar nu [tiu dac\ e momentul acum. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad). Cele mai multe fonduri europene au fost accesate `n mediul rural de persoanele fizice neautorizate (40%), de patroni (17%) [i de func]ionarii publici (16%). Aproape dou\ treimi din aceste fonduri au avut ca destina]ie agricultura, viticultura, pomicultura, zootehnia, piscicultura [i apicultura.
45
Fondurile europene nu sunt accesate prea des `n mediul rural din mai multe motive: 1. Lipsa sumei pentru cofinan]are. UE a r\mas surprins\ c\ noi am spus pas cnd a zis c\ d\ bani, dar s\ vin\ fiecare familie de ]\rani cu 10.000 euro. La noi n-au oamenii at]ia bani. Dac\ romnul ar avea ceva la banc\ pe care s\ se bazeze ar risca s\-[i ridice ni]el nivelul de afacere. (Silviu, 29 ani, antreprenor, Arad). 2. Colaborarea greoaie cu b\ncile E greu s\ faci un `mprumut la banc\ s\ pui acele 20% sau 30% ct se cere la proiectele care se fac acum. Multora le e fric\ de chestia asta, n-au cu ce gira [i, `n plus, trebuie s\ fac\ mult\ alerg\tur\ pe la ora[, c\ la ]ar\ nu sunt b\nci. (Nu]u, 26 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[) 3. Mentalitatea comunist\ I-am spus lui taic\-meu [i mamei mele: hai s\ `ncerc\m s\ facem si noi ceva cu banii europeni, c\ avem teren. Mai schimb\m [i noi produc]ia [i trecem pe altceva mai rentabil. Dar n-am avut sprijin din partea p\rin]ilor. Ei au r\mas cu mentalitatea din perioada aceea socialist\: c\ n-o s\ mearg\, c\ o s\ piard\ p\mntul [i casa, c\ trebuie s\ m\ angajez, s\ am un salariu. (Vasile, 31 ani, poten]ial antreprenor, Maramure[) 4. Corup]ia autorit\]ilor. Dac\ vrei s\ faci ceva [i g\se[ti un teren [i vrei s\-l concesionezi pe 49 ani, vine primarul c\ vrea [i el s\ se bage `n afacere, c\ [tie el mai bine ce trebuie s\ fac eu, c\ dac\ nu fac cum zice el `mi pune be]e-n roate. (Valentin, 41 ani, func]ionar public, Dolj). 5. Dezinteresul Spiritul de ini]iativ\ lipse[te `n mediul rural. Cine l-a avut a plecat `n str\in\tate sau la ora[. Au r\mas doar cei care n-au cum s\ se gndeasc\ la a[a ceva. T\ranul nostru e obi[nuit s\ munceasc\ cu sapa. E limitat. (Magdalena, 34 ani, poten]ial antreprenor, Dolj) 6. Organizarea deficitar\ Problema e f\rmi]area terenurilor [i faptul c\ produc\torii agricoli nu se unesc `n ni[te asocia]ii sau firme de produc]ie. (Adrian, 31 ani, antreprenor, Dolj) 7. Lipsa informa]iilor valoroase. {ti]i de ce nu au fost accesate fonduri structurale din zonele rurale? Pentru c\ oamenii nu au fost informa]i. Cei care s-au informat din ziare, de la tv, nu au acordat aten]ie pentru c\ au considerat informa]ia similar\ cu o [tire, de genul uite ce se mai `ntmpl\. P\rerea mea este c\ dac\ primarul era un bun gospodar, sau dac\ primarii ar fi ni[te buni gospodari, a[a cum de fapt se definesc ei, chiar ar face lucrul acesta pentru oameni [i ar asigura [i num\rul de voturi ca s\ poat\ s\ fie reale[i....[i-ar face capitalul electoral. (Mariana, 55 ani, antreprenor, Ilfov) Nu-i `nva]\ nimeni, nu le d\ sfaturi, ne le spune unde s\ caute, la ce u[i s\ bat\ s\ acceseze o finan]are european\. Ei au de gnd, dar v\znd ce greu e r\mn la faza aia de a[teptare. (Dumitru, 44 ani, agricultor, poten]ial antreprenor, Maramure[) 8. Infrastructura. Sunt comune care n-au Internet, ori `n care energia electric\ nu e sau e dat\ doar cteva ore. Transportul spre ora[ e vai de el, iar de drumuri ce s\ mai vorbesc. Mai pot `ndeplini oamenii deacolo condi]iile cerute pentru finan]are? (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[) 9. Nesustenabilitatea afacerilor de la ]ar\ Afacerile la noi sunt la o scar\ mult diminuat\ dect la ora[ [i n-au continuitate. ~ntr-o frizerie, un salon de `nfrumuse]are, o sp\l\torie auto omul n-are mai mult de-o or\ de lucru pe zi la ]ar\. Afacerile nu se pot sus]ine la ]ar\ [i atunci UE nu d\ bani. (Bogdan, 39 ani, manager neac]ionar, Arad).
46
RURAL ANTREPRENO R
10. Birocra]ia. Trebuie s\ alergi dup\ multe acte [i dup\ ce depui proiectul stai [i a[tep]i cteva luni pn\ se aprob\. Banii vin prea trziu, cnd tu ai `nceput deja lucrarea, iar ei nu-]i mai deconteaz\ cheltuielile. Din cauza birocra]iei intri `n `ncurc\turi [i stai cu team\. (Gheorghe, 48 ani, poten]ial antreprenor, Dolj)
VIITORUL PROPRIEI AFACERI

