Msuri de restaurare a conectiviii longitudinale a corpurilor de ap preliminar identificate ca fiind puternic modificate

Dr. ing. Petru erban Dr. ing. Daniela Rdulescu

Bucureti

Martie 2007
- Continut -

Partea Ia : Introducere
I. 1 Obiectivul metodologiei I. 2 Referinte Directiva Cadru 2000/ 60 / EC

3 3 3

Partea a IIa : Prezentarea principalelor etape in desemnarea corpurilor de apa puternic modificate ______
II. 1 Testul de desemnare 4(3) (a) : Evaluarea masurilor de restaurare necesare atingerii starii ecologice bune (SEB) II.1.1 Identificarea masurilor de restaurare II.1.2 Evaluarea efectului semnificativ negativ asupra folosintelor de apa sau asupra mediului, in general II. 2 Testul de desemnare 4(3) (b) : Evaluarea altor optiuni de mediu II. 2.1 Identificarea altor mijloace / optiunilor alternative II. 2.2 Evaluarea fezabilitatii tehnice II. 2.3 Evaluarea optiunii de mediu (semnificativ) mai bune II. 2.4 Evaluarea costurilor disproportionate

6 6 6 7 8 8 9 9 9 10 10 11 15

Partea a IIIa : Masuri de restaurare

III. 1 Alterari morfologice : Intreruperea conectivitatii longitudinale III. 2 Etape de parcurs III. 3 Modul de prelucrare si raportare a datelor

Anexe
1 Costuri de inlaturare / distrugere a barajelor 2 Lista speciilor de pesti migratori 3 Tipuri de pasaje pentru pesti 4 Costuri unitare privind realizarea pasajelor pentru pesti 5 Masuri privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa din bazinul / spatiul hidrografic

16 17 19 21 23 28

Partea I : Introducere
I.1 Obiectivul metodologiei Metodologia de fata isi propune : - sa treaca in revista, sintetic, principalele etape in desemnarea corpurilor de apa puternic modificate (cap. II.1 si II.2); metodologia are ca scop intelegerea corecta a abordarii; - sa trateze cat mai cuprinzator prima etapa in desemnarea corpurilor de apa puternic modificate, respectiv identificarea masurilor de restaurare; pentru fiecare tip de masura, se indica etapele de parcurs, elemente tehnice si de cost, modul de prelucrare si raportare a datelor (partea a IIIa); sa prezinte etapa a II-a de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate care consta in verificarea daca asigurarea folosintelor de apa deservite de un anumit corp de apa poate fi rezonabil atins prin alte mijloace care sunt tehnic fezabile, reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna si nu implica costuri foarte mari. I. 2 Referinte Directiva Cadru 2000/ 60 / EC In conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa si a Ghidului Comisiei Europene Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies, etapa de identificare preliminara a copurilor de apa puternic modificate este urmata de procesul de desemnare a copurilor de apa puternic modificate.
Ghid corpuri de apa
1. Identificarea corpurilor de apa [Art. 2(10)] proces iterativ

2. Este corpul de apa artificial ? [Art. 2(8)]

da

nu
Obiectivul de mediu relevant : starea ecologica buna [Art.4(1)] sau obiectiv mai putin sever [Art.4(5)] 3. Screening: Sunt modificari hidromorfologice ?

nu da
4. Descrierea modificarilor hidromorfologice semnificative. [Anexa II 1(4)]

nu

5. Este posibil ca corpul de apa sa nu atinga starea ecologica buna datorita schimbarilor hidromorfologice ? [Anexa II 1(5)]

da nu
6. Caracteristicle corpului de apa sunt modificate substantial, datorita alterarilor fizice, generate de activitatile umane ? [Art. 2(9)] da

Identificarea preliminara a CAPM [Art. 5(1) si Anexa II 1(1)(I)]

7. Test de desemnare 4(3)(a) : Identificarea masurilor de restaurare necesare pentru atingerea starii ecologice bune. Au aceste masuri efecte negative asupra mediului in general sau asupra folosintelor specifice ? [Art.4(3)(a)]

da
Obiectivul de mediu relevant : starea ecologica buna [Art.4(1)] sau obiectiv mai putin sever [Art.4(5)] 8. Test de desemnare 4(3)(b) : pot fi atinse obiectivele benefice deservite de CAPM prin alte mijloace , care a) sunt tehnic fezabile, b) reprezinta o optiune de mediu mai buna, c) nu au costuri foarte mari ? [Art.4(3)(b)] Test de desemnare 4(3)(b) : pot fi atinse obiectivele benefice deservite de CAA prin alte mijloace , care a) sunt tehnic fezabile, b) reprezinta o optiune de mediu mai buna, c) nu au costuri foarte mari ? [Art.4(3)(b)]

da

da
nu
9. Desemnarea ca fiind CAPM [Art.4(3)]

nu
Desemnarea ca fiind CAA [Art.4(3)]

10. Stabilirea Potentialului ecologic Maxim. Compararea cu cel mai apropiat corp de apa de suprafata analog[Anexa V 1(2)(5)], considerand toate masurile de restaurare care nu au efecte negative semnificative asupra folosintelor de apa sau asupra mediului, in general.

11. Stabilirea Potentialului Ecologic Bun. Se evidentiaza numai modificarile elementelor biologice, corespunzatoare Potentialului Ecologic Maxim, altfel trebuie luate masuri pentru atingerea Potentialului Ecologic Bun. [Art.4(1)(a)(iii) si Anexa V 1(2)(5)]

Planul de Gospodarire a Apelor pe Bazin Hidrografic pana in 2008 draft (PGABH final pana in 2009)

Fig.1 : Etapele procesului de identificare si desemnare a corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) si a corpurilor de apa artificiale (CAA)

