GHID PRIVIND CRITERII DE ALEGERE A NCERCRILOR I METODELOR DE DETERMINARE A CARACTERISTICILOR FIZICE I MECANICE ALE PMNTURILOR Indicativ GT 001-96

1.GENERALITI
1.1. Prezentul ghid conine indicaii pentru alegerea metodelor celor mai adecvate n vederea determinrii prin ncercri n laborator i pe teren a caracteristicilor geotehnice uzuale (fizice i mecanice) ale pmnturilor n cadrul cercetrii terenului de fundare n vederea elaborrii proiectelor lucrrilor de construcii. El este destinat uzului personalului tehnic avnd calificarea (pregtirea superioar de specialitate) i experiena necesar acestui gen de lucrri. 1.2. Pentru determinarea caracteristicilor fizice i mecanice ale pmnturilor sunt menionate metodele standardizate sau metodele cuprinse n alte prescripii tehnice valabile n Romnia la data elaborrii prezentului ghid practic. n cazuri speciale, pentru care nu exist metode normate n Romnia, sunt recomandate unele metode de determinare care s-au impus n ultimul timp n practica internaional (presiometrie, ncercri edometrice cu viteza de deformare constant etc.). 1.3. Prezentul ghid practic nu se refer la structuri (lucrri) realizate din pmnt pus n oper cu sau fr modificarea compoziiei acestuia (baraje, ecrane, lucrri din pmnt stabilizat, pmnt armat, etc.). Pentru construcii supuse predominant aciunilor dinamice i n cazul aciunilor seismice, la determinarea caracteristicilor terenului de fundare se vor lua n considerare i reglementrile tehnice specifice. 1.4. Caracteristicile fizice i mecanice ale pmnturilor se pot determina prin: - metode directe n laborator (pe probe prelevate din strat) i pe teren (n situ). - metode indirecte, n urma corelrii unor parametri simpli determinai n situ (de exemplu, rezistena sau numrul de lovituri la nfingerea unui penetrometru) cu valori determinate direct. Metodele indirecte sunt mai expeditive; ele se folosesc de regul - n paralel cu metodele directe (n acest caz numrul determinrilor directe putnd fi redus) sau cnd nu este posibil prelevarea unor probe reprezentative de pmnt pentru efectuarea ncercrilor directe n laborator. Corelaiile statistice utilizate pentru interpretarea rezultatelor metodelor indirecte au un caracter orientativ i trebuie verificate pentru fiecare situaie geotehnic n parte, prin comparare cu date obinute din ncercri directe sau din urmrirea comportrii construciilor pe amplasament (tasri, stabilitate, etc.). 1.5. Terminologia i simbolurile sunt n conformitate cu STAS 3300/1-85 i STAS 3950-81, cu unele completri introduse pe baza recomandrilor Comitetului Tehnic pentru Simboluri, Uniti, Definiii i Corelaii al Societii Internaionale de Mecanica Pmnturilor i Fundaii al Societii Internaionale de Mecanica Pmnturilor i Fundaii (ISSMFE) i a unor lucrri de referin din domeniu.

1.6. n tabelele care urmeaz s-au folosit urmtoarele simboluri (n afara simbolurilor standardizate pentru caracteristicile geotehnice - conform STAS 3950-81): - C - pmnturi coezive, - N - pmnturi necoezive, - (T) - ncercri pe teren (n situ), - (S) - ncercri speciale, neprevzute n prescripiile tehnice romneti n vigoare.

2. CARACTERISTICI FIZICE
2.1. Caracteristicile fizice se refer la fazele constituente ale pmntului (solid, lichid, gazoas) i la interaciunile acestor faze. Ele servesc la identificarea i clasificarea acestora precum i la delimitarea straturilor i elementelor geologice din terenul de fundare. Unele se folosesc i la efectuarea unor calcule de tasare, consolidare n timp i rezisten (greutatea volumic - coeficientul de permeabilitate - k etc.). 2.2. n tabelul nr.1 se prezint principalele caracteristici fizice care se determin prin metode directe. Pe baza acestor caracteristici se determin prin calcul i alte caracteristici fizice (densitatea n stare saturat - sat, porozitatea - n, indicele porilor - e, gradul de umiditate - Sr, indicele de plasticitate - Ip, indicele de consisten - Ic, gradul de ndesare - ID>). Greutatea volumic a pmntului se calculeaz pe baza densitii n starea respectiv , cu relaia:

n care g - este acceleraia gravitaiei terestre.