Brian Tracy scria c\ pe cnd era pre[edintele companiei General Electric, Jack Welch a fost intervievat de cei de la publica]ia Fortune Magazine care l-au `ntrebat care este, dup\ p\rerea lui, cel mai important principiu de leadership. El a r\spuns c\, potrivit unei estim\ri proprii, cel mai important principiu era cel numit de el principiul realit\]ii. Welch a definit acest principiu ca fiind faptul de a vedea lumea a[a cum este ea `n realitate, iar nu a[a cum ]i-ai dori tu s\ fie... Principiul realit\]ii reprezint\ punerea `n practic\ a integrit\]ii ca valoare. El necesit\ franche]e, onestitate. El cere abordarea direct\ a situa]iei reale, mai curnd pe baza faptelor dect a speran]elor, dorin]elor sau presupunerilor.19 Punndu-i pe antreprenori s\ defineasc\ mediul de afaceri `n care tr\iesc, am ob]inut pe chestionare urm\toarele r\spunsuri: Care crede]i c\ sunt principalele probleme ale mediului de afaceri din Romnia `n prezent? (`ntrebare liber\, f\r\ variante de r\spuns prestabilite) Abilit\]i manageriale sc\zute. Acceptarea muncii la negru. Accesarea de fonduri UE mult prea greoaie. Accesul la bani [i la resurse. Accesul la informa]ii. Acte foarte multe pentru orice fleac. Afacerile cu statul distrug libera ini]iativ\. Agresivitatea organelor de control ale statului. Ajutorul sc\zut al statului. ANAF ar trebui s\ fac\ munc\ de `ndrumare, nu s\ dea amenzi att de u[or. Atitudinea autorit\]ilor. Accesul necalifica]ilor la putere. Autorit\]ile jupoaie cet\]enii. B\ncile. Birocra]ia prea mare. Blocajele puse de stat. Bolile administra]iei. Bugetul redus. Cadrul legislativ instabil. Calitatea serviciilor si produselor oferite. C\derea pie]ei imobiliare. Clasa politic\. Colaborarea cu administra]ia. Competen]a sc\zut\. Comozi [i lene[i la tot pasul. Comunicarea greoaie. Concep]ia gre[it\ despre ce `nseamn\ o afacere. Concuren]a. Conducerea ]\rii. Consultan]a redus\. Corectitudinea precar\ a celor cu putere de decizie. Corup]ia. Creditele de la b\nci. Cre[terea TVA. Criza economic\. Cultura managerial\ redus\. Cuno[tin]e profesionale slabe. Curajul. Decizii guvernamentale incoerente. Descurajarea `ntreprinz\torilor. Desfacerea produselor deficitar\. Dezinteresul autorit\]ilor. Dezvoltarea insuficient\ a pie]ei. Dobnzile mari la `mprumuturi. Documenta]ii stufoase. Dorin]a de a `n[ela consumatorul. Dureaz\ mult orice. Economia subteran\. Etica. Evaziunea fiscal\. Facilit\]ile fiscale acordate discre]ionar. Finan]area slab\. Fiscalitatea marit\ ucide orice speran]\ de succes. Fondurile inaccesibile. Fraudele. Frica. Gndirea negativ\. Gestionarea gre[it\ a fondurilor. Greutatea cu care se ob]in banii. Guvernul. Hrtiile. Ho]ia. H\]i[ul legislativ. Ignoran]a autorit\]ilor. Imaturitatea. Implementarea standardelor de calitate. Implicarea politicului `n mediul de afaceri. Inconsecven]a. Importurile masive. Impozitarea excesiv\. Informarea slab\. Incertitudinea la nivel macroeconomic. Incompeten]a. ~ncrederea. Indisciplina financiar\. Inexisten]a pie]ei de desfacere. Influen]a politicului. Informa]ia valoroas\ inaccesibil\. Infrastructura. Ingradirile fiscale [i legislative. Insecuritatea. Instabilitatea. Interesele personale ale autorit\]ilor. Interesul sc\zut al guvernan]ilor pentru dezvoltarea ]\rii. Intermediarii. Investirea banilor `n mod eronat [i fraudulos. Invidia (capra vecinului). L\comia s\ ob]in\ profit ct mai mare din orice. La[itatea. Legisla]ia nefavorabil\, proast\, instabil\, ambigu\, `nclcit\, incoerent\. Lichidit\]i. Lipsa banilor. Lipsa bunei credin]e. Lipsa `ncrederii,
19
Brian Tracy Cum conduc cei mai buni lideri. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2010, pag. 24. 47
educa]iei, interesului, inform\rii, comunic\rii, profesionalismului, strategiilor, transparen]ei. Mafia de la licita]iile publice. Management slab. Mndria [i incompeten]a. Mentalitatea primitiv\. Monopolul statului. Motiva]ia performan]ei. Ne`ncurajarea tinerilor. Neseriozitatea. Nesiguran]a. Onoarea. Oportunit\]i sc\zute. Organizarea deficitar\. Personal slab calificat. Pia]a de desfacere. Piedicile prea multe din partea statului. Politica neadecvat\ a statului. Practicile neloiale. Pre]urile instabile. Prostia. Puterea mic\ de cump\rare. Rela]iile cu autorit\]ile. Resursele reduse. Salarizarea proast\. S\r\cia. {paga. Statul. Subiectivismul. Taxe mari. Aceast\ viziune sumbr\ despre mediul de afaceri din Romnia este `nt\rit\ [i de discrepan]ele uria[e dintre mediul urban [i cel rural `n ceea ce prive[te oportunit\]ile de afaceri. Aproape to]i cei intervieva]i cred c\ oamenii din mediul rural sunt mai pu]in informa]i despre oportunit\]ile de afaceri dect cei din mediul rural, deoarece nu [tiu unde s\ caute informa]iile potrivite, nu au acces la ele, nu au timp s\ le caute [i nu sunt ajuta]i s\ le g\seasc\.
Aceste idei au contribuit la cristalizarea unei filosofii despre afaceri [i a unei proiec]ii asupra viitorului. Cuvintele-cheie ale filosofiei lor manageriale sunt: seriozitate, `ncredere, munc\, fidelitate, chibzuin]\, ambi]ie, credin]\ `n Dumnezeu, profesionalizare, pasiune, risc, dragoste fa]\ de oameni. Iar ceea ce ì ajut\ s\-[i construiasc\ o proiec]ie a viitorului afacerilor lor ]ine de ceea ce Brian Tracy numea gndire deductiv\: bazndu-se pe ceea ce se `ntmpl\ `n prezent ei au abilitatea de a prezice cu acurate]e ceea ce se poate `ntmpla `n viitor... Ei v\d viitorul `n termeni clari, mediteaz\ la ceea ce s-ar putea `ntmpla. Se gndesc la ceea ce `ncearc\ s\ realizeze ast\zi [i la ceea ce ar putea interfera cu planurile lor de viitor. 20 ~ntrebndu-i cum `[i v\d afacerea peste 10 ani am observat c\ mul]i au o viziune clar\ asupra viitorului lor: o afacere solid\, adus\ la maturitate, care s\ ofere siguran]\, cu un partener de
20
Brian Tracy op.cit. pag. 28
48
RURAL ANTREPRENO R
durat\, cu un profit de multe sute de mii de euro, cu investi]ii masive, care s\ schimbe `n bine mediul din jur, cu un num\r mai mare de angaja]i, la un nivel european, cu tehnologii moderne, mai mare, mai diversificat\, intrat\ `ntr-o re]ea de oameni de afaceri, capabil\ s\ fac\ fa]\ mai bine dect acum fluctua]iilor de pe pia]\, din lumea politic\ [i social\. Pu]ini se v\d abandonndu-[i visele antreprenoriale, plecnd din ]ar\ sau limitndu-se la ceea ce au acum. R\zbate din discu]iile cu ei asupra viitorului o modestie, `n acela[i timp cu o siguran]\ [i o `ncredere `n sine. Este cu att mai surprinz\toare aceast\ atitudine cu ct aproape to]i patronii viseaz\ s\ se extind\ `n alte domenii dect cele `n care activeaz\ acum.
49
Vreau s\ deschid un depozit la [o[eaua principal\, ca to]i cei care trec pe-aici s\ vad\ c\ noi producem lucruri de calitate. (Sorin, 32 ani, antreprenor, Arge[) Am multe investi]ii `ncepute la pensiune: sala de fitness, sala de conferin]e. Vreau s\ le termin [i a[ face [i-o piscin\, chiar [i neacoperit\. (Daniela, 45 ani, antreprenor, Arge[) Sper s\ fac aici `n 10 ani m\car pe jum\tate ct se face `n Spania. (Ludovic, 43 ani, antreprenor, Maramure[). Vreau s\ fac o fabric\ de lapte foarte modern\, cum e centrala de lapte din Milano, doar cu vreo 2 angaja]i, c\ totul e automatizat. (Valentin, 42 ani, antreprenor, Maramure[) ~mi doresc s\ fac un ONG pentru formarea tinerilor antreprenori, pe modelul centrelor Greta din Fran]a, unde mai multe grupuri [colare se asociaz\ [i `nfiin]eaz\ un centru de formare pentru educa]ia adul]ilor unde exist\ mai multe posibilit\]i de trasee educa]ionale. (Elvira, 49 ani, salariat `n sectorul public, Dolj). Vreau s\ accesez ni[te fonduri structurale pe PNDR pentru modernizarea exploata]iilor agricole [i pentru pensiuni turistice. Am f\cut un studiu premerg\tor `n privin]a asta [i [tiu c\ le pot face eficiente. (Adrian, 31 ani, antreprenor `n construc]ii, Dolj). Peste 10 ani v\d afacerea la un nivel stabil, cu `nc\ dou\-trei puncte de lucru deschise `n jude], pentru c\ activ\m `ntr-un domeniu `n care pia]a va cre[te foarte mult. (C\t\lin, 38 ani, antreprenor, Ilfov). Vreau s\ pot prelucra masa lemnoas\ [i s\ `ncerc s\ nu dau la Ikea scndura [i bu[teanul ca acum, ci s\ dau scaunul. (Nicolae, 47 ani, antreprenor, Maramure[). Cei mai mul]i participan]i la cercetare nu au un model de om de afaceri, nu ac]ioneaz\ dup\ sfaturile unor oameni care au cunoscut succesul `n business. Unii ì admir\ pe Bill Gates, pe Dinu Patriciu, Ion }iriac, Gigi Becali, Viorel Cataram\, Cristian }n]\reanu, Monica Tatoiu, Ion Nicolae sau Andreea Marin. Ei sunt mai degrab\ modele oferite de televiziuni, persoane care au afaceri de miliarde [i nu persoane care ar putea reprezenta un reper `n drumul spre succes al antreprenorului din mediul rural. Cei mai mul]i [i-au construit un portret al liderului performant `n care se reg\sesc mai multe calit\]i: vizionar, creativ, cu voin]\, curajos, serios, responsabil, capabil s\ construiasc\ echipe competitive, s\ selecteze oameni potrivi]i, pe care s\-i motiveze s\ munceasc\ de pl\cere, capabil s\ gestioneze situa]ii de criz\ [i s\ ia deciziile potrivite, bun organizator, r\bd\tor [i cu credin]\ `n Dumnezeu. A[a `[i doresc cei mai mul]i s\ ajung\ `n urm\torii 10 ani.
50
RURAL ANTREPRENO R
DINAMICA DEMERSULUI ANTREPRENORIAL ~N MEDIUL RURAL ~N PERIOADA 2008-2010

