STUDIU DE CAZ DATE DESPRE COPIL Numele copilului: T.I. Domiciliul:CONFIDENTIAL; Data nasterii:29.01.2002; Scurt istoric:T.S.

provine dintr-o familie biparental, legal constituit.Este singurul copil al familiei. Tatl este muncitor, mama muncitoare, starea de sntate a membrilor familiei este bun, nu sunt menionate boli grave n copilria lui .De asemenea nu sunt menionate deficiene de limbaj n familie. Tabloul copilului:Tudor a venit n grdini n grupa mijlocie, n grupa mic a frecventat sporadic, deoarece ambii prini lucrau.Devenind mai mare, au ncercat s-l aduc mai frecvent peT.I la grdinia noastr (cu orar normal), n grupa mijlocie.La venirea n grdini, prezint dislalie polimorf si tulburri de ritm si fluen a vorbirii.Tudor nu evit comunicarea cu cei din jur, dar se opreste din vorbire cnd vede c nu e neles, se enerveaz si ncepe s plng. Tipul de intervenie specializat: -dezvoltarea abilitilor de comunicare, corectarea deprinderilor de vorbire necorespunztoare; -stimularea copilului de a intra n relaie si de a comunica cu ceilali copii si cu adulii; -formarea unor deprinderi elementare de autoservire si de comportament, n vederea integrrii n activitatea instructiv-educativ a grupei si grdiniei; -consilierea prinilor. Persoane implicate n proiect:educatoarea grupei S. C., prof. logoped L. E., prinii copilului. Obiective: Pe termen lung: -dezvoltarea exprimrii orale , nelegerea si utilizarea corect a semnificaiilor

structurilor verbale; -corectarea respiraiei defectuoase si obisnuirea copilului cu un mod corect de a respira; -corectarea tulburrilor de limbaj , de ritm si fluen; -dezvoltarea auzului fonematic; -consilierea prinilor. Pe termen scurt: -s ia parte la discuii n mici grupuri informale; -s ntrebe si s rspund la ntrebri; -s ia parte la activitile de nvare n grup, intrnd n relaie cu ceilali copii, cu educatoarea/logopedul. Stabilirea nevoilor specifice _ Nevoia de pronunare corect a sunetelor, pentru a se face neles de colegi; _ Nevoia de exprimare corect (n propoziii), pentru a putea s-si exprime ideile, s povesteasc si s participe la activitile grupei; _ Nevoia de socializare, de integrare ntr-un grup,pentru a stabili relaii de prietenie cu ceilai copii, pentru a nu fi considerat altfel; _ Nevoia de comunicare-legat de celelalte nevoi, pentru c trebuie s-si nving timiditatea, reinerile si s comunice prin cuvnt, pentru a fi neles mai bine; _ Nevoia de a nva-stiut fiind c achiziia de cunostine are la baz dezvoltarea limbajului; _ Nevoia de afeciune-orice copil are nevoie s fie preuit si iubit; _ Nevoia formrii unei bune imagini de sine, de a cpta ncredere n forele proprii si de a participa astfel, activ, la orice activitate realizat n grdini, dar si n familie. PLAN DE INTERVENIE PERSONALIZAT n realizarea acestui program am pus accent pe unitatea si continuitatea activitilor de la grdini n familie, acionnd n urmtoarele direcii, n colaborare cu prof.logoped,

bazndu-m pe metode si srategii centrate pe copil, n funciede particularitile lui: 1.realizarea unor exerciii de gimnastic articulatorie: _ Exerciii de mobilitate pentru maxilar si mandibul:jocul Mic-mare:copilul se ghemuieste , apoi, la ridicare, inspir pe gur si cu voce puternic si gura larg deschis strig Uraa!;execut miscri laterale de mandibul stngadreapta; exerciii de asezare a dinilor de sus pe buza de jos si a dinilor de jos pe buza de sus. _ Exerciii pentru mobilitatea buzelor:sugerea buzelor pe rnd, apoi una sub alta;se fac buzele tromp, se misc la stnga, la dreapta, se rotesc etc. _ Exerciii pentru gimnastica limbii:lipirea limbii de cerul gurii si desprinderea ei cu zgomot;gura usor deschis si miscri laterale ale vrfului limbii, care va atinge alternativ colurile buzelor;exerciii ritmice nsoite de silaba la,de exemplu lola, la-la. n scopul dezvoltrii unei bune motriciti a aparatului fono-articulator, care s permit articularea corect a sunetelor limbii, am exersat, sub form de joc, urmtoarele exerciii: -Sforitul calului:vibrarea surd a buzelor;vibrarea sonor a buzelor:Cum porneste masina;umflarea si baterea obrajilor cu pumnii:Broscua;sugerea obrajilor:Iepurasul;limba iese afar:lopata;limba n form de cup, lat si ngust. _ Exerciii pentru corectarea auzului fonematic:Chemm pisica; S nu speriem psrile; Spune ca mine;Ce ai auzit?;imitarea onomatopeelor. _ Jocuri-exerciiu de emitere de sunete:Suier ca mine,Trenul,Cine suier mai tare? . _ Exerciii de pronunare a sunetelor r,l,s,z,c,b, m. _ Exerciii-frmntri de limb:Ric nu stia s zic;Un pitic asa de mic;Uiteun mos cu un cocolos ntr-un cosetc. _ Jocuri didactice pentru pronunarea corect a cuvintelor, denumirea obiectelor:Ce este aceasta?; Cine trimite cadouri?;Cine a venit?;Cine face asa?.