In primul test de desemnare (etapa 7) trebuie identificate schimbarile hidromorfologice necesare (masuri de restaurare) pentru atingerea starii ecologice bune. In primul test trebuie evaluat daca aceste masuri au efecte adverse semnificative asupra oricarei folosinte specifice sau asupra mediului in general. In caz afirmativ, se va realiza al doilea test de desemnare (etapa 8). Al doilea test de desemnare consta in mai multe sub-teste. Mai intai, se vor considera alte mijloace pentru atingerea obiectivelor benefice de exemplu, inlocuirea alimentarii cu apa potabila din suprafata cu surse din subteran. Apoi, trebuie sa se evalueze daca aceste alte mijloace sunt : a) tehnic fezabile, b) reprezinta o optiune de mediu mai buna, c) nu au costuri foarte mari. Daca oricare din sub-testele a), b), sau c) sunt negative, corpurile de apa pot fi desemnate ca fiind corpuri de apa puternic modificate (etapa 9). Daca oricare din masurile de restaurare nu au efecte semnificative adverse (a se vedea etapa 7) sau daca pot fi gasite alte mijloace care sa indeplineasca criteriile a), b) sau c), (a se vedea etapa 8) corpul de apa NU trebuie sa fie desemnat ca fiind corp de apa puternic modificat iar obiectivul de mediu va fi starea ecologica buna sau un obiectiv mai putin sever. Corpurile de apa artificiale sunt considerate numai pentru testul de desemnare specificat de Art.4(3)(b). Se reaminteste ca pe baza Instructiunilor metodologice pentru identificarea preliminara a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor puternic modificate - rauri si lacuri, Serban, P., Radulescu, D., 2003, s-au identificat preliminar corpurile de apa puternic modificate (etapele 1 6 / Fig. 1 Etapele procesului de identificare si desemnare a corpurilor de apa puternic modificate si a corpurilor de apa artificiale). Parcurgerea etapelor 7 9 va avea ca rezultat desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate. Pentru aceasta, corpurile de apa candidate si puternic modificate vor fi luate in consideratie pentru testele de desemnare specificate de Art.4(3)(a) & Art.4(3)(b). Se recomanda ca, inainte de a trece la testul de desemnare 4(3)(a), sa se reanalizeze corpurile de apa candidate si sa se studieze posibilitatea clasificarii acestora fie in corp de apa natural (fara alterari hidromorfologice), fie in corp de apa identificat provizoriu ca puternic modificat, pe baza informatiilor suplimentare disponibile (daca acestea exista). Scopul acestei analize este acela de a restrange, pe cat posibil, categoria corpurilor de apa candidate si de a salva din efortul trecerii acestora prin testele de desemnare.

Partea a IIa : Prezentarea principalelor etape in desemnarea corpurilor de apa puternic modificate II. 1 Testul de desemnare 4(3) (a) : Evaluarea masurilor de restaurare necesare atingerii starii ecologice bune (SEB)
Acest prim test de desemnare identifica daca modificarile hidromorfologice necesare a fi intreprinse pentru atingerea SEB in cazul unui corp de apa identificat preliminar ca fiind puternic modificat si denumite in continuare Masuri de restaurare - au un efect semnificativ negativ asupra folosintelor de apa deservite de corpul de apa respectiv sau asupra mediului, in general (de exemplu, asupra resurselor naturale). II. 1.1 Identificarea masurilor de restaurare Presiunile hidromorfologice cele mai importante considerate in anexa II a DCA sunt : captarile de apa (water abstraction), regularizarea curgerii (flow control) si modificarile morfologice (morphological changes). Una dintre cele mai importante presiuni care se reflecta asupra resurselor de apa o reprezinta alterarile hidromorfologice datorate diverselor tipuri de constructii pe ape sau care au legatura apele. Acest tip de presiune conduce de regula la intreruperea conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa. Cercetarile efectuate au aratat ca intreruperea conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa conduce la reducerea biodiversitatii mediului acvatic. Astfel, alterarile hidromorfologice semnificative din Romania, agreate si la nivelul Districtului Dunarii, se clasifica astfel : Alterari morfologice o 1. Intreruperea conectivitatii longitudinale cauzate de lucrari hidrotehnice ca baraje, praguri, stavilare ; o 2. Intreruperea conectivitatii laterale cauzate de: diguri, lucrari de regularizarea albiei, consolidari de maluri ; Alterari hidrologice o 3. Prelevari de apa semnificative (captari de apa, derivatii, etc.). In vederea identificarii masurilor de restaurare, pentru fiecare dintre cele trei tipuri de alterari hidromorfologice, se va prezenta in cele ce urmeaza abordarea propusa de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR).

II.1.2 Evaluarea efectului semnificativ negativ asupra folosintelor de apa sau asupra mediului, in general Dupa identificarea masurilor de restaurare necesare atingerii SEB, urmeaza sa se evalueze daca masurile respective au sau nu un efect seminificativ negativ asupra folosintelor specifice corpului de apa sau asupra mediului, in general. In cazul in care masurile respective NU au un efect seminificativ negativ asupra folosintelor specifice corpului de apa sau asupra mediului, corpul de apa nu trebuie sa faca subiectul testului de desemnare 4(3) (b) si se considera automat corp de apa natural daca masurile de renaturare sunt suficiente pentru a atinge SEB. Efecte semnificative negative asupra folosintelor specifice pot fi considerate : a) Disparitia completa a folosintei : Inchiderea alimentarii cu apa ; Pierderea productiei hidroeneregtice ; Abandonarea navigatiei (datorata, de exemplu scaderii nivelurilor apei, in special pe perioada verii) ; Pierderea folosintelor de agrement si recreationale ; Pierderea folosintei de aparare la inundatii. b) Reducerea folosintei sau cresterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosintei de apa Reducerea spatiului folosit pentru urbanizare si agricultura (cu mai mult de 50%) ; Limitarea navigatiei pentru pasageri (cu mai mult de 50 %) ; Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 30 %) ; Cresterea riscului la inundatii (cresterea pagubelor cu mai mult de 30 % pe an). c) Pierderi de productie sau socio-economice Reducerea productiei agricole (cu mai mult de 30 - 50 % / an) ; Reducerea productiei hidroenergetice (cu mai mult de 30 % / an) ; Reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10 % pe termen lung - 20 ani, sau cu mai mult decat 2% / an). Care este diferenta intre efect negativ si efect negativ semnificativ ? In mod normal, un efect nu trebuie considerat semnificativ, daca efectul asupra folosintei de apa este mai mic decat variabilitatea pe termen scurt a performantei (exprimata in KW/ora, nivelul de protectie impotriva inundatiilor, cantitatea de apa potabila furnizata, etc). Efectul va fi considerat semnificativ, daca, prin aplicarea masurii respective, se compromite viabilitatea pe termen lung a folosintei respective, prin reducerea semnificativa a performantei acesteia. Este foarte important, ca evalurea efectelor sa se faca la o scara adecvata; astfel, efectele pot fi determinate la nivelul corpului de apa, a unui grup de corpuri de apa, a unei regiuni, la nivel national sau de district. Aceasta scara va varia in functie de folosinta sau sector si va