Un stat reu[e[te s\ formeze o societate coeziv\ `n condi]iile `n care decalajele de dezvoltare dintre regiunile acestuia sunt mici. Uniunea Europeana `ncearc\ s\ reduc\ decalajele dintre statele componente prin crearea unor regiuni de dezvoltare. Gradul de func]ionalitate a acestora a r\mas pn\ la anul 2011 la latitudinea statelor componente. Simpla grupare statistic\ a unor jude]e nu a condus spre obiectivul propus reducerea decalajelor sociale [i economice `n cadrul societ\]ii romne[ti. ~n Romnia spre deosebire de alte state cel mai important criteriu/factor de segregare social\ este mediul reziden]ial. Studiile sociologice [i economice realizate `n Romnia `n perioada postcomunist\ au ar\tat existen]a a dou\ Romnii: una urban\ [i alta rural\. Faptul de a locui `n mediul rural creeaz\ dificult\]i `n realizarea obiectivelor indivizilor ca cet\]eni ai statului. Decalajul de infrastructur\, de dot\ri [i utilit\]i edilitare creeaz\ o inegalitate de [ans\ pentru locuitorii din mediul rural. Un instrument/factor important al dezvolt\rii sociale este demersul antreprenorial. Decalajul de [ans\ `n pornirea unei afaceri `n mediul rural este confirmat de multe studii realizate `n ultimii ani. Printre cauzele decalajului antreprenorial `ntre cele dou\ medii reziden]iale se `nscriu [i lipsa competen]elor antreprenoriale `n toate cele trei componente ale sale: cuno[tin]e, abilit\]i [i comportamente/atitudini. Proiectul Rural-Antreprenor `[i propune dezvoltarea competen]elor antreprenoriale/ preg\tirea micilor [i viitorilor `ntreprinz\tori din mediul rural prin dezvoltarea cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului antreprenorial [i managerial modern pentru mici sau viitori `ntreprinz\tori din mediul rural, care, prin dezvoltarea propriilor afaceri, pot genera dezvoltare local\ [i oportunit\]i de ocupare `n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest. Pentru poten]area actiunii proiectului este important\ o analiz\ statistic\ a demersului antreprenorial `n ultimii 3 ani: 2008-2010. Poate p\rea paradoxal dar o analiz\ de acest gen nu se g\se[te `n presa [i mediul academic economic [i sociologic din ultimii 3 ani. Dificultatea realiz\rii acestor studii rezid\ `n faptul c\ Institutul Na]ional de Statistic\ (INS) [i Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului (ONRC) furnizeaz\ un anumit tip de statistici, generale. Analiza statistic\ va eviden]ia dinamica demersului antreprenorial pe regiuni de dezvoltare, regiuni, sec]iuni [i diviziuni de desf\[urare a activit\]ii economice `n perioada 2008-2010. Analiza a mers pe mai multe paliere: 1. situatiei firmelor sub aspectul num\rului acestora, al cifrei de afaceri [i al num\rului de salaria]i, pe perioada 2008-2009. Din 2010 raport\rile/bilan]ul s-a depus la Ministerul Finan]elor Public, lucru care face mai dificil accesul la aceste date; 2. situa]ia intr\rilor [i ie[irilor `n eviden]a la Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului pe perioada 2008-2010; De ce am ales aceast\ perioada? Anul 2008 reprezint\ un an de vrf al dezvolt\rii economice dinaintea manifest\rilor crizei economice globale [i `n Romnia. Anii 2009 [i 2010 sunt anii de manifestare a crizei [i recesiuni economice `n Romnia.
SITUA}IA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMNIA ~N PERIOADA 2008-2009