Tabelul nr. 1 Categ. de pmnt C; N C; N

s

Caracteristica

Prescripia tehnic STAS 1913/5-85 STAS 1913/1-88 STAS 1913/2-76 STAS 1913/3-76

Obs.

Granulozitatea Umiditatea Densitatea scheletului Densitatea n stare uscat -

C; N C; N

(1) (2)

Limitele de plasticitate -wPwL Greutatea volumic minim corespunztoare strii uscate - dmin Greutatea volumic maxi-m corespunztoare strii de ndesare maxim - dmax

C N

STAS 1913/4-86 STAS 13021-91

(3) (4)

P 125-84

(4)

C; N Coeficientul de permeabilitate - k C

STAS 1013/6-76 STAS 8942/1-89

(5) (5)

Observaii la tabelul nr. 1 1. Dintre metodele indicate n STAS 1913/3-76 se recomand utilizarea metodei prin tanare. Pentru pmnturi necoezive determinarea se face prin prelevarea eantionului n tan direct din strat (din sondaje deschise) sau din probe netulburate recoltate din foraje, n dispozitive speciale (a se vedea STAS 1242/4-85). 2. n STAS 1913/15-75 se indic metode pentru determinarea pe teren a densitii (greutii volumice) pentru pmnturi cu granule cu dimensiuni de peste 20 mm. 3. Conform recomandrilor Comisiei Europene SPRINT (1993) se prefer utilizarea: - metodei cilindrilor de pmnt, pentru limita inferioar de plasticitate - wp; - metodei cu cupa (Casagrande), pentru limita superioar de plasticitate - wL 4. Determinarea servete la calculul gradului de ndesare ID i al capacitii de ndesare Ci. 5. Pentru determinarea coeficientului de permeabilitate k al pmnturilor coezive, se prefer utilizarea ncercrii de consolidare, conform STAS 8942/1-83. 2.3. n tabelul nr. 2 se arat principalele caracteristici fizice care se pot determina, orientativ, prin metode indirecte (de penetrare).

Tabelul nr. 2 Categ. de pmnt

Caracteristica

Prescripia tehnic STAS 1242/5-88

Observaii (T);(1) (T);(2);(4)

Gradul de ndesare ID

STAS 1242/6-76

C 159-89 Indicele porilor - e N Idem ID STAS 1242/5-88 Indicele de consisten - Ic C STAS 1242/6-76 C 159-89

(T);(3) (5) (T);(1) (T);(2);(6) (T);(2);(6)

Observaii la tabelul nr. 2 1. ncercare de penetrare dinamic n foraj (penetrare standard - SPT). 2. ncercare de penetrare static. 3. Penetrare dinamic cu con. 4. Interpretarea conform STAS 1243/88 i C 159-89. 5. Interpretarea pe baza valorilor ID, conform STAS 1243-88. 6. Interpretarea se face pe baza unor corelaii cu valabilitate local. n cazul pmnturilor coezine cu proprieti tixotrope se utilzeaz numai penetrarea static. 2.4. n tabelul nr. 3 se arat principalele caracteristici fizice proprii unor categorii speciale de pmnturi, care se determin prin metode directe

Tabelul nr. 3 Categ. de pmnt Marnos PSU PUCM PUCM PUCM PUCM

Caracteristica

Prescripia tehnic STAS 7107/3-74 STAS 1913/3-76 STAS 1913/12-88 STAS 1913/12-88 STAS 1913/12-88 STAS 1913/12-88

Observaii

Coninut n carbonat de calciu Densitatea Umflarea liber - UL Limita de contracie - wS Contracia volumic - CV Contracia liniar - CL

(1)

Cldura maxim de umezire qumax Capacitatea de reinere a apei la seciunea de 15 bari - w15 Coninutul n materii organice Densitatea scheletului Umiditatea
s

PUCM

STAS 1913/9-86

PUCM (*) (*) (*)

STAS 9180/73 STAS 7107/1-76 STAS 1913/3-76 STAS 1913/1-82 (2) (3) (4)

*) ncercri care prezint particulariti pentru pmnturi cu coninut de materii organice mai mare de 5%. Observaii la tabelul nr. 3 1. Determinarea se face prin prelevarea eantionului n tan direct din strat, din probe netulburate (monolii) recoltate din sondaje deschise (STAS 1242/3-87) sau din probe netulburate recoltate din foraje cu dispozitive speciale (STAS 1242/2-85). 2. Determinarea coninutului de materii organice se poate face i prin metoda mai expeditiv a ,,arderii" n o etuve speciale sau n cuptoare electrice la temperatura de 550 50 C (conform recomandrii din norma american ASTM 2974-71). 3. Se recomand determinarea prin calcul a densitii scheletului cu relaia:

n care:
m

= 2,65 . . . 2,72 g/cm , densitatea prii minerale; valoarea exact se determin prin ncercri de laborator (STAS 1913/2-76)
0

= 1,40 g/cm , densitatea compuilor organici; MO = coninutul n materii organice (n %).