depinde de caracteristicile importante spatiale ale efectelor negative respective. In orice caz, se va incepe cu evaluarea efectelor locale. Efecte semnificative negative asupra mediului, in general Mediul, in general (wider environment) se refera atat la mediul natural cat si la mediul uman; el include patrimoniu arheologic si cultural, calitatea aerului, energie, peisaj, aspecte geomorfologice. Exemple de efecte semnificative negative asupra mediului generate de aplicarea masurilor de restaurare : inundarea unor zone populate, cresterea nivelului apelor subterane, disparitia unor zone umede, etc. Trebuie sa ne asiguram ca masura de restaurare propusa pentru a atinge SEB, chiar daca aduce beneficii de mediu pentru corpul de apa respectiv, nu creaza in acelasi timp -probleme de mediu in alta parte. In general, un efect semnificativ negativ asupra mediului se considera daca deterioraea adusa mediului prin aplicarea masurii de restaurare respective depaseste beneficiile ameliorarii starii calitatii apei.

II. 2 Testul de desemnare 4(3) (b) : Evaluarea altor optiuni de mediu

Testul de desemnare 4(3) (b) reprezinta a II-a etapa a procesului de desemnare : acest test identifica daca obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv pot fi rezonabil atinse prin alte mijloace care sunt tehnic fezabile, reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna si nu implica costuri foarte mari (disproportionate). II. 2.1 Identificarea altor mijloace / optiunilor alternative Optiunile alterantive se pot incadra in urmatoarele : 1) Inlocuirea folosintei existente; exemplu : inlocuirea hidroenergiei cu alte surse, inlocuirea navigatiei cu alte mijloace de transport, inlocuirea alimentarii cu apa din sursa de suprafata cu apa din subteran; 2) Mutarea folosintei existente deservite de corpul de apa respectiv la alt corp de apa/alt bazin; exemplu : mutarea facilitatilor de agrement si a productiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate in afara luncii inundabile sau alimentarea cu apa din alte bazine hidrografice 3) Mentinerea folosintei existente cu reducerea impactului asupra mediului; de exemplu : in cazul folosintei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apa, optiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii si a regimului de regularizare a debitelor ecologice; in cazul navigatiei, optiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de habitat; in cazul agriculturii, optiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau descresterea activitatii agricole in imediata vecinatate a cursului de apa si crearea unei zone ,,buffer ; in cazul activitatilor 8

recreationale, optiunea presupune/include limitarea unor activitati in anumite locatii si in anumite perioade de timp. II. 2.2 Evaluarea fezabilitatii tehnice In cazul in care se pot identifica alte mijloace care sa furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv, mai intai se face o evaluarea daca aceste alte mijloace sunt tehnic fezabile. Fezabilitatea tehnica se refera la : Aspecte fizice (ingineresti) Cresterea cerintei si a gradului de asigurare a folosintelor deservite de corpul de apa respectiv Fezabilitate legala Fezabilitate sociala sau acceptabilitatea. De mentionat ca este discutabil faptul ca obtinerea unui acord al stakeholders-lor afectati ar afecta fezabilitatea. Pozitia acestora ar repezenta un motiv de derogare, si nu de desemnare (cu alte cuvinte, nu este normala eliminarea unei masuri doar pentru ca nu s-a obtinut un acord al partilor interesate). II. 2.3 Evaluarea optiunii de mediu (semnificativ) mai bune In cazul in care aceste alte mijloace sunt tehnic fezabile, urmeaza sa se evalueze daca reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna. Evaluarea acestor optiuni de mediu semnificativ mai bune se face in general din punct de vedere calitativ. II. 2.4 Evaluarea costurilor disproportionate Aceste alte mijloace considerate tehnic fezabile si care reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna trebuie sa faca mai apoi - subiectul unei evaluari de cost, respectiv sa nu implice costuri foarte mari (disproportionate). Evalurea de cost poate fi facuta prin urmatoarele trei metode : 1. Compararea costurilor alternativelor : abordarea compara costurile existente ale functionarii folosintei de apa cu cele ale altor mijloace identificate. 2. Compararea costului global cu beneficiile : abordarea compara costul global cu beneficiile modificarii existente si a alernativei. Aceasta este o evaluare care arata ca modificarea propusa asigura un beneficiu global net societatii. 3. Cost versus posibilitatea de a plati : aceasta metoda evalueaza costurile alternativelor cu abilitatea de a plati / suporta financiar costul respectiv. Cu toate ca abilitatea de a plati nu este o problema directa a procesului de desemnare, va fi o modalitate utila in evaluarea diferitelor alterantive care servesc acelorasi obiective benefice (folosinte). Avand in vedere faptul ca Romania este o tara candidata cu economie de tranzitie, se recomanda a se aplica ultima metoda Cost versus posibilitatea de a plati.