Pentru eviden]ierea dinamicii economiei `n cei doi ani am folosit 3 indicatori: num\r firme, num\r salaria]i [i cifra de afaceri. Ace[ti trei indicatori au fost analiza]i pe mai multe paliere: na]ional, regiune de dezvoltare, mediu reziden]ial.
51
La nivel na]ional au fost `nregistrate la ONRC `n 2008, 661.702 firme pentru ca `n 2009 s\ r\mn\ 626.557; avem astfel o reducere cu 5,3% a num\rului de firme pe ansamblul economiei na]ionale. Sub aspectul mediului reziden]ial se constat\ c\ diminuarea procentual\ a num\rului de firme din mediul rural este mai mic\ dect cea din mediul na]ional. Tabelul nr. 1. Dinamica num\rului de firme pe ani, dup\ mediul reziden]ial Anul 2008 2009 Diferen]a Nr. firme rural 114.396 110.286 -3,6% Nr. firme urban 547.306 516.271 -5,7% Nr. firme national 661.702 626.557 -5,3%
Surs\: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului
Sub aspect procentual se constat\ c\ mediul urban de]ine 82,7% din num\rul total de firme la 51,3% din totalul popula]iei Romniei, `n timp ce `n mediul rural care de]ine 48,7% din popula]ie exist\ doar 17,3% din num\rul total de firme romne[ti. Avem astfel un accentuat decalaj `ntre num\rul de firme din mediul urban [i cel din mediul rural. Una din explica]ii este introducerea din trimestrul II al anului 2009 a impozitului forfetar, fapt ce a condus la suspendarea activit\]ii unui num\r `nsemnat de firme micro [i mici. Diferen]a de spirit antreprenorial `n rndul popula]iei rezidente `n mediul rural fa]\ de mediul urban este evident\ [i sub aspectul indicatorului num\r de firme la 1.000 locuitori. Astfel ini]iativa antreprenorial\ este de 3,8 ori mai pronun]at\ `n mediul urban spre deosebire de cea rural\. Tabelul nr. 2. Num\rul de firme la 1.000 locuitori Anul 2008 2009 Mediul rural 11.9 11.4 Mediul urban 46.3 43.7 Nivel na]ional 30.8 29.2
Pentru `n]elegerea dinamicii activit\]ii economice `n cei doi ani de referin]\ este important\ analiza distribu]iei lor regionale. Astfel, sub aspectul num\rului total de firme, regiunea Bucure[tiIlfov `[i spore[te ponderea procentual\, cu 0,9%, `n totalul firmelor la nivel na]ional, iar regiunile Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest au r\mas la aceia[i pondere `n 2009 fa]\ de 2008. Tabelul nr. 3. Num\rul total de firme pe ani [i regiuni de dezvoltare Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 155.968 23.6 153.790 24.5 Centru 81.886 12.4 76.147 12.2 Nord-Est 72.267 10.9 66.549 10.6 Nord-Vest 94.389 14.3 88.258 14.1 Sud Muntenia 81.382 12.3 76.800 12.3 Sud-Est 65.016 9.8 61.192 9.8 Sud-Vest Olteania 48.444 7.3 45.183 7.2 Vest 62.350 9.4 58.638 9.4 Total firme 661.702 100 626.557 100
Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului
Regiunea de dezvoltare
52
RURAL ANTREPRENO R
~n mediul rural se observ\ `n genere aceea[i situa]ie ca la nivel na]ional: cre[te num\rul de firme `n comunele din jurul Municipiului Bucure[ti. Regiunile de dezvoltare din sudul Romniei `nregistreaz\, sub aspectul num\rului de firme `nscrise la ONRC, o stagnare sau o u[oar\ cre[tere a ponderii. Estul [i Centrul Romniei scad ca pondere procentual\ din totalul firmelor din mediul rural `n anul 2009 spre deosebire de anul 2008. Tabelul nr. 4. Num\rul de firme din mediul rural pe ani [i regiuni de dezvoltare Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme din mediu rural din mediu rural din mediu rural din mediu rural `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 6.993 6.1 7.376 6.7 Centru 15.358 13.4 14.650 13.3 Nord-Est 17.196 15 16.129 14.6 Nord-Vest 18.354 16 17.354 15.7 Sud Muntenia 23.641 20.7 22.892 20.8 Sud-Est 11.044 9.7 10.780 9.8 Sud-Vest Olteania 9.765 8.5 9.426 8.5 Vest 12.045 10.5 11.679 10.6 Total firme 114.396 100 110.286 100 `n mediul rural
~n mediul urban num\rul de firme `nregistreaz\ o dinamic\ mai accentuat\. Urbanul din regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te semnificativ prezen]a `n peisajul economic iar `n toate celelalte regiuni de dezvoltare scade ca pondere procentual\ la nivel na]ional. Tabelul nr. 5. Num\rul de firme din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme de dezvoltare din mediu urban din mediu urban din mediu urban din mediu urban `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 148.975 27.2 146.414 28.4 Centru 66.528 12.2 61.497 11.9 Nord-Est 55.071 10.1 50.420 9.8 Nord-Vest 76.035 13.9 70.904 13.7 Sud Muntenia 57.741 10.6 53.908 10.4 Sud-Est 53.972 9.9 50.412 9.8 Sud-Vest Olteania 38.679 7.1 35.757 6.9 Vest 50.305 9.2 46.959 9.1 Total firme 547.306 100 516.271 100 `n mediul urban
~n concluzie, sub aspect regional se observ\ c\, exceptnd regiunea Bucure[ti-Ilfov unde am avut o cre[tere a num\rului de firme att `n mediul urban (+1,1%) ct [i mediul rural (+0.6%), `n regiunile Nord-Est [i Nord-Vest au avut loc diminuari semnificative ale num\rului de firme din rural: -0.4% `n Nord-Est [i -0.3% `n Nord-Vest. ~n mediul urban, cu excep]ia regiunii Bucure[tiIlfov, `n toate celelate regiuni a avut loc o diminuare a num\rului de firme (cele mai mari diminu\ri `nregistrndu-se `n regiunile Nord-Est, Nord-Vest [i Centru).
53
Dincolo de aspectul numeric al firmelor, o imagine sugestiv\ este dat\ de cifra de afaceri. Cifra de afaceri realizat\ `n mediul urban este de 9,7 ori mai mare dect `n mediul rural, `n condi]iile `n care raportul de popula]ie este de 1,2 ori. Deci o rat\ de profitabilitate de peste 8 ori mai mare `n urban dect `n mediul rural. Pe de alt\ parte, cifra de afaceri a firmelor din mediul rural a crescut cu peste 10,3% `n 2009 fa]\ de 2008, `n condi]iile `n care `n mediul urban cifra de afaceri a sc\zut cu 6,7%. Tabelul nr. 6. Dinamica cifrei de afaceri pe ani [i mediu reziden]ial Anul Cifra de afaceri a a firmelor din mediul rural 99.513.882.409 109.747.662.194 +10.3% Cifra de afaceri a a firmelor din mediul urban 964.770.516.960 899.915.672.003 -6,7% Cifra de afaceri a a firmelor din mediul na]ional 1.064.284.399.369 1.009.663.334.197 -5,1%
2008 2009 Diferen]a
Aceste ponderi procentuale trebuie privite [i `n contextul `n care indicele armonizat al pre]urilor de consum (IAPC) `n ianuarie 2009 fa]\ de ianuarie 2008 a fost de 7,9% iar `n ianuarie 2010 fa]\ de ianuarie 2009 a fost de 5,4%. De asemenea rata infla]iei `n 2008 a fost de 6,3%, iar `n 2009 a fost de 4,7 % (cea mai mare din Europa). Dinamica cifrei de afaceri a `nregistrat diferen]e regionale semnificative `ntre 2008 [i 2009. Astfel regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te ponderea economic\ la nivel na]ional; aproape jum\tate din volumul cifrei de afaceri se realizeaz\ `n Capital\ [i `n `mprejurimile sale, iar `n regiunea Sud Muntenia se ruleaz\ a 10-a parte din volumul cifrei de afaceri a firmelor. Explica]ia ponderii deosebite a regiunii Bucure[ti-Ilfov ]ine de faptul c\ mai toate marile companii [i b\nci `[i au sediul aici. Cele dou\ regiuni din arcul carpatic (Centru [i Nord Vest) au fiecare `n jur de 9-10% din totalul afacerilor la nivel na]ional, dar jude]ele din regiunea Centru [i-au consolidat pozi]ia economic\ `n perioada de criz\. Tabelul nr. 7. Volumul cifrei de afaceri la nivel na]ional, pe ani [i regiuni de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor la afaceri a firmelor a firmelor la afaceri a firmelor nivel na]ional la nivel na]ional nivel na]ional la nivel na]ional `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 497.093.493.583 46.7 496.409.546.188 49.2 Centru 98.123.032.741 9.2 102.503.886.183 10.2 Nord-Est 61.847.203.974 5.8 54.712.087.607 5.4 Nord-Vest 96.472.141.565 9.1 85.471.546.579 8.5 Sud Muntenia 112.170.868.399 10.5 100.783.896.743 10.0 Sud-Est 80.012.511.163 7.5 66.451.869.952 6.6 Sud-Vest Oltenia 50.780.604.326 4.8 43.668.467.994 4.3 Vest 67.784.543.618 6.4 59.662.032.951 5.9 Total cifra afaceri 1.064.284.399.369 100.0 1.009.663.334.197 100.0