4. Se recomand uscarea probei la + 85 C. [top]

3. CARACTERISTICI MECANICE

3.1. Caracteristicile mecanice se refer la comportarea pmnturilor sub aciunea solicitrilor mecanice exterioare. Ele se mpart n: caracteristici mecanice de deformabilitate i consolidare i caracteristici mecanice de rezisten (la forfecare). 3.2. La alegerea tipurilor i numrului ncercrilor mecanice este de preferat un numr redus de ncercri calitativ superioare (ncercri triaxiale, forfecare direct) n locul unui numr mare de ncercri calitativ inferioare (compresiune monoaxial etc.). 3.3. n tabelul nr. 4 se arat principalele caracteristici de deformabilitate i consolidare care se determin prin metode directe.

Tabelul nr. 4. Categ. de pmnt C; N C; N C; N

Caracteristica

Prescripia tehnic STAS 8942/189 idem idem

Observaii

Indicele de compresiune - Cc Indicele de recompresiune - Cr Modulul de deformaie edometric - M Coeficientul de compresibilitate volumic - mv Coeficientul de compresibilitate - av

C; N

idem

C; N

idem STAS 8942/189 (S) STAS 8942/189 (S) STAS 8942/189 (S) (1) (1);(2)

Presiunea de preconsolidare p

C; N C

Coeficient de consolidare - cv

Coeficient de consolidare secundar - cx

(1) (1); (2)

Modulul de deformaie linear -E

C; N C; N

STAS 8942/390 C 232-89

(T) (3)

Modulul de deformaie linear nedrenat - Eu

C C

STAS 8942/575 i C 232-89 (S)

(1);(4) (T);(1) (5)

Observaii la tabelul nr. 4 1. Se determin numai pentru pmnturi coezive saturate. 2. ncercri edometrice cu vitez de deformare constant (VDC); se recomand n special pentru pmnturi foarte compresibile. 3. ncercri speciale n aparatul de compresiune triaxial (de tip consolidat-drenat, CD) pentru anumite stri de eforturi. 4. ncercare standardizat neconsolidat-nedrenate (UU) sau ncercare consolidat nedrenat (CU), cu interpretarea rezultatelor conform anexei A. 5. ncercare cu placa pe teren, cu ncrcare rapid, efectuat conform anexei A. 3.4. n tabelul nr. 5 se arat principalele caracteristici de deformabilitate care se determin, orientativ prin metode indirecte.

Tabelul nr. 5 Categ. de pmnt C; N Prescripia tehnic C 159-89

Caracteristica Modulul de deformaie linear E Modulul de deformaie linear Eu nedrenat Modulul de deformaie presiometric - EM

Observaii

(T); (1)

C 159-89

(T); (2)

C; N

(S)

(T); (3)

Observaii la tabelul nr.5 1. Se folosesc corelaii locale (pe baza rezultatelor penetrrii statice sau a penetrrii dinamice cu con. n cazul pmnturilor coezive se recomand numai utilizarea penetrrii statice. 2. Se determin numai pentru pmnturi coezive saturate. Se recomand numai utilizarea penetrrii statice.

3. ncercare presiometric (a se vedea Anexa B). Cu ajutorul unor corelaii stabilite local, pe baza valorilor EM se pot deduce valorile E sau Eu (pentru pmnturi coezive, saturate). 3.5. n tabelul nr. 6 se arat caracteristicile de deformabilitate proprii unor categorii speciale de pmnturi.

Tabelul nr. 6 Categ. de pmnt

Caracteristica

Prescripia tehnic

Observaii

Tasarea specific suplimentar la umezire sub presiunea de 300 kPa - ims Tasarea terenului inundat i tasarea terenului n condiii de umiditate natural -sM sub placa de prob la presiunea de 300 kPa Tasarea prin inundare sub presiunea geologic - Img

PSU

STAS 8942/1-89

(1); (2)

PSU

P 7-92

(T); (2)

PSU

P 7-92 STAS 1913/1288

(T); (3)

Presiunea de umflare - pu

PUCM

Observaii la tabelul nr. 6 1. Determinrile se fac pe eantioane prelevate direct din strat, din probe netulburate (monolii) recoltate din sondaje deschise sau din probe netulburate recoltate din foraje cu dispozitive speciale (STAS 1242/485). 2. Caracteristicile servesc pentru stabilirea sensibilitii la umezire. 3. Caracteristica servete pentru ncadrarea terenului n grupele de sensibilitate la umezire (A sau B, conform STAS 1243-88 i P 7-92). 3.6 n tabelul nr. 7 se arat caracteristicile (parametrii) de rezisten care se determin prin metode directe.