Partea a IIIa : Msuri de restaurare

III 1. Alterari morfologice : Intreruperea conectivitatii longitudinale Alterare : Intreruperea conectivitatii longitudinale Folosinte (Drivers): Hidroenergie, navigatie, protectia impotriva inundatiillor, alimentarea cu apa Posibil impact ce induce riscul de a nu atinge SEB : Obstacol pentru migrarea pestilor o Reducerea / afectarea reproducerii naturale a populatiilor de peste Modificarea regimului curgerii modificarea vitezelor de curgere, unde calatoare, variatia debitelor efluente aval de baraj Modificarea compozitiei speciilor, de la cele de tip rau la cele te tip lacustru Pierdere de specii datorita efectului pulsatoriu al undelor (hydropeaking) Pierdere de specii datorita pierderii habitatelor (debite efluente insuficiente) Sedimente retinerea sedimentelor, alterarea proceselor de eroziune, depuneri si transport. Pierderea habitatelor, avand consecinta pierderea speciilor Masuri Pentru realizarea conectivitatii longitudinale in lungul cursului de apa se propun urmatoarele masuri: 1. Eliminarea din cursul de apa respectiv a tuturor obstacolelor care nu mai sunt folosite in scopul pentru care au fost create / si-au pierdut functionalitatea; 2. Realizarea de pasaje pentru pesti (canale naturale si/sau artificiale pentru trecerea pestilor tip bypass, lifturi pentru pesti, sisteme tip panta sau rampa, etc); constructiile respective se realizeaza numai pentru sectoarele de rau unde exista specii migratoare; literatura de specialitate indica realizarea pasajelor pentru pesti pentru obstacolele a caror inaltime depaseste 30 cm - pentru ciprinide, respectiv 50 cm - pentru salmonide; 3. Conectarea afluentilor / bratelor deconectate prin realizarea canalelor naturale si/sau artificiale pentru trecerea pestilor tip bypass, etc (este o masura alternativa a masurii mentionate la pct. 2.) 4. Alte masuri care tin de : Revenirea proceselor la starea naturala, respectiv restaurarea regimului hidrologic pe cursul de apa respectiv prin schimbarea regimului de exploatare a lacului de acumulare respectiv; Masuri specifice privind speciile (daca este cazul), de exemplu reglementarea pescuitului si a cresterii pestilor in iazuri sau in bazine special amenajate, reintroducerea speciilor disparute (de exemplu sturionii pe Dunare), etc.

10

III 2. Etape de parcurs Masura 1 : Indepartarea obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut 1. Elaborarea unei liste a structurilor care bareaza cursurile de apa si care : a) nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau b) functia pentru care au fost create a disparut sau c) functia exista, dar nu mai exista functionalitate. 2. Selectarea din lista de mai sus a sectiunilor pentru care se impune indepartarea barajului / pragului / etc se recomanda evaluarea situatiei concrete din teren (specifica fiecarui caz) ; structurile ce urmeaza sa fie indepartate vor face, cu precadere / prioritate, obiectul listei a) sau b) de la etapa 1. pentru fiecare presiune hidromorfologica / alterare, se vor furniza informatii cu privire la impactul presiunii, clasificarea corpului de apa, starea acestuia, problemele / deficientele de natura ecologica, masura luata, efectele masurii in plan hidromorfologic si ecologic, etc. (v. exemplul de format privind informatia ceruta, in partea a IVa); pentru restul sectiunilor de barare, se vor propune masuri de reabilitare si de intretinere a lucrarilor respective, masuri ce vor face obiectul Planurilor de amenajare a bazinului hidrografic. 3. Evaluarea costurilor pentru realizarea masurilor respective (v. Elemente tehnice si de cost privind masurile de inlaturare a barajelor). Elemente tehnice si de cost privind masurile de inlaturare a barajelor Costul indepartarii barajelor variaza in lume foarte mult. In general, costurile variaza cu inaltimea si latimea structurilor, dar si alti factori specifici, cum ar fi tipul de structura, sedimentele, dreptul de folosinta a apei, necesitati impuse de monitorizare, care pot ridica in mod semnficativ costul total. In anexa 1 se prezinta, sintetic, costurile legate de indepartarea a peste 30 de baraje din SUA. Se prezinta nu numai costul in sine, dar si date privind inaltimea si lungimea la coronament a barajelor, informatie ce poate fi utila si pentru evaluarea unor situatii similare si in Romania. Dupa cum se poate observa, indepartarea micilor baraje necesita cel mult 10.000$ iar a celor mari, cel putin 1.000.000$. Oricum, mai mult de jumatate din cazurile prezentate in anexa 1 prezinta costuri evaluate la mai putin de 10.000$.

11

Masura 2 : Realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrarile de barare transversala a cursului de apa Stabilirea prioritatilor de restaurare a continuitatii longitudinale are la baza urmatoarele criterii : (a) prezenta speciilor migratoare, ceea ce echivaleza cu elaborarea unei liste a speciilor de pesti migratori la nivel national (v. anexa 2 ) (b) valoarea de patrimoniu a cursurilor de apa, ceea ce echivaleza cu elaborarea unei liste a cursurilor de apa avand o stare apropiata de starea buna sau care adapopstesc specii acvatice de mare biodiversitate. Cele mai importante etape sunt urmtoarele: 1. Identificarea pentru fiecare curs de apa a speciilor dominante de pesti migratori. 2. Elaborarea unei liste a cursurilor de apa caracteristice speciilor de pesti migratori pentru fiecare bazin hidrografic / curs de apa v. criteriul (a) 3. Elaborarea unei liste a cursurilor de apa de patrimoniu v. criteriul (b) 4. Elaborarea unei liste a structurilor de intrerupere a continuitatii longitudinale, pentru care se propune realizarea unor pasaje pentru speciile migratoare (tabelul 1) se mentioneaza ca oportunitatea realizarii acestor pasaje va trebui studiata si argumentata foarte riguros. literatura de specialitate indica inaltimi diferite, in functie de specie (50 cm pentru salmonide; 30 cm pentru ciprinide); solutiile tehnice propuse vor trebui validate de echipe pluridisciplinare de experti in domeniu (ihtiologi, ingineri, etc). In anexa 3 se prezinta diverse tipuri de pasaje pentru pesti, realizate in diferite tari din Europa si SUA pentru migrarea amonte aval si aval amonte. 5. Evaluarea costurilor pentru realizarea masurilor respective In anexa 4 sunt pezentate costuri unitare pentru diverse tipuri de pasaje realizate in Franta si SUA. Se observa ca, in general, costurile unitare (Euro / m) sunt similare si pot da o idee cu privire la evaluarea acestor costuri in Romania. 6. Elaborarea unei liste a structurilor de intrerupere a continuitatii longitudinale pentru care nu se propune realizarea unor pasaje de trecere (tabelul 2) cu motivatia corespunzatoare fiecarei situatii.