~n mediul rural regiunea Nord Est [i-a consolidat cel mai spectaculos pozi]ia, `nregistrnd o cre[tere a cifrei de afaceri cu peste 20% `n anul 2009, urmat\ de regiunea Centru. ~n toate
54
RURAL ANTREPRENO R
celelalte regiuni firmele din mediul rural au `nregistrat sc\deri semnificative ale cifrei de afaceri, cu prec\dere `n regiunile Sud Muntenia (-7.1%), Vest (-4.2%) [i Nord-Vest (-4.2%). Tabelul nr. 8. Volumul cifrei de afaceri a firmelor din mediul rural pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul rural din mediul rural `n anul 2008 `n anul 2008 20.461.529.103 20.6 12.266.079.160 12.3 10.537.262.061 10.6 13.788.148.999 13.9 19.891.948.669 20.0 5.805.983.902 5.8 5.974.651.328 6.0 10.788.279.187 10.8 99.513.882.409 100.0 Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul rural din mediul rural `n anul 2009 `n anul 2009 20.917.331.976 14.4 26.248.510.951 18.0 45.203.344.591 31.1 14.146.450.715 9.7 18.751.273.721 12.9 5.939.661.176 4.1 4.704.034.555 3.2 9.531.656.084 6.6 145.442.263.769 100
Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total cifra afaceri `n mediul rural
O situa]ie oarecum similar\ evolu]iei na]ionale se `nregistreaz\ `n mediul urban. Regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i consolideaz\ pozi]ia `nregistrnd o cre[tere a ponderii cifrei de afaceri cu 3,4% `n timp ce `n celelalte regiuni s-au `nregistrat diminu\ri. Tabelul nr. 9. Cifra de afaceri a firmelor din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul urban din mediul urban `n anul 2008 `n anul 2008 476.631.964.480 49.4 85.856.953.581 8.9 51.309.941.913 5.3 82.683.992.566 8.6 92.278.919.730 9.6 74.206.527.261 7.7 44.805.952.998 4.6 56.996.264.431 5.9 964.770.516.960 100 Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul urban din mediul urban `n anul 2008 `n anul 2009 475.492.214.212 52.8 76.255.375.232 8.5 45.203.344.591 5.0 71.325.095.864 7.9 82.032.623.022 9.1 60.512.208.776 6.7 38.964.433.439 4.3 50.130.376.867 5.6 899.915.672.003 100
Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total
Un al treilea element important `n explicarea dinamicii mediului economic `l reprezin]\ num\rul de salaria]i. La nivel na]ional num\rul de salaria]i conform datelor furnizate de ONRC era `n 2008 de 4.813.871, iar `n 2009 de 4.253.190. S-a `nregistrat o reducere de 11,6% a num\rului de salaria]i `n 2009 fa]\ de 2008. Sub aspectul distribu]iei pe medii reziden]iale se observ\ c\ `n mediul urban, spre deosebire de mediul rural, au fost ocupa]i de 7,4 ori mai mul]i angaja]i `n
55
2008 [i de 7,2 ori mai mul]i `n 2009. Reamintim c\ raportul de popula]ie dintre urban [i rural este de 1,2 `n favoarea mediului urban. De altfel num\rul de salaria]i la 1.000 de locuitori este `n mediul rural de 59 `n 2008 [i 53 `n 2009, pe cnd `n mediul urban a fost de 358 `n 2008 [i 315 `n 2009. ~n alt\ ordine de idei, pierderea de personal a fost de 9,2% la firmele din mediul rural, spre deosebire de 12 % ct s-a `nregistrat `n mediul urban. Tabelul nr. 10. Distribu]ia num\rului de salaria]i pe ani [i medii reziden]iale
Anul 2008 2009 Diferen]a
Num\r salaria]i `n mediul rural 572.420 519.896 -9.2%
Num\r salaria]i `n mediul urban 4.241.451 3.733.294 -12%
Num\r salaria]i la nivel na]ional 4.813.871 4.253.190 -11.6%
~n condi]iile `n care ponderea popula]iei active (46%) nu difer\ dup\ mediile de reziden]\, explica]ia decalajului foarte mare dintre num\rul de salaria]i din urban [i rural rezid\ `n principal `n faptul c\ marile `ntreprinderi economice `[i au sediul `n ora[e, ceea ce `ncurajeaz\ navetismul, iar ocuparea `n mediul rural este realizat\ `n domeniul agricol, dominat de mici agricultori. Despre eficien]a ocup\rii `n mediul rural putem spune doar c\ produce 6% din PIB [i ocup\ 28% din popula]ia activ\ a Romniei. O diferen]a semnificativ\ observ\m, din perspectiva num\rului de salaria]i, pe regiuni de dezvoltare. ~n ruralul din regiunea Bucure[ti-Ilfov s-a `nregistrat o cre[tere a ponderii num\rului de salaria]i cu 0.9%, iar `n cel din Nord-Vest cu 0.5%. Trebuie totu[i s\ preciz\m multe firme din Bucure[ti `[i reloc\ sediile `n localit\]ile rurale din preajm\. Cea mai `nsemnat\ reducere a num\rului de salaria]i s-a `nregistrat `n regiunile Vest (0,7%), Centru (-0,6%) [i Sud-Vest (-0,4%). Tabelul nr. 11. Num\rul total de salaria]i pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Num\r de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2008 1.449.194 619.145 421.760 540.356 542.157 411.641 347.803 481.815 4.813.871 % din num\rul de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2008 30.1 12.9 8.8 11.2 11.3 8.6 7.2 10.0 100 Num\r de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2009 1.317.045 524.373 376.076 498.611 477.502 375.640 289.891 394.052 4.253.190 % din num\rul de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2009 31.0 12.3 8.8 11.7 11.2 8.8 6.8 9.3 100
Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i la nivel na]ional
56
RURAL ANTREPRENO R
Distribu]ia regional\ a salaria]ilor din firmele rezidente `n mediul rural a ar\tat importante evolu]ii regionale. Sc\derea num\rului de salaria]i `n contextul crizei a fost mai mic\ `n raport cu anul anterior `n regiunile Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest [i Sud-Est. Diminu\ri ale personalului s-au `nregistrat cu deosebire `n regiunea Sud-Vest Oltenia. Tabelul nr. 12. Num\rul de salaria]i din mediul rural, pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Num\r de salaria]i din mediul rural `n anul 2008 50.454 86.339 71.332 86.425 108.629 41.465 66.457 61.319 572.420 % din num\rul de salaria]i din mediul rural `n anul 2008 8.8 15.1 12.5 15.1 19.0 7.2 11.6 10.7 100 Num\r de salaria]i din mediul rural `n anul 2009 56.941 75.705 67.437 84.679 101.188 42.652 31.283 60.011 519.896 % din num\rul de salaria]i din mediul rural `n anul 2009 10.9 14.5 12.9 16.3 19.4 8.2 6.0 11.5 100
Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i `n mediul rural
Reducerile de personal angajat s-au realizat `n principal `n propor]ii corespunz\toare urbanului de]inut de regiunea de dezvoltare respectiv\. Subliniem c\ `n mediul urban din regiunea Bucure[ti- Ilfov reducerea de salaria]i a fost mai mic\. Sc\derea de personal cea mai accentuat\ din mediul urban este eviden]iat\ `n regiunea Vest.
Tabelul nr. 13. Num\rul de salaria]i din mediul urban, pe ani [i regiuni de dezvoltare
Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i `n mediul urban
Num\r de salaria]i din mediul urban `n anul 2008 1.398.740 532.806 350.428 453.931 433.528 370.176 281.346 420.496 8.482.902
% din num\rul de salaria]i din mediul urban `n anul 2008 16.5 6.3 4.1 5.4 5.1 4.4 3.3 5.0 100
Num\r de salaria]i din mediul urban `n anul 2009 1.260.104 448.668 308.639 413.932 376.314 332.988 258.608 334.041 7.466.588
% din num\rul de salaria]i din mediul urban `n anul 2009 16.9 6.0 4.1 5.5 5.0 4.5 3.5 4.5 100
57
MI{CAREA ANTREPRENORIAL| ~N PERIOADA 2008-2010