Tabelul nr. 7 Categ. de pmnt

Caracteristica

Prescripia tehnic

Observaii

Unghiul de frecare interioar efectiv - ' Coeziunea efectiv - c' Unghiul de frecare interioar aparent - u Coeziunea aparent - cu Coeziunea aparent - cu (pmnturi coezive saturate u=0)

C; N

STAS 8942/282 C 232-89

(1)

C; N

STAS 8942/282 STAS 8942/6-76

STAS 8942/576 STAS 1243-86

Sensivitatea (St)

STAS 8942/676 (S)

(2) (3)

r;

cr (rezistena la forfecare rezidual)

C; N PSU

(S) P 7-92

(4)

po (rezistena structural)

Observaii la tabelul nr. 7 1. ncercarea se realizeaz cu aparatul triaxial; 2. ncercarea servete la clasificarea pmnturilor dup sensitivitate; 3. ncercarea se realizeaz cu aparatul de forfecare cu palete (v. Anexa D). 4. ncercarea se poate realiza cu aparatul adaptat de forfecare direct sau cu aparatul de forfecare cu palete. n Anexa C se descriu tipurile de ncercri de forfecare a pmnturilor precum i criterii privind alegerea acestora. 3.7. n tabelul nr. 8 se arat unii parametri ai rezistenei la forfecare care se pot determina, orientativ, prin metode indirecte.

Tabelul nr. 8 Categ. de Prescripia tehnic

Caracteristica

Observaii

pmnt Unghiul de frecare interioar efectiv - F' Coeziunea aparent - cu C 159-89 N (S) C (S) (T); (2) (T); (3) (T); (1)

Observaii la tabelul nr. 8 1. Se folosesc corelaii locale pe baza rezultatelor ncercrilor de penetrare static sau de penetrare dinamic cu con. 2. Se determin numai pentru pmnturi coezive saturate (admind u=0). ncercarea se efectueaz prin ncrcare rapid, cu placa, determinndu-se presiunea critic pcr (a se vedea Anexa A, pct. A.2). Coeziunea aparent se determin orientativ cu relaia:

3. Se determin numai pentru pmnturile coezive saturate (admind u=0) pe baza ncercrii presiometrice n cadrul creia se determin presiunea de recomprimare po i presiunea limit p1 (a se vedea Anexa B). Coeziunea aparent se determin orientativ cu relaia:

[top]

ANEXA A RECOMANDARI PRIVIND DETERMINAREA MODULULUI NEDRENAT DE DEFORMATIE LINEARA A PAMNTURILOR Eu A.1. Determinarea n laborator A.1.1. ncercarea se efectueaza pe probe saturate de pamnt coeziv, n aparatul de compresiune triaxiala n sistem neconsolidat-nedrenat (UU), conform prevederilor STAS 8942/5-75, sau consolidat-nedrenat (CU), conform ndrumatorului indicativ C 232-89. A.1.2. Valoarea Eu se calculeaza ca un modul secant pentru cresterea efortului principal maxim sl (fig. A.1.). sr este cresterea efortului principal maxim (n raport cu valoarea s 1 la consolidarea probei corespunzatoare ruperii probei).

A.2. Determinarea pe teren prin ncercare rapida cu placa A.2.1. ncercarea se realizeaza pe pamnturi coezive saturate dupa metodologia descrisa n STAS 8942/3-90 cu urmatoarele particularitati: - fiecare treapta de ncarcare se mentine 1 minut dupa care se fac rapid citirile pe dispozitivele de masurare a tasarilor si se trece la treapta urmatoare de ncarcare; - daca ncercarea serveste numai la determinare modulului E u ea trebuie oprita la treapta la care cresterea tasarii depaseste de 1,5 ori cresterea tasarii nregistrate la treapta precedenta; - ncercarea se poate continua si pna la atingerea presiunii critice pe placa p cr (cnd tasarea devine mai mare dect 0,1 din diametrul sau latura placii). A.2.2. Modulul Eu se determina n portiunea de dependenta cvasi-lineara ntre presiunea unitara pe placa p si tasarea s (fig.A.2.) cu relatia:

(kPa) n care: coeficient de forma (0.88 pentru placa rigida patrata; si 0,79 pentru placa rigida circulara); pu presiunea unitara initiala pe placa (datorata utilajului);
u

0,5 coeficientul lui Poisson n stare nedrenata. A.3. Bibliografie complementara

1. DAppolonia, D.J., Poulos H.G., Ladd, Ch. C.: "Initial Settlement of Structures on Clay" Journal of SM FE, Proceedings ASCE, vol. 97, No SM 10, oct. 1971. 2. Marcu A., Chepa A., Comeaga L.: Metode specifice pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale pamnturilor turboase. A VII Conf. Nationala de geotehnica si Fundatii, vol. I, pp. 93-104, Timisoara 1992. 3. Marcu A., Stoica R.: "Practical methodes to calculate the initial settlements of saturated cohesive soils" International Symposium CONSTRUICTIONS 2000, vol. II pp. 607-616, Cluj-Napoca, 1993. 4. *** RENEL-GEOTEC: Instructiuni tehnice privind ncercarea pe teren a pamnturilor cu placi rigide Indicativ G-Ip-53/1994 (n curs de aprobare). [top]

ANEXA B RECOMANDARI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA NCERCARII PRESIOMETRICE

B.1. ncercarea presiometrica se realizeaza prin aplicarea rapida, n trepte, a unei compresiuni radiale p pe peretii unui foraj si masurarea deformatiilor radiale corespunzatoare (prin intermediul variatiei de volum V a unei celule cilindrice cu pereti elastici). n diagrama presiometrica (p, V) se stabilesc trei puncte caracteristice (fig. B.1.). - presiunea de recomprimare, p0; - presiunea de fulaj (de linearitate), pf; - presiunea limita, pl. B.2. Modulul de deformatie presiometrica se determina n domeniu de dependenta cvasilineara ntre efort si deformatie (p0pf) cu relatia:

n care: coeficientul lui Poisson k constanta aparatului (depinznd de dimensiunile celulei) B.3. Bibliografie complementara 1. Cassan M.: "Les essais in situ en mcanique des sols", Tome I, Ed. Eyrolles, Paris, 1978. 2. *** - Laboratiore Central des Ponts et chaussees: "Essais de mcanique des sols en laboratiore et en place. Aide-mmoire", Paris, 1980. [top]

ANEXA C TIPURI DE NCERCARI DE FORFECARE A PAMNTURILOR Cazurile generale de comportare a pamnturilor n functie de viteza de solicitare a lor sunt: - Neconsolidat-nedrenat (UU); - Consolidat-drenat (CD); - Consolidat-nedrenat (CU). Aceste denumiri sunt n legatura cu cele trei tipuri de baza de ncercari de forfecare, care se pot efectua. C.1. NCERCARI NECONSOLIDATE-NEDRENATE (UU)

Aceste ncercari se realizeaza atunci cnd viteza de solicitare a terenului de fundare este rapida (v. fig. C.1) si ele au urmatoarele particularitati: - Drenajul nu are loc pe timpul aplicarii presiunii ( c) de confinare (efortul normal, n cazul ncercarii de forfecare directa, respectiv efortul hidrostatic, n cazul ncercarii triaxiale), deci proba este neconsolidata n raport cu c. Totusi proba a fost consolidata n teren sub un anumit efort, de obicei presiunea geologica. - Pe timpul forfecarii drenajul nu are loc, deci forfecarea este nedrenata. C.1.1. ncercari UU de laborator ncercarile de la pct. a) si c) de mai jos se folosesc la obtinerea directa a rezistentei nedrenate (t u) si a modulului nedrenat de deformatie (Eu). la cele la care se poate masura presiunea apei din pori (pentru pamnturi saturate) se mai poate obtine coeficientul A a lui Skempton precum si coeficientul lui Poisson (pentru pamnturi saturate acesta este = 0,5). ncercarile de la pct. d) de mai jos sunt ncercari corelative si se pot folosi n conditiile mentionate la pct. C.1.2. a) ncercarea UU de compresiune monoaxiala Aceasta este cea mai simpla ncercare UU, pentru care
c

= 0 si are urmatoarele avantaje:

- aparatul si metoda sunt simple; - ncercarea este ieftina si rapida; - se poate folosi usor pentru stabilirea de corelatii cu alte metode. Dezavantajele acestei metode sunt: - nu se poate folosi la pamnturi necoezive; - relatia efort-deformatie difera de cea reala; - valoarea tu (rezistentei nedrenate) este orientativa; - conduce la rezultate mprastiate. b) ncercarea UU de forfecare directa - Nu se recomanda deoarece este foarte dificila prentmpinarea modificarii de volum si a drenajului. Simpla realizare rapida a ncercarii nu rezolva problema; - Conduce n general la rezultate mprastiate. c) ncercarea UU triaxiala Aceasta ncercare are urmatoarele avantaje:

- aparatul si metoda sunt accesibile; - ncercarea este relativ ieftina si rapida; - conduce la bune rezultate; - folosirea unei presiuni de confinare reduce gradul de tulburare al probei. Dezavantajul acestei ncercari este: - necesita o oarecare calificare n realizare. d) Forfecarea cu palete n laborator Aceasta ncercare are urmatoarele avantaje: - este foarte rapida si ieftina; - este foarte utila pentru ncercarea pamnturilor moi n stanta (stut); Dezavantajele acestei metode sunt: - prevenirea drenajului se face greu; - nu se poate aplica la pamnturi consistente; - nu reproduce ruperea (forfecarea) reala. C.1.2. ncercari UU din teren Acest tip de ncercari se foloseste n general la obtinerea indirecta a rezistentei nedrenate la forfecare (t u) si a modulului nedrenat de deformatie (Eu) si deci sunt ncercari corelative. Corelarea valorilor obtinute prin aceste ncercari se obtin fie prin stabilirea unor corelatii cu valorile obtinute din ncercarile care dau valorile directe, fie prin efectuarea de calcule invers pentru terenuri similare. ncercarile de la pct. c) si d) de mai jos sunt ncercari directe. ncercarile de acest tip sunt: a) Penetrarea statica Aceasta ncercare prezinta urmatoarele avantaje: - este rapida si relativ ieftina; - actioneaza asupra pamntului real (in situ); - furnizeaza date referitoare la modificarile de stratificatie (lentile, incluziuni, grosimi etc.). - da informatii pe adncime. Dezavantajele sunt:

- necesita corelatii cu alte tipuri de ncercari pentru stabilirea parametrilor reali; - nu se vede pamntul ncercat; - necesita personal calificat si experienta; - conduce la o oarecare mprastiere a rezultatelor. b) Penetrarea dinamica si Penetrarea standard Aceleasi avantaje si dezavantaje ca la Penetrarea statica, n plus nu se pot aplica la pamnturi coezive saturate. c) Forfecarea cu palete pe teren (v. Anexa D) Aceasta ncercare are urmatoarele avantaje: - este rapida si relativ ieftina; - se pot obtine valori continui; - se pot obtine si valori pentru pamntul remaniat. Dezavantajele sunt: - nu se vede pamntul ncercat; - necesita corelatii cu alte tipuri de ncercari pentru obtinerea parametrilor reali; - nu se pot obtine relatii efort-deformatie; - nu reproduce ruperea (forfecarea) reala; - este limitata la valori tu < 5070 kPa. d) ncercarea presiometrica (v. Anexa B) Aceleasi avantaje si dezavantaje ca la pct. a) de mai sus. n plus nu exista experienta suficienta n Romnia. e) ncercarea rapida cu placa (v. Anexa A) C.2. NCERCARI CONSOLIDATE DRENATE (CD) Aceste ncercari se realizeaza atunci cnd (v. fig. C.2): - viteza de solicitare a terenului de fundare este lenta, astfel ca nu are loc o crestere a presiunii apei din pori. - indiferent care a fost viteza de solicitare a terenului, a trecut suficient timp, de la data terminarii constructiilor, astfel ca presiunea din pori s-a disipat, terenul si constructia fiind n echilibru.