12

Masuri de reabilitarea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa in bazinul/spatiul hidrografic............

Tabelul 1 Nr crt Cursul de apa Baraj/Lac H(m) S(km )
2

Vu (106m3)

Folosinta de apa

Masura

Cost Euro

Justificare

Note: 1.Folosinta : PO alimentari cu apa pentru populatie ; I alimentari cu apa pentru industrie ; H hidroenergetica ; Z alimentari cu apa pentru zootehnie ; IR irigatii ; P piscicultura ; AI inundatii ; A agrement ; ZP zona protejata 2. Masura : A) Indepartarea uvrajului hidrotehnic 3A). Justificare in cazul A): 1. Folosinta nu mai exista; 2. Folosinta exista dar se asigura alt mod. 3B). Justificare in cazul B): 1. exista urmatoarele specii migratoare_ _ _ _ _ 2. valoarea de patrimoniu a cursului de apa reprezentata de: specii acvatice de mare biodiversitate, etc

B) Realizarea unui pasaj de trecere a ihtiofaunei 1. canal in panta H< 3-4 m C(euro) = 25.000 / m + 3750 Euro(pentru H>2.5 m) 2. pasaj tip Denil H<15 m C(euro) = 50.000 euro/m pentru H<1,8 m = 60.000 - 75.000 euro/m pentru 1,8H15 m 3. lift de pesti pentru 10H60m C(euro) = 1.000.000 4.000.000

13

Lista lucrarilor de barare transversala a cursurilor de apa din bazinul / spatiul hidrografic ........................................... pentru care nu se vor realiza pasaje de trecere
Nr.crt Cursul de apa Baraj/Lac H(m) S(km )
2

Vu (106m3)

Folosinta de apa

Tabelul 2 Justificarea nerealizarii pasajelor de trecere a ihtiofaunei

Note 1. Folosinta PO alimentari cu apa pentru populatie ; I alimentari cu apa pentru industrie ; H hidroenergetica ; Z alimentari cu apa pentru zootehnie IR irigatii ; P piscicultura ; AI inundatii ; A agrement ; ZP zona protejata. 2. Justificarea a) nu exista specii migratoare pe cursul de apa ; b) lacul se afla intr-o cascada cu scop preponderant hidroenergetic pierderi importante de energie electrica ; c) lacul se afla pe un afluent pe cursul superior . O parte din speciile de pesti s-au conservat si in amonte. Dupa caz se vor face repopulari cu anumite specii. Realizare unui pasaj de trecere implica costuri foarte mari care nu se justifica. Migratia speciilor se asigura pe cursul de apa principal. d) barajul este foarte inalt (H>50m). Nu exista solutia fezabila din punct de vedere tehnic. e) lacul are multe folosinte de apa care nu pot fi asigurate prin alte mijloace la costuri corespunzatoare. Realizarea unui pasaj are efecte adverse semnificative in special asupra hidroenergiei si asupra alimentarii cu apa potabila.

14

III.3 Modul de prelucrare si raportare a datelor Procedura : 1) Elaborarea hartii (in format GIS) avand pozitionate cursurile de apa, lacurile de acumulare, cu evidentierea sectoarelor de rauri cu pesti migratori, a sectiunilor de barare a cursurilor de apa propuse a fi echipate cu pasaje pentru pesti precum si a celor pentru care s-a propus inlaturarea structurii. 2) In functie de masura ce urmeaza a fi implementata, reprezentarea sectiunilor lucrarilor de intrerupere a continuitatii longitudinale, se va face tip bara (Anexa 5): rosu - pentru cazul in care structura de barare este propusa a fi inlaturata ; verde - pentru cazul in care structura de barare este propusa a fi dotata cu pasaj pentru pesti ; portocaliu pentru cazul in care nu se va face pasaj de trecere pentru structura de barare.

15

Anexe

16

Anexa 1 Costuri de inlaturare / distrugere a barajelor

Sursa: Friends of the Earth, American Rivers, Trout Unlimited. 1999. Dam Removal Success Stories: Restoring Rivers Through Selective Removal of Dams that Don't Make Sense

Denumire Baraj (SUA) Amish Dam East Petersburg Authority Dam Snavely's Mill Dam Archer's Mill Dam unnamed dam Jacoby Road Dam Mill Port Conservancy Dam Maple Grove Dam Columbia Falls Dam unnamed dam Colburn Mill Pond Dam Marie Dorian Dam Slabtown Dam Upper Dam Dead Lakes Dam Welch Dam Alphonso Dam Grist Mill Dam American Paper Products Dam Lake Christopher Dam

Inaltime (m) 0.91 1.22 0.91 3.66 1.22 2.44 3.05 1.83 2.74 2.74 3.66 2.44 3.05 2.13 5.49 2.74 3.05 4.27 1.22 3.05

Lungime (m) 12.19 6.10 32.31 15.24 3.05 30.48 3.05 18.29 106.68 53.34 10.67 30.48 18.29 17.37 239.88 36.58 17.07 22.86 39.62 121.92

Cost (euro)* 1,500 3,750 8,250 10,500 8,250 8,250 12,000 14,250 24,000 24,000 24,000 24,750 28,500 30,750 37,500 41,250 43,500 45,750 48,750 89,250

Anul distrugerii barajului 1997 1998 1997 1999 1998 1997 1998 1997 1998 1998 1999 1997 1992 1989 1987 1994 1999 1998 1998 1994

17

Rock Hill Dam Woolen Mills Dam Williamsburg Station Dam Hayman Falls Dam Parfrey Glen Dam Castle Fin Dam Quaker Neck Dam Waterworks Dam Sandstone Dam Colfax Dam Milwaukee Dam Newport No. 11 Dam Jackson Street Dam Edwards Dam

3.96 5.49 3.96 5.18 5.79 1.52 2.13 4.27 6.10 6.10 5.79 5.79 3.35 7.32

91.44 79.25 60.96 137.16 116.74 79.25 67.06 45.72 106.68 131.67 27.43 36.58 279.50

90,750 96,000 126,750 126,750 129,750 165,000 166,500 173,250 180,750 195,750 284,250 464,250 973,500 1,667,250

1997 1988 1996 1995 1996 1997 1998 1998 1995 1998 1997 1996 1998 1999

* Costurile au fost transformate in euro, plecand de la preturi exprimate in dolari / 2001. Aceste costuri nu includ costurile de autorizare, proiectare sau monitoring.