Dincolo de o analiz\ static\ a activit\]ii antreprenoriale `n economia na]ional\, avem [i una dinamic\, reliefat\ prin intr\rile [i ie[irile firmelor din mediul economic.
Noi `nregistr\ri de firme la ONRC

Privit\ sub aspect numeric na]ional constat\m c\ `n 2008 num\rul de noi firme `nregistrate la ONRC reprezenta 26% din num\rul total de firme la sfr[itul anului, `n 2009 ponderea intr\rilor scade la 22%. O u[oare cre[tere a num\rului de `nregistr\ri se observ\ `n 2010 comparativ cu 2009. Efectele crizei [i ale unor m\suri economice ì determin\ pe `ntreprinz\tori s\ fie mai circumspec]i `n demararea unei noi afaceri. Tabelul nr. 14. Num\rul de salaria]i din mediul urban, pe ani [i regiuni de dezvoltare ~nregistrarea de noi firme `n 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 30.022 20.8 Centru 17.257 12.0 Nord-Est 18.408 12.8 Nord-Vest 21.401 14.8 Sud-Muntenia 19.603 13.6 Sud-Est 14.038 9.7 Sud-Vest Oltenia 10.469 7.3 Vest 13.024 9.0 Total `nregistr\ri 144.222 100 la nivel na]ional
~nregistrarea de noi firme `n 2009 Cifre Procente absolute 22.322 19.2 14.010 12.1 15.452 13.3 16.428 14.2 16.328 14.1 11.741 10.1 8.881 7.7 10.857 9.4 116.019 100
~nregistrarea de noi firme `n 20010 Cifre Procente absolute 23.202 18.9 15.056 12.2 15.814 12.9 18.652 15.2 16.924 13.8 12.238 9.9 10.199 8.3 10.937 8.9 123.022 100
~n 2008 existau la nivel na]ional 25,5 firme la 1.000 de locuitori pentru ca `n 2008 valoarea acestui indicator s\ scad\ la 24. ~n anul 2008 constat\m c\ rata de `noire a mediului economic (noi `nregistr\ri) este de 6,7 firme la 1.000 de locuitori. ~n 2009, primul an de recesiune economic\, valoarea acestui indice scada la 5,4 firme, pentru ca `n 2010 s\ creasc\ u[or la o valoare de 5,7. ~n toat\ ]ara, `n toate regiunile de dezvoltare s-a `nregistrat o diminuare a inten]iei antreprenoriale `n 2009 [i 2010. Totu[i cea mai accentuat\ sc\dere a demersului de ini]iere antreprenorial\ s-a `nregistrat `n regiunea Bucure[ti-Ilfov; Capitala [i jude]ul `nconjur\tor fiind zona /barometrul evolu]iei economice romne[ti. Tabelul nr.15. Indicele Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000 Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Na]ional
Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC
58
2008 13.3 6.8 5.0 7.9 6.0 5.0 4.7 6.8 6.7
2009 9.9 5.5 4.2 6.0 5.0 4.2 3.9 5.6 5.4
2010 10.3 6.0 4.3 6.9 5.2 4.4 4.5 5.7 5.7
RURAL ANTREPRENO R
Din punct de vedere reziden]ial demararea de noi afaceri este mai mic\ `n mediul rural dect `n mediul urban. Num\rul de noi afaceri pornite `n mediul rural este de 3 ori mai mic dect cel din urban `n condi]iile `n care popula]ia urban\ este de 1,2 ori mai mare dect cea rural\. Dac\ `n 2009 s-au `nregistrat cu 3% mai pu]ine firme `n rural dect `n anul anterior, `n 2010 se constat\ o cre[tere a demersului antreprenorial att fa]\ de anul anterior ct [i fa]\ de 2008. Sub aspect regional cel mai mare reviriment antreprenorial se constat\ `n ruralul din regiunile Nord-Vest [i Sud-Vest Oltenia. Tabelul nr. 16. ~nregistr\rile de noi firme `n mediul rural `n perioada 2008-2010 ~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 1.973 5.5 Centru 4.510 12.5 Nord-Est 5.887 16.3 Nord-Vest 5.907 16.4 Sud-Muntenia 7.851 21.8 Sud-Est 3.462 9.6 Sud-Vest Oltenia 3.190 8.9 Vest 3.248 9.0 Total `nregistr\ri 36.028 100.0 la nivel rural
~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2009 Cifre Procente absolute 1.920 5.4 4.396 12.5 6.002 17.0 5.511 15.6 7.317 20.8 3.658 10.4 3.087 8.8 3.351 9.5 35.242 100
~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2010 Cifre Procente absolute 2.137 5.1 5.682 13.5 6.180 14.7 7.885 18.8 8.039 19.1 4.103 9.8 4.261 10.1 3.700 8.8 41.987 100
Sub aspectul indicelui noi afaceri `nregistrate la 1.000 de locuitori se observ\ c\ ruralul din regiunile de dezvoltare reintr\ `n tiparele antreprenoriale specifice zonei din care face parte dup\ o reducere sau stagnare `n anul 2009. Un reviriment se constat\ cu prec\dere `n regiunile Nord-Vest (+1,5%), Sud-Vest Oltenia (+0.9%) [i Sud-Est (+0.6%). Aceste valori trebuie privite sub aspectul cre[terii generale a antreprenoriatului rural, cu 0,7 ini]iative antreprenoriale la 1.000 locuitori. Tabelul nr.17. Indicele Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000 `n mediul rural, pe regiuni de dezvoltare Regiune Indice Rural 2008 Bucure[ti-Ilfov 11.0 Centru 4.4 Nord-Est 2.8 Nord-Vest 4.7 Sud-Muntenia 4.1 Sud-Est 2.7 Sud-Vest Oltenia 2.7 Vest 4.6 Total `nregistr\ri la nivel rural 3.7
Indice Rural 2009 10.7 4.3 2.8 4.3 3.8 2.9 2.6 4.7 3.7
Indice Rural 2010 11.9 5.5 2.9 6.2 4.2 3.2 3.6 5.2 4.4
Analiza noilor `nregistr\ri de firme din mediului urban din perspectiv\ regional\ arat\ o sc\dere `nsemnat\ a dorin]ei de finalizare a inten]iei antreprenoriale. Valori mai sc\zute `n 2009 comparativ cu 2008 se `nregistreaz\ `n regiunile Nord-Vest (sc\derea cu 30% a num\rului de firme nou
59
deschise `n 2009 fa]\ de 2008) [i Bucure[ti-Ilfov (-27,2% sc\dere). ~n 2010 doar ora[ele din regiunile Bucure[ti-Ilfov [i Sud-Vest Oltenia dau u[oare semne de revigorare antreprenorial\. Tabelul nr. 18. ~nregistr\rile de noi de firme `n mediul urban `n perioada 2008-2010 ~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 28.043 25.9 Centru 12.747 11.8 Nord-Est 12.521 11.6 Nord-Vest 15.494 14.3 Sud-Muntenia 11.752 10.9 Sud-Est 10.576 9.8 Sud-Vest Oltenia 7.279 6.7 Vest 9.776 9.0 Total `nregistr\ri 108.188 100 la nivel na]ional
~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2009 Cifre Procente absolute 20.402 25.3 9.614 11.9 9.450 11.7 10.917 13.5 9.011 11.2 8.083 10.0 5.794 7.2 7.506 9.3 80.777 100
~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2010 Cifre Procente absolute 21.065 26.0 9.374 11.6 9.634 11.9 10.767 13.3 8.885 11.0 8.135 10.0 5.938 7.3 7.237 8.9 81.035 100
Totu[i indicele num\r noi `nregistr\ri de firme la 1.000 locuitori arat\ c\ revirimentul antreprenorial `n mediul urban este departe de a se fi produs. C\derea indicelui `n ora[e este general\ `n toate regiunile de dezvoltare, cu deosebire `n regiunile Bucure[ti-Ilfov (-3,4%) [i Nord-Vest (-3,3%). Tabelul nr. 19. Indicele Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000 locuitori `n mediul urban, pe regiuni de dezvoltare Regiune Indice Urban 2008 Bucure[ti-Ilfov 13.5 Centru 8.5 Nord-Est 7.8 Nord-Vest 10.7 Sud-Muntenia 8.7 Sud-Est 6.8 Sud-Vest Oltenia 6.8 Vest 8.1 Total `nregistr\ri la nivel urban 9.2
Indice Urban 2009 Indice Urban 2010 9.8 10.1 6.4 6.2 5.9 6.0 7.5 7.4 6.6 6.6 5.2 5.3 5.4 5.5 6.2 6.0 6.8 6.9
Radieri de firme la ONRC