_ Jocuri didactice ce vizeaz formularea de propoziii:Spune ce face?;Completeaz ce lipseste!;Ce lucreaz mama?; _ Activiti de lectur dup imagini:Familia mea; La magazin: O plimbare cu trenul etc. _ Activiti de memeorizare:Bieelul harnic, Prietenul meu; Prietenii cureniei etc Pentru a relaiona ct mai bine cu ceilali copii, integrndu-se n colectivul grupei ct mai firesc, am organizat activiti variate, care s-i suscite interesul, observnd c atunci cnd particip la activiti care-i plac, comunicarea cu ceilali copii este mult mai bun, T. se antreneaz cu entuziasm n activitate, greselile de pronunie si exprimare sunt mai puine: -participarea la jocuri de rol n care T. are un rol principal:De-a familia;De-a grdinia; De-a trenul; -participarea la activiti de serviciu pe o sptmn( lucrul n echip)Si noi muncim!; -participarea la activiti pe subgrupe, punnd accent pe munca n echip si pe responsabilizarea membrilor; -Participarea , ca ajutor al educatoarei, la unele activiti ale grupei, transmiterea de sarcini restului grupei; -Discuii cu ceilali copii din grup, pentru a-i face s-l neleag pe T., s nu-l evite n jocurile lor, s nu rd atunci cnd pronun gresit, s-l corecteze firesc , fr a-i crea disconfort afectiv. n grdinia noastr, n activitile de diminea se practic sistemul Usilor deschise, fiecare copil avnd posibilitatea s-si aleag activitatea dorit, indiferent de grupa n care se desfsoar.Pentru a-l determina pe T. s comunice deschis si cu celelalte educatoare, l-am antrenat n discuii libere,n jocuri de stimulare a creativitii:Jocul ntrebrilor, Dac as fi, remarcnd c T. are o imaginaie foarte bogat, desennd, modelnd cu plcere, mai ales cnd sunt teme liber alese, lucrrile lui remarcndu-se prin originalitate, inventivitate.Apreciind orice realizare ct de mic, T. a nceput s se

deschidtot mai mult, remarcnd voina lui de a avea rezultate tot mai bune, perseverena cu care lucreaz , nelsnd niciodat sarcina de lucru neterminat.T.s-a atasat foarte mult de copiii din grup, mama lui spunndu-mi ce scandal face atunci cnd nu poate veni la grdini, fiind bolnav.Treptat, lui T. i-a disprut nesigurana n rspunsuri, timiditatea, a nvat s-si controleze ritmul vorbirii, desfsurnd sptmnal si terapie logopedic cu un specialist. Activiti pentru consilierea prinilor n informarea educaional a prinilor am urmrit ca prinii s neleag c pot influena si controla comportamentul lui T., nsusindu-si abilitile de baz n acest sens, c numai dac gndim si acionm mpreun, n mod unitar, l putem ajuta s-si depseasc dificultile. Cum nvm mpreun? -discutarea fa-n fa a problemelor; nvm din bunele practici ale altora;observarea si discutarea comportamentelor parentale cotidiene si particulare, n situaii diferite; informarea prinilor asupra activitilor lui T., asupra progreselor/regreselor si a problemelor ce intervin. Comportamente adecvate propuse prinilor: -rezervai-v un timp anume pentru a vorbi cu copilul.De exemplu:seara sau la plimbare; -vorbii cu T. despre programul zilei, purtai mici discuii despre ceea ce urmeaz s facei mpreun n timpul zilei; nvai-l s-si exprime nevoile cnd nu suntei de fa: mi-e sete; -repetai clar si rar orice exprimare care nu a fost corect, rspundei la propoziiile lui T. prin cuvinte noi, dar care s fie pe nelesul lui; -discutai despre experiene noi pe care le va avea T. la grdini, la dentist, n vacan etc.; -facei plimbri cu T. n mod regulat si vorbii-i despre ce vedei mpreun; -recunoastei eforturile copilului chiar si atunci cnd nu reusesc pe deplin.Fii pozitivi,

referii-v mai nti la ce are bun copilul, acordai-i cu consecven atenie pozitiv, mai multe aprecieri. Concluzii Acordnd o atenie aparte acestui copil, prin intermediul terapiei logopedice, consilierii pedagogice si implicrii familiei, am reusit s facilitez integrarea funcional a lui T. n grupa de copii., participarea lui fireasc la activitile instructiv-educative din grdini.Munca si colaborarea dintre educatoare, logoped, prinii lui T.a constituit un cerc de susinere afectiv, volitiv,de echilibrare si integrare a lui T. n mediul grupei, al grdiniei, ajutndu-l s-si corecteze pronunia, ritmul si fluena vorbirii, s-si construiasc bazele unei imagini de sine pozitive, bazate pe ncrederea c poates fie la fel ca orice copil. BIBLIOGRAFIE Cocan, C.,-Psihopedagogie special-copiii cu probleme de nvare, curs pentru nvmnt la distan, Universitatea Transilvania, Brasov, 2005; ***Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, Bucuresti,2002; Bban, A.,(coordonator)-Consiliere educaional,Editura Imprimeria Ardealului, ClujNapoca, 2001; Vrsmas, E.,-Consilierea si educaia prinilor,Editura Aramis, 2002; Vrsmas, E.,-Educaia copiilor cu cerine educative speciale, Editura Credis, 2000; Bjenaru, L., -Contribuia exerciiului-joc la dezvoltarea limbajului,n Revista nvmntul prescolar,nr.1-2/2004; Bekker,I.,Janssen,H.,-Educai asa!,Bucuresti, 2001.