18

Anexa nr. 2

Principalele specii de pesti migratori si sedentari din Romania

Specii pesti migratori:
ORDINUL

Petromyzoniformes
Acipenseriformes

Clupeiformes Salmoniformes

Anguiliformes Cypriniformes

Gasterosteiformes

SPECIA Petromizonidae Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) Acipenseridae Acipenser guldenstaedti V.Marti, 1833 (nisetru) Acipenser nudiventris Lovetzky,1828 (viza) Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 (cega ) Acipenser stellatus Pallas, 1771(pastruga) Huso huso Linnaeus, 1758 (morun) Clupeidae Alosa pontica Eichwald, 1838 (scrumbia de Dunare) Alosa caspia nordmanni Antipa,1906(rizeafca de Dunare) Salmonidae Coregonus lavaretus maraenoides Linnaeus, 1758 (coregonul mare) Hucho hucho Linnaeus, 1758 (lostrita) Oncorhynchus mykiss Walbaum, 1792 (pastravul curcubeu) Salmo trutta fario Linnaeus, 1758 (pastravul indigen) Anguillidae Anguilla anguilla Linnaeus, 1758(anghila ) Cyprinidae Blicca bjoerkna Linnaeus, 1758 (batca) Barbus barbus Linnaeus, 1758 (mreana) Chondrostoma nasus Linnaeus, 1758(scobar) Ctenopharyngondon idella Valeniennes,1844(cosas) Leuciscus cephalus Linnaeus, 1758 (clean) Leuciscus idus Linnaeus, 1758 (vaduvita) Vimba vimba Linnaeus, 1758 (morunas) Cobitididae Misgurnus fossilis Linnaeus, 1758 (tipar) Gasterosteidae Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 (ghidrin)
FAMILIA

Specii pesti sedentari:

ORDINUL FAMILIA

Salmoniformes

Esocidae Umbridae Salmonidae Thymallidae Cyprinidae

Cypriniformes

ORDINUL

FAMILIA

SPECIA Esox lucius Linnaeus, 1758 (stiuca) Umbra krameri Walbaum, 1792 (tiganus) Coregonus albula ladogensis Linnaeus, 1758 (coregonul mic) Salmo trutta lacustris L.(pastravul de lac ) Thymallus thymallus Linnaeus, 1758 (lipan) Abramis brama Linnaeus, 1758 (platica) Abramis sapa Pallas, 1811(cosac cu bot turtit) Alburnoides bipunctatus Berg, 1924 (beldita) Alburnus alburnus Linnaeus, 1758 (oblete) Aristichthys nobilis Rich., (novac) SPECIA 19

Cobitididae

Gadiformes Perciformes

Gadidae Centrarchidae Percidae

Scorpeniformes Siluriformes

Cottidae

Siluridae

Aspius aspius Linnaeus, 1758 (avat) Barbus petenyiHeckel, 1847 (mreana vanata) Carassius carassius Linnaeus, 1758 (caracuda) Carassius gibelio Bloch, 1783 (caras argintiu) Cyprinus carpio Linnaeus, 1758 (crap) Gobio albipinnatus Vladykov Fang, 1943 (porcusor de rau) Gobio kessleri kessleri Dybowski, 1862 (porcusor de nisip) Gobio uranoscopus (petroc) Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844 (sanger) Leucaspius delineatus Heckel, 1843 (fufa) Pelecus cultratus Linnaeus, 1758 (sabita) Phoxinus phoxinus Linnaeus, 1758 (boistean) Pseudorasbora parva Schlegel, 1842 (murgoi baltat) Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 (boarta) Rutilus rutilus Linnaeus, 1758 (babusca) Scardinius erythrophtalmus Linnaeus, 1758 (rosioara) Tinca tinca Linnaeus, 1758 (lin) Cobitis aurata balcanica Karaman, 1922 (cra) Cobitis taenia Linnaeus, 1758 (zvarluga) Noemacheilus barbatulus Linnaeus, 1758 (grindel) Sabanejewia aurata, Drensky , 1928 (nisiparnita ) Lota lota Linnaeus, 1758 (mihalt) Lepomis gibbosus Linnaeus, 1758 (biban soare) Stizosterdion lucioperca Linnaeus, 1758 (salau) Aspro streber Siebold, 1863(fusar) Gymnocephalus cernuus Linnaeus, 1758 (ghibort) Gymnocephalus schraetser Linnaeus, 1758 (raspar) Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 (biban) Zingel zingel Linnaeus, 1766 (pietrar) Cottus gobio Linnaeus, 1758 (zglavoaca) Cottus poecilopus Heckel, 1836(zgalvoaca rasariteana) Silurus glanis Linnaeus, 1758 (somn)

Bibliografie: 1. Banarascu, P. , 1964, Fauna R.P.R., vol. XIII, Pisces-Osteichthyes, Ed. Acad.RPR, Bucuresti 2. S. Carausu, 1952, Tratat de ihtiologie, Ed. Academiei RPR, Bucuresti 3. Cozari T.,M. Usatii, M. Vladimirov, 2003,Lumea animala a Moldovei, vol.2, Editura Stiinta. 4. Miller P.,Loates M.,1997 Fish of Britain & Europe, HarperCollins Publishers 5. Paul L. Angermeier & Grigore Davideanu,2004, Hydrobiologia 511: 6578, Kluwer Academic Publishers. Printed in the Netherlands. 6. www.fishbase.org 7. Manual for Application of the European Fish Index - EFI, A Fish- Based method to assess the ecological status of european rivers in support of the Water Framework Directive

20

Anexa 3 Tipuri de pasaje pentru pesti

A. Migrare din aval spre amonte 1. Sistem bazin & stavila Cel mai cunoscut tip de pasaj pentru pesti consta intro serie de bazine in trepte care face legatura rau lac de acumulare (pe sub baraj) Pestele urca in amonte sarind sau inotand dintr-un bazin in altul. Urmatoarele tipuri de pasaje tip bazin pot fi distinse (fig. 1) : trecere dintr-un bazin in altul pe deasupra stavilelor (Pool & Weir) trecere dintr-un bazin in altul prin intermediul unor orificii, situate la baza stavilelor (Weir & Oriffice) trecere dintr-un bazin in altul prin intermediul unor fante verticale - se recomanda pt inaltimi de baraj sub 6.5 m (Plan Vertical Slot) Avantajul acestui sistem fata de cel al canalului in panta (v. sistem 2) este acela ca o mai mare varietate de specii poate migra in amonte. De-asemeni, costul de intretinere este scazut.