Un fenomen firesc `ntr-o economie de pia]\ este [i ie[irea firmelor din mediul economic. Ceea ce face diferen]a `ntre un climat economic pozitiv [i unul negativ este [i num\rul de firme radiate din registrul comer]ului. Perioada analizat\ 2008-2010 este caracterizat\ printr-o reducere semnificativ\ num\rului de firme din Romnia. Cauzele acestei situa]ii ]in att de efectele crizei economice dar [i de politica guvernamental\ de sporire a taxelor pentru `ntreprinderile economice. Introducerea impozitului forfetar a desfiin]at foarte multe `ntreprinderi de familie. Astfel, dac\ `n 2008 num\rul de firme radiate la nivel na]ional era de 10.8% din totalul firmelor, `n 2009 procentul a crescut la 39%. ~n 2010, de[i nu avem date despre num\rul total de firme
60
RURAL ANTREPRENO R
existente la nivel national, putem estima un procent mai mare lund `n calcul c\ num\rul de radieri a crescut fa]\ de 2009 cu 25% iar num\rul de noi `nregistri cu doar 6% rezultnd o pierdere efectiv\ de alte 14 puncte procentuale fa]\ de 2008. Avem astfel de-a face cu o cur\]irea economiei romne[ti, un prim examen de productivitate [i manageriat. Toate acestea confirm\ obiectivul proiectului de cre[tere a competen]elor manageriale [i cre[tere/valorificare mai mare a poten]ialului afacerilor viabile. Tabelul nr. 20. Radierile de firme la nivel na]ional `n perioada 2008-2010 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2008 Cifre Procente absolute 6.697 11.4 9.074 15.4 6.707 11.4 10.752 18.2 6.516 11.1 7.355 12.5 5.191 8.8 6.631 11.3 58.923 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2009 Cifre Procente absolute 31.102 15.4 29.189 14.4 28.181 13.9 32.299 16.0 22.586 11.2 24.733 12.2 15.416 7.6 18.697 9.2 202.203 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2010 Cifre Procente absolute 32.167 12.7 33.134 13.1 39.320 15.6 42.431 16.8 32.656 12.9 27.838 11.0 21.352 8.5 23.696 9.4 252.594 100
Regiunea de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total radieri la nivel na]ional
Ac]iunea de radiere a firmelor din Registrul Comer]ului a fost mai intens\ `n 2009 `n mediul urban, mult mai sensibil la schimb\rile economice, pentru ca `n 2010 s\ recepteze mult mai puternic criza [i firmele din mediul rural. Mediul rural din regiunea Bucure[ti-Ilfov a sim]it mult mai pu]in efectele crizei att `n 2009 ct [i `n 2010. S\ nu uit\m totu[i c\ este un rural atipic prin faptul c\ g\zduie[te mari firme care [i-au mutat activitatea din Bucure[ti `n zona rural\ `nconjur\toare. Firmele din mediul rural din regiunea de dezvoltare Nord-Est au resim]it cel mai greu efectele crizei, aici `nregistrndu-se cel mai mare num\r de firme radiate comparative cu anul 2008. Tabelul nr. 21. Radierile de firme din mediul rural `n perioada 2008-2010 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2008 Cifre Procente absolute 6.697 11.4 9.074 15.4 6.707 11.4 10.752 18.2 6.516 11.1 7.355 12.5 5.191 8.8 6.631 11.3 58.923 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2009 Cifre Procente absolute 31.102 15.4 29.189 14.4 28.181 13.9 32.299 16.0 22.586 11.2 24.733 12.2 15.416 7.6 18.697 9.2 202.203 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2010 Cifre Procente absolute 32.167 12.7 33.134 13.1 39.320 15.6 42.431 16.8 32.656 12.9 27.838 11.0 21.352 8.5 23.696 9.4 252.594 100
Regiunea de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total radieri la nivel na]ional

61
~n mediul urban din regiunile Bucure[ti-Ilfov [i Nord-Est s-au `nregistrat cele mai multe radieri de firme din Registrul Comer]ului. Dac\ Bucure[ti-Ilfov este barometrul economic al Romniei, regiunea Nord-Est r\mne cea mai vulnerabil\ [i subdezvoltat\ zon\ a Romniei din punct de vedere antreprenorial. Tabelul nr. 22. Radierile de firme din mediul urban `n perioada 2008-2010 Radierile de firme din mediul urban `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 6.307 13.9 Centru 7.103 15.7 Nord-Est 4.772 10.5 Nord-Vest 8.214 18.1 Sud-Muntenia 4.304 9.5 Sud-Est 5.559 12.3 Sud-Vest Oltenia 3.672 8.1 Vest 5.388 11.9 Total radieri firme 45.319 100 `n urban
Radierile de firme din mediul urban `n anul 2009 Cifre Procente absolute 29.744 18.3 23.249 14.3 21.423 13.2 25.354 15.6 15.725 9.7 19.841 12.2 12.024 7.4 14.880 9.2 162.240 100
Radierile de firme din mediul urban `n anul 2010 Cifre Procente absolute 30.365 17.5 23.725 13.6 23.818 13.7 29.212 16.8 17.709 10.2 18.660 10.7 13.147 7.6 17.193 9.9 173.829 100
Soldul antreprenorial `n perioada 2008-2010