ncercarile CD au urmatoarele particularitati: - drenajul are loc pe timpul aplicarii presiunii de consolidare ( c); deci proba este consolidata n raport cu presiunea de consolidare; - drenajul are loc si pe timpul forfecarii, iar viteza de forfecare este suficient de mica, astfel ca nu are loc o crestere a presiunii din pori, asadar forfecarea este drenata. C.2.1. ncercari CD de laborator ncercarile CD se folosesc la obtinerea directa a rezistentei drenate la forfecare (td), respectiv a parametrilor efectivi ai rezistentei la forfecare ( ' ), unghiul efectiv de frecare interioara si c', coeziunea efectiva), a modulului drenat de forfecare (Ed). De asemenea din aceste ncercari se pot obtine coeficienti Poisson ( ) si ai presiunii laterale n stare de repaus (k0). a) ncercarea CD de forfecare directa Aceasta ncercare are urmatoarele avantaje - este o ncercare n general ieftina si usor de realizat; - necesita un timp de realizare mai redus ca ncercarea triaxiala; - are o acuratete mai mare la eforturi normale mici; - foloseste consolidarea de tip k 0 care este apropiata de cea din teren. Dezavantajele acestei ncercari sunt: - existenta unor deformatii neuniforme, care altereaza relatia efort-deformatie (acest lucru se atenueaza prin folosirea unui aparat de forfecare direct-simpla tip Geonor); - tendinta casei mobile de a se nclina la eforturi mici; - necunoasterea eforturilor efective pe tot timpul ncercarii si n special la cedare. b) ncercare CD triaxiala Aceasta ncercare are urmatoarele avantaje: - cunoasterea eforturilor principale, astfel ca cercurile lui Mohr pot fi trasate; - o larga gama de posibilitati pentru folosirea a diverse drumuri de efort; - o mai mare uniformitate a eforturilor si deformatiilor, exceptnd cazul eforturilor mari n comparatie cu forfecarea directa; - prin folosirea contrapresiunii se poate asigura saturarea probei.

Dezavantajele acestei ncercari sunt: - un timp mai mare de ncercare chiar prin folosirea unor hrtii de filtru laterale; - efectul frecarii capetelor probelor conduce la obtinerea unei rezistente usor sporita; - influenta membranei poate fi importanta daca nu se folosesc filtre laterale; - frecarea tijei pistonului poate fi importanta la unele aparate mai putin performante; - echipamentul este relativ scump; - necesita un permanent calcul al ariei corectate a probei. C.2.2. ncercari CD de teren Datorita duratei mari de executie si a costului mare de realizare, de regula, nu se executa ncercari CD de teren. Din aceasta categorie, foarte valoroasa sunt datele obtinute prin calcul invers pe baza studiilor de caz n care a avut loc cedarea terenului de fundare. Pentru pamnturi necoezive ncercarile de penetrare pot fi considerate ncercari CD indirecte. C.3. NCERCARI CONSOLIDATE NEDRENATE (CU) Aceste ncercari sunt necesare atunci cnd (v. fig. C.3) terenul de fundare a fost deja consolidat sub un anumit efort de forfecare n plus fata de sarcina geologica si fata de aceasta situatie apare o solicitare rapida, pentru care se pune problema cedarii sau nu a terenului. Acest tip de ncercare se preteaza foarte bine atunci cnd se analizeaza comportarea terenului sub ncarcare pe perioada de executie a constructiei, n special daca sub constructie sunt montate piezometre pentru masurarea presiunii apei din pori. ncercarile CU au urmatoarele particularitati: - Drenajul are loc pe timpul presiunii de consolidare ( c), deci pentru aceasta valoare proba este consolidata; - Ca si la ncercarile UU pe timpul forfecarii drenajul este nchis, deci forfecarea este nedrenata. C.3.1. ncercarea CU de laborator ncercarile CU se pot efectua fara masurarea presiunii apei din pori sau cu masurarea presiunii apei din pori si pot fi folosite la obtinerea parametrilor t u, Eu, ' si c'. a) ncercarea CU de forfecare directa Ca si la pct. C.1.1. b. problema principala consta n imposibilitatea prevenirii drenajului pe timpul forfecarii, marirea vitezei de forfecare nerezolvnd satisfacator aceasta problema. De multe ori prin acest tip de ncercare se obtine o valoare negativa a coeziunii. Metoda cea mai eficace pentru prevenirea drenajului n timpul forfecarii este de a varia efortul normal, astfel ca sa se mentina constanta naltimea probei si deci a volumului. n lume exista astfel de aparate, dar ncercarea devine complicata. ncercarea poate fi folosita cu precautie si printr-o interpretare calificata a rezultatelor.