Fig. 1 Pasaje pentru pesti (Clay, 1995) 2. Sistem canal in panta tip Denil Sistemul poarta numele inginerului belgian G. Denil care a inventat canalul in panta, folosind un mecanism de disipare a energiei sub forma de deflectoare / praguri / sicane; acestea sunt relativ apropiate si realizeaza un anumit unghi cu axul canalului (max. 25 o); se impune realizarea unor bazine de linistire la cca 2 m distanta intre ele.

21

Dezavantajul acestui sistem este acela ca nu este bine adaptat variatiilor de nivel in lacul de acumulare si in aval si trebuie folosit numai in cazul inaltimilor de baraj de maxim 10 m, preferabil sub 2.5 m. 3. Sistem ecluza & lift pentru pesti Avantaj : poate opera pana la inaltimi de baraj de cca 40 m (max. 60 m), utilizeaza mai putina apa decat sistemul bazin, solicita efort mai redus din partea pestilor Dificultati : operare dificila (operare periodica, ceea ce ii reduce eficienta, ciclul unei operari variaza de la 1 4 ore, necesita operator), costuri de opeare ridicate. In Figura 2 se prezinta un astfel de sistem, denumit Borland, dupa numele inginerului scotian care l-a conceput (doua camere, una in aval, alta la nivelul lacului, urcare hidraulica a pestilor prin intermediul unui put inclinat care face legatura dintre cele doua camere).

Fig. 2 Lift pentru pesti tip Borland (Brown, 1964) 4. Sistem bypass (de ocolire) Solutia este indicata numai in cazul pantelor de 1 3 %. B. Migrare din amonte spre aval Pentru speciile migratoare in aval, pasajul din amonte prin marile lacuri de acumulare este dificil datorita vitezelor reduse din lac. Pestele nu poate cobori decat prin intermediul deversorului sau a turbinelor (in ultimul caz, se inregistreaza o rata de mortalitate ridicata a pestilor, de cca 15 %). Se mentioneaza ca numai pestii in lungime mai mare de 15 18 cm pot supravietui (in proportie de cca 98 %) caderilor mai mici de 90 m.

22

Anexa 4 Costuri unitare privind realizarea pasajelor pentru pesti A). In Franta Costurile unitare al pasajelor pentru pesti sunt estimate in trei moduri diferite : (a) volumul interior al lucrarii ingineresti, depinzand de latimea, lungimea si adancimea medie a structurii pasajului o exprimat in Euro / m3 o abordare fezabila la 2 tipuri dintre pasaje pentru pesti : pasaj sistem bazin & stavila (pool passes) si pasaj canal in panta cu sisteme de disipare a energiei (baffle fishway) (b) depinzand de caderea de apa si de debitul care tranziteaza pasajul repectiv ; o exprimat in Euro / m de cadere si pe m3/s de debit o astfel, in conformitate cu cercetarile efectuate in Franta (Conseile Superieure de la Peche), costul unui pasaj pentru pesti depinde de cederea de apa si mai ales - de debitul care tranziteaza pasajul repectiv; acest debit este in functie de debitul raului si de marimea cursului de apa. Astfel, pe cursurile de apa mici, pasajele pentru pesti sunt, in general, alimentate de debite inferioare valorii de 100 l/s, in timp ce pe cursurile de apa medii, acesta poate atinge valori de la 500 la mai mult de 1000 l/s. Pe marile cursuri de apa (Loire, Garonne, Rhone, Rhine), debitul depaseste mai multi m3/s. o Statistici bazate pe proiectarea a peste 300 scari de pesti au condus la urmatoarea relatie : costul mediu (mii euro) = 80 x H (m) x Q (m3/s) (c) costuri unitare depinzand doar de caderea de apa o exprimat in Euro / m de cadere Pasaj sistem bazin (pool passes) (a) Costul unui astfel de sistem este proportional cu volumul interior al lucrarii ingineresti, depinzand de latimea, lungimea si adancimea medie a structurii pasajului. Statistici bazate pe proiectarea a cca 300 scari de pesti au indicat un cost mediu net de cca 645 Euro / m3. Costul unitar variaza foarte mult, intre 100 1.500 Euro / m3, in functie de tipul de instalatie. In cazul pasajelor realizate in acelasi timp cu centrala hidroelectrica sau cu barajul lacului de acumulare, costurile acestora sunt mult mai reduse decat in cazul celor proiectate ulterior. Elementele de volum interior al lucrarii / instalatiei ingineresti, cerute in vedederea estimarii costului, cuprinde : volumul tuturor bazinelor (deci a pasajului in sine) volumul cerut pentru alimentare, tranzit si disipare a debitelor auxiliare volumul cerut de prinderea si /sau urmarirea vizuala a pestilor