Dincolo de intr\rile [i ie[irile din registrul comer]ului important este ceea ce r\mne din aceast\ dinamic\ fireasc\ a vie]ii economice [i antreprenoriale. Astfel dup\ un an de sc\dere economic\, `n 2009 spre deosebire de 2008, `n Registrul Comer]ului erau cu 86.184 mai pu]ine firme. Sc\derea se continu\ [i `n 2010 cu `nc\ 129.572 firme. Practic cumulnd putem spune c\ num\rul de firme din eviden]ele na]ionale la sfarsitul anului 2010 era mai mic cu 215.756 firme. Este mai mult dect edificatoare aceast\ comprimare a economiei na]ionale, aceast\ restrngere a demersurilor antreprenoriale. Tabelul nr. 23. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri la nivel na]ional `n 2008-2010 Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total na]ional Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2008 23.325 8.183 11.701 10.649 13.087 6.683 5.278 6.393 85.299 Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2009 - radieri `n 2010 -8.780 -8.965 -15.179 -18.078 -12.729 -23.506 -15.871 -23.779 -6.258 -15.732 -12.992 -15.600 -6.535 -11.153 -7.840 -12.759 -86.184 -129.572
62
RURAL ANTREPRENO R
Dincolo de acest fapt cu relevan]\ na]ional\ `ngrijor\tore este situa]ia antreprenoriatului din mediul rural. Confruntat cu o deficien]\ cronic\ `n materie de motiva]ie [i competen]\ antreprenorial\, ruralul romnesc este supus [i presiunii crizei economice mondiale. Antreprenoriatul rural se restrnge cu peste 20%, procent comparativ cu ponderea pe care o are la nivel na]ional (21%), fiind la fel de afectat ca [i urbanul, fapt ce conserv\ decalajul foarte mare de ac]iune antreprenorial\. ~n acest context eforturile pentru revigorarea economic\ a ruralului trebuie sus]inute pe mai multe fronturi: pe cel al crizei economice, al dezvolt\rii infrastructurii economice [i al mentalit\]ii/motiva]iei pentru drumul antreprenorial. Evident c\ efoturile ]in de cultura regional\. Paradoxal este faptul c\ cele mai afectate regiuni de dezvoltare sunt cele care au un grad mai ridicat de dezvoltare: Nord-Vest, Centru [i Sud-Est. Ne afl\m astfel `n fa]a unei sc\deri a `ncrederii `n demersul antreprenorial; este necesar un efort de motivare [i competen]\. ~n acest context se `nscrie [i proiectul Rural Antreprenor. Tabelul nr. 24. Diferenta dintre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul rural `n perioada 2008-2010 Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total rural Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2008 1.583 2.539 3.952 3.369 5.639 1.666 1.671 2.005 22.424 Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2009 - radieri `n 2010 562 335 -1.544 -3.727 -756 -9.322 -1.434 -5.334 456 -6.908 -1.234 -5.075 -305 -3.944 -466 -2.803 -4.721 -36.778
Mediul urban [i-a restrns activitatea cu ponderea pe care o are `n demersul antreprenorial (80%), cu 174.257 firme `n Registrul Comer]ului. Soldul negativ (noi `nregistr\ri-radieri) raportat la popula]ia zonei este mult mai evident `n urbanul din Nord-Vest [i Centru. Tabelul nr. 25. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul urban `n perioada 2008-2010 Regiune de dezvoltare Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2008 21.736 5.644 7.749 7.280 7.448 5.017 3.607 4.388 62.869 Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2008 -9.342 -13.635 -11.973 -14.437 -6.714 -11.758 -6.230 -7.374 -81.463 Diferen]a `nregistr\ri - radieri `n 2008 -9.300 -14.351 -14.184 -18.445 -8.824 -10.525 -7.209 -9.956 -92.794 Raportul dintre soldul antreprenorial [i popula]ia urban\ a regiunii -9 -19 -16 -23 -11 -14 -13 -14 -15
Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total urban
63
~n concluzie, mediul rural se confrunt\ cu un decalaj antreprenorial foarte mare reprezint\ 45% din popula]ie [i doar 21% din peisajul antreprenorial na]ional. Dincolo de cadrul existent `n 2008, dup\ doi ani de criz\ el a receptat efectele `n aceea[i m\sur\ ca [i firmele din mediul urban, dovedindu-se la fel de vulnerabil. Dac\ `n unele regiuni de dezvoltare avem un deficit de dezvoltare cronic (de exemplu, `n regiunea Nord-Est), `n altele apare fenomenul de ne`ncredere `n demersul antreprenorial. ~n fa]a acestei situa]ii, dincolo de abord\rile locale [i regionale, r\mne recl\direa `ncrederii [i cre[terea competen]ei antreprenoriale arta [i [tiin]a de a rezista provoc\rilor celui mai dinamic mediu, cel economic.
Cercetarea efectuat\ `n cadrul proiectului Rural Antreprenor a oferit oportunitatea de a concepe [i realiza un studiu cantitativ [i calitativ asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere din mediul rural. Prin proiect oferim o form\ practic\ [i modern\ de `nv\]are. Tinnd cont de specificul grupului ]int\ [i avnd acum rezultatele acestei cercet\ri [i `ntruct majoritatea covr[itoare de aproximativ 75% n-au mai participat la programe de instruire relevante [i 85% au declarat c\ doresc s\ `nve]e [i s\-[i `mbun\t\]easc\ nivelul de cuno[tin]e, putem spune c\ `ndeplinim principalul obiectiv al proiectului: s\ oferim o posibilitate la `ndemn\ de care antreprenorii rurali au nevoie. Andrei GHEORGHE, Director Dezvoltare FNTM
~n conformitate cu priorit\]ile Agendei Lisabona, cu obiectivele de la Goteborg [i cu Orient\rile Strategice Comunitare privind Coeziunea proiectul de fa]\ contribuie la dezvoltarea economiei rurale [i diminuarea disparit\]ilor de dezvoltare `ntre regiunile ]\rii. El stimuleaz\, de asemenea, cre[terea competitivit\]ii economice [i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa[tere. Efectuarea cercet\rii profesioniste din regiunile ]int\ asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere din mediul rural ne ajut\ `n mod eficient s\ adapt\m con]inutul modulelor de curs ce urmeaz\ a fi predate `n cadrul programului de e-Learning. Ca profesor cu peste 40 de ani de experien]\ pot spune c\, prin chestionarea prealabil\ a cursan]ilor despre necesit\]ile lor, despre a[tept\rile lor, prin adaptarea curiculei la nevoile sesizate avem garan]ia unei satisfac]ii de ambele p\r]i. Cercetarea releveaz\ de asemenea c\ majoritatea viitorilor cursan]i se declar\ multumi]i [i `ncrez\tori `n nivelul de cuno[tin]e pe care `l st\pnesc. Suntem convin[i c\ este vorba mai degrab\ de o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelor manageriale, dect una bazat\ pe consultarea unor c\r]i sau pe participarea la cursuri. Dan ARDELEA, Profesor Management Modul Firma [i Mediul Economic
64
UNIUNEA EUROPEAN
GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
Fundaia Naional A Tinerilor Manageri
Titlul programului: Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Titlul proiectului: RURAL-Antreprenor Autorii Cercetrii: Bruno tefan i Marin Burcea Biroul de Cercetri Sociale Editorul materialului: Fundaia Naional a Tinerilor Manageri Data publicrii: iunie 2011 Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei. Perioada de implementare: 2010 - 2012 Grup int: actuali i viitori ntreprinztori din mediul rural Regiuni de Dezvoltare: Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucureti-Ilfov Website: www.ruralantreprenor.ro Partener principal: Fundaia Naional a Tinerilor Manageri FNTM Str. Dumbrava Roie nr. 2, Sector 2, Bucureti Tel: (004) 021 318 38 74, Fax: (004) 0318 145 925 E-mail: info@fntm.ro Web: www.fntm.ro Parteneri proiect: S.C. SIVECO ROMNIA SA, www.siveco.ro PROJOB GmbH, www.projob-weiden.de Formastur SA, www.formastur.es Asociaia Euro < 26, www.euro26.ro

Brosura FNTM - Rural Antreprenor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Brosura FNTM - Rural Antreprenor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

Fundaia Naional A Tinerilor Manageri

Bucure[ti, iunie 2011

Bruno {tefan [i Marin Burcea Biroul de Cercet\ri Sociale

Consultan]i regionali FNTM:

Echipa PROJOB GmbH: Echipa EURO<26:

Echipa Formastur SA:

FACTORII CARE AU F|CUT POSIBIL SUCCESUL PRIMEI AFACERI

TRECEREA LA O AFACERE CARE S| DUREZE

PIEDICI ~NTMPINATE LA DEBUTUL ANTREPRENORIAL

TEMERILE CARE APAR LA ~NCEPEREA UNEI AFACERI

SCHIMB|RILE AP|RUTE DUP| ~NCEPEREA AFACERII

cum s\ dedice acela[i timp partenerului, copiilor, p\rin]ilor.

AUTOEVALUAREA EDUCA}IEI MANAGERIALE

SPRIJINUL EXTERN ~N DEZVOLTAREA AFACERILOR

VIITORUL PROPRIEI AFACERI

Brian Tracy op.cit. pag. 28

DINAMICA DEMERSULUI ANTREPRENORIAL ~N MEDIUL RURAL ~N PERIOADA 2008-2010

SITUA}IA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMNIA ~N PERIOADA 2008-2009

Surs\: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

2008 2009 Diferen]a

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Anul 2008 2009 Diferen]a

Num\r salaria]i `n mediul rural 572.420 519.896 -9.2%

Num\r salaria]i `n mediul urban 4.241.451 3.733.294 -12%

Num\r salaria]i la nivel na]ional 4.813.871 4.253.190 -11.6%

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

MI{CAREA ANTREPRENORIAL| ~N PERIOADA 2008-2010

Noi `nregistr\ri de firme la ONRC

Radieri de firme la ONRC

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

Soldul antreprenorial `n perioada 2008-2010

Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

Fundaia Naional A Tinerilor Manageri

You might also like