b) ncercarea CU triaxiala Acest tip de ncercare are urmatoarele avantaje: - atunci cnd se masoara presiunea apei din pori, se cunosc eforturile principale, astfel ca cercurile lui Mohr pot fi trasate; - o larga gama de posibilitati pentru folosirea a diverse drumuri de efort; - un timp mai redus pentru ncercare, n comparatie cu cele CD; - se poate asigura saturarea probei, prin contrapresiune si deci un volum constant; - se pot determina parametrii presiunii apei din pori. Dezavantajele acestei ncercari sunt: - o oarecare neuniformitate a presiunii din pori, la mijlocul probei fata de capete; - necesita un calcul permanent al ariei corectate; - frecare pistonului poate fi importanta la unele aparate mai putin performante. C.3.2. ncercari CU de teren Observatia de la pct. C.2.2. este valabila si n acest caz. Bibliografie complementara 1. Bishop A.W., Henkel D.J. (1962) The measurement of soil properties in the triaxial test, Ed. Arnold, London. 2. Lambe T.W. (1951) Soil testing for engineers, J. Wiley and sons, N.Y. 3. Lambe T.W., Whitman R.V. (1979) Soil Mechanics, Jhon Wiley and sons, New York. 4. L.C.P.C. (1970) Essai triaxial, Mode operatiore M.S.I-4, Ed. Dunod, Paris. 5. L.C.P.C. (1970) Essai de cisaillement a la boite, Mode operatiore M.S.L-4, Ed. Dunod, Paris. 6. Manoliu I. (1982) ncercarea materialelor. vol. 2 cap. 19 ncercarea pamnturilor si rocilor, E. Tehnica, Bucuresti. [top]

ANEXA D DETERMINAREA PE TEREN A REZISTENTEI LA FORFECARE A PAMNTURILOR CU APARATUL DE FORFECARE CU PALETE

Pentru determinarea pe teren a rezistentei la forfecare a pamnturilor coezive de consistenta redusa sau medie, se utilizeaza aparatul cu palete. ncercarea, standardizata n unele tari, consta n nfigerea n stratul de pamnt a unor lame (palete) dispuse n cruce, aflate la capatul unei tije care este supusa unui moment de torsiune suficient de mare pentru a permite rotirea lamelelor si deci forfecarea pamntului pe suprafetele de capat si pe suprafata laterala a cilindrului de diametru D si naltimea H. Standardul britanic BS 1377-1975 deosebeste doua tipuri de ncercari, dupa cum paletele sunt coborte la baza unei gauri forate (fig. D.1 a.) sau prin penetrare (fig. D.1. b.). Lamele se confectioneaza din otel de rezistenta nalta. n pamnturi avnd rezistenta la forfecare pna la 2 50 kN/m , se recomanda lama cu lungimea de 150 de mm si latimea de 75 mm (fig. D.2.). Pentru pamnturi avnd rezistenta la forfecare ntre 50 kN/m se pot folosi lame mai mici, 100 x 50 mm. Lemele se monteaza la capatul unei bare de otel cu diametrul sub 13 mm. la stabilirea dimensiunilor lamelor si barei de legatura se va urmari ca raportul ariilor a, exprimat cu relatia (D.1) sa nu depaseasca 12%.
2

(D.1) unde D este latimea lamei, n mm; T grosimea lamei, n mm; d diametrul barei, n mm. n cazul lucrului n gaura de foraj, paletele sunt coborte pe fundul gaurii si apoi nfipte pe o adncime egala cu de cel putin trei ori diametrul forajului. Se imprima de la suprafata o rotire a paletelor cu o viteza o o o o cuprinsa ntre 0,10 /s si 0,20 /s (6 /min 12 /min). n cazul ncercarii prin penetrare, lamele se introduc ntr-un sabot de protectie iar barele de otel sunt nconjurate cu teava din tronsoane de 1 sau 2 m lungime. Ansamblul este nfipt prin batere sau vibrare la adncimea dorita. Apoi, paletele sunt apasate pentru a patrunde n teren la o adncime de cel putin 0,5 m. dupa aplicarea momentului de torsiune si terminarea ncercarii, paletele sunt ridicare pentru a reintra n sabotul de protectie. Rezistenta la forfecare tu a pamntului, n kN/m se determina cu relatia:
2

(D.2) unde M este momentul de torsiune aplicat pentru a determina forfecarea pamntului; k o constanta depinznd de dimensiunile si forma paletelor. Daca se admite o distributie uniforma a rezistentei la forfecare pe suprafetele de capat si pe suprafata laterala a cilindrului, K are expresia:

(D.3) n care D si H se exprima n mm. Considernd raportul H/D egal cu 2:1, expresia (D.3) devine:

K = 3,66 D x 10

-6

Bibliografie complementara 1. Lambe T.W., Whitman R.V. (1979) Soil Mechanisc, Jhon Wiley and sons, New York. 2. Manoliu I. (1982) ncercarea materialelor, vol. 2, cap. 19 ncercarea pamnturilor si rocilor, Ed. Tehnica, Bucuresti.