23

dar si a unor volume suplimentare (volum care ia in considerare variatia de niveluri ale apei in perioada de migrare a pestilor, volum impus de topografia zonei si de ruta pestilor, etc). Dintre toate aceste volume, numai volumul minim de proiectare a bazinelor (volumul apei din bazinele pasajului la ape mici) este usor de estimat, avand in vedere proportionalitatea acestia cu caderea maxima a structurii de barare si cu debitul de proiectare al pasajului. (b) Este de-asemeni posibila estimarea costului net (Euro) in functie de caderea maxima, exprimata in metri (H) si debitul de proiectare al pasajului exprimat in m3/s (Q) : C=KHQ Valoarea medie a coeficientului K este de cca 7.620 Euro / m de cadere si pe m3/s de debit. El variaza intre 15.000 Euro 300.000 Euro, depinzand de conditiile unde instalatia este construita. Estimarea costurilor folosind formula de mai sus este de o mai mica acuratete decat in cazul folosirii elementelor de volum interior ale lucrarii ingineresti respective. Pasaj canal in panta (baffle fishway) (a) Statistici bazate pe proiectarea a cca 100 scari de pesti au condus la un cost unitar mediu de 2750 Euro / m3 (plaja 1.300 3.000 Euro / m3). Ca si sistemul anterior, costurile variaza in functie de conditiile specifice de instalare, care la randul, variza intre 300 Euro / m3 7600 Euro / m3. (b) Si in acest caz este posibila estimarea costului, ca o functie de H (caderea maxima) si Q (debitul de proiectare al pasajului) : C=KHQ Valoarea medie a coeficientului K este de cca 62.000 Euro / m de cadere si pe m3/s de debit. El variaza intre 10000 Euro 180000 Euro, depinzand de instalatie. Sistem ecluza & lift pentru pesti Costurile lifturilor pentru pastravi variaza intre 15.000 - 75.000 Euro iar cele pentru somoni variaza intre 50.000 125.000 Euro. Costul lifturilor mari poate sa ajunga si la 250.000 400.000 Euro, cost influentat de marimea putului cu actionare mecanica. Acestor costuri trebuie adaugate pe acelea rezultate din lucrarile ingineresti cerute pentru instalarea liftului (respectiv cele legate de captarea apei precum si cele legate de disispare si injectia debitului de apa in instalatie). Aceste costuri variaza foarte foarte mult, de la o instalatie la alta (ca exemplu, se citeaza liftul Tuilieres si Golfech, ale caror costuri s-au ridicat la 1.300.000 Euro si respectiv 3.500.000 Euro). (c) Costuri unitare Euro / metru de cadere valabile in Franta pot fi schematizate in tabelul 1 : Tabel 1 Constructia unui pasaj pentru pesti (migrare aval amonte) < 5 m de cadere > 5 m de cadere I I mii / m de cadere mii / m de cadere anual 15 - 30 mii / m 500 - 1000 mii / m Cost in general redus (de la caz la caz) 15 - 30 mii / m

Intretinerea pasajului (migrare aval amonte) Pasaj pt. migrare < 5 m de cadere

F / an I mii / m de

24

amonte - aval Intretinerea pasajului pt. migrare amonte - aval

cadere F / an anual Cost in general redus (de la caz la caz)

B). In Statele Unite ale Americii (SUA) Costul realizarii unui pasaj pentru pesti este proportional cu inaltimea barajului sau a structurii care bareaza albia. Doua dintre cele mai utlizate pasaje pentru pesti in SUA sunt canal in panta (steeppass) si pasaj tip Denil. Tipul de pasaj folosit depinde de : inaltimea barajului, marimea cursului de apa si caracteristicile speciei vizate. Canalul in panta Steeppass poate fi folosita pentru baraje a caror inaltime este sub 3 4 m ; sunt cele mai putin costisitoare, ajungand pana la cca 25.000 / m.

Fig.1 Schema constructiva a pasajului pentru pesti Sursa: The Connecticut River Watershed Council, Inc.

Daca barajul este mai inalt de 2,5 2,8 m, este necesar sa se realizeze, suplimentar, si un bazin de linistire, ale carui costuri se pot ridica la 3750 , deci in total 28 29 mii / m. Pasajul pentru pesti tip Denil prezinta similitudini, dpdv al elementelor constructive de proiectare cu scara de pesti in panta (steeppass), dar sunt folosite pentru baraje mai inalte.

25

Fig.2 Schema constructiva a pasajului pentru pesti tip Denil Sursa : The Connecticut River Watershed Council, Inc.

Costul acesteia se ridica la cca : 50 mii / m pentru structurile a caror inaltime este sub 1,80 m ; 60 75 mii / m pentru barajele mai inalte. In tabelul 2 se redau elemente de cost pentru cele doua categorii de pasaje pentru pesti (Sursa: Connecticut River Watershed Council, Inc. 2000. Providing fish passage around dams in the Northeast: a fishway for your stream. The Connecticut River Watershed Council, Inc., Easthampton, Massachusetts) : Costuri pentru pasaje pentru pesti tip canal in panta si tip Denil Tabel 2
Pasaj pentru pesti - tip canal in panta Sect. panta* 15,000 15,000 22,500 30,000 37,500 45,000 52,500 60,000 67,500 75,000 82,500 90,000 Bazin de linistire Total 15,000 15,000 22,500 30,000 37,500 45,000 52,500 63,750 71,250 78,750 86,250 93,750

Inaltime baraj 0.30 0.61 0.91 1.22 1.52 1.83 2.13 2.44 2.74 3.05 3.35 3.66

Pasaj tip "Denil" 15,000 30,000 45,000 60,000 75,000 90,000 157,500 180,000 202,500 225,000 247,500 270,000

3,750 3,750 3,750 3,750 3,750

26

3.96 4.27 4.57 4.88 5.18 5.49 5.79 6.10 6.40 6.71 7.01 7.32 7.62 7.92 8.23 8.53 8.84 9.14 9.45 9.75 10.06 10.36 10.67 10.97 11.28 11.58 11.89 12.19 12.50 12.80 13.11 13.41 13.72 14.02 14.33 14.63 14.94 15.24

292,500 315,000 337,500 360,000 382,500 405,000 427,500 450,000 472,500 495,000 517,500 540,000 562,500 585,000 607,500 630,000 652,500 675,000 697,500 720,000 742,500 765,000 787,500 810,000 832,500 855,000 877,500 900,000 922,500 945,000 967,500 990,000 1,012,500 1,035,000 1,057,500 1,080,000 1,102,500 1,125,000

*Aceasta este sectiunea in panta care permite pestilor sa urce si sunt alcatuite din sectiuni prefabricate de aluminiu de 3 m. Costurile respective sunt estimate in ipoteza ca elementele respective sunt realizate pentru o panta 1:5, avand ca support panta terenului. Alte structuri 27

din beton sunt realizate la intrarea / iesirea din pasaj, etc. Se mentioneaza ca realizarea acestor lucrari auxiliare vor afecta costul total.

28

29