Intr-o dimineata oribila de februarie, in care ceata este atat de groasa incat de ai incerca sa o tai cutitul sar rupe,

frigul ce iti patrunde in oase si noroiul ce a ramas dupa ce stratul superficial de zapada s-a topit, toate te indeamna sa ramai in casa si sa bei o cana de ceai. Razele soarelui se strecurau printre jaluzelele prafuite din camera in care Cuarit dormea, cu spatele gol, pe jumatate dezvelit, in pozite fetala strangand la piept o perna. Cu greu s-a trezit si s-a dus la baie sa isi faca nevoile, drumul pana acolo fiind provocarea suprema iar usile fiind probe de foc in incercarea sa de ajunge eventual sa se trezeasca. Oglinda era plina de pete de la picurii de apa ce se uscasera pe ea, Cuarit se inspecta atent, isi studia fruntea cu cateva puncte negre, nasul plin de astfel de puncte, parul ciufulit de parca ar fi fost o matura folosita intensiv. In fata oglinzii el se simtea in largul lui, ca si cum si-ar privi sufletul, ca si cum ar fi cel mai bun prieten al sau care il urmareste peste tot, ce ramane si pleaca in acelasi timp in care o faci si tu. In tot acest timp stomacul lui facea ca si o pisica ce incearca sa cante opera, enervat de aceste zgomote acesta si-a parasit prietenul de dupa oglina si s-a dus la frigider sa vaneze ceva de mancare pentru a potoli pisica cantatoare. Ce a gasit in frigider nu il multumea deloc asa ca a pus apa in ibric si l-a pus pe foc, dupa care a taiat doua felii de paine si le-a bagat in toaster. Dupa ce si-a terminat ritualul zilnic la bucatarie s-a indreptat spre geam si a inceput sa se gandeasca la el, la ziua ce urmeaza, ce are de facut, " - Pff ce vreme urata... si eu trebuie sa ies din casa, oribil,,, - Azi trebuie sa trec pe la biblioteca sa las cartea... - Cum ar fi daca as putea zbura? Cred ca as deschide geamul, as sari si as da o tura de oras,.. ar fi uimitor..." Luat prin surprindere de zgomotul toasterului ce terminase de prajit painea si de apa ce clocotea s-a grabit sa puna un plic de ceai verde si unul de fructe de padure in ibric si sa il acopere cu o farfurioara iar dupa aceea a scos cu grija cu un cleste de lemn cele doua felii de paine din toaster si le-a pus intr-o farfurie, introducand in mod repetat alte doua serii. A luat cana de ceai si sandwish-urile in camera si s-a asezat comod la biroul sau in forma de "v" asezat in coltul camerei. A deschis laptop-ul asa cum face in fiecare dimineata si in timp ce manca citea linistit informatii si asculta muzica. Tot acest ritual zilnic i-a luat aproximativ patruzeci si cinci de minute, lejer el s-a schimbat de pijamale cu una din multele perechi de blugi negri pe care il are, a avut grija sa nu uite ipod-ul si telefonul si a plecat intro noua aventura, o noua zi incepea pentru bravul soldat ce se avanta in lume cu castile in urechi si cu o minte deschisa. Vremea urata il indispunea teribil. In drum spre statia de autobuz acesta si-a salutat prietenul, cainele de pe coltul strazii, Gogu dupa cum acesta ii zicea, el l-a salutat galagios in dimineata aceasta. Atent sa nu fie calcat de masini, deoarece avea castile in urechi si asculta muzica destul de tare incat si cei de langa el o auzeau, s-a uitat in stanga si in dreapta s-a asigurat si a traversat strada.