Professional Documents
Culture Documents
1. DOBÂNDA SIMPLĂ
a - Dobânda reprezintă suma de bani care este plătită de către debitor unui creditor pentru
o anumită sumă de bani pe care debitorul a împrumutat-o de la creditor.
Dobânda unitară (i) – reprezintă suma de bani dată de o unitate monetară pe timp de 1
an.
p = 100 ⋅ i
p
i=
100
D = S0 ⋅ i ⋅ t
S0 ⋅ p ⋅ t
D=
100
Formula dobânzii conţine patru elemente (D,p,t, S 0 ) şi în consecinţă dacă se cunosc trei
dintre acestea se poate determina cel de al patrulea element.
1
Valoarea finală ( S t ) - reprezintă suma totală obţinută de creditorul care a plasat suma
( S 0 ) , pe o perioadă (t ) cu dobânda iniţială (i ) .
S t = S 0 + D = S 0 + S 0 ⋅ i ⋅ t = S 0 (1 + i ⋅ t )
Dacă anul este împărţit în (k ) părţi egale şi (t k ) este un număr de astfel de părţi pentru
care se calculează dobânda, obţinem:
S0 ⋅ p ⋅ tk
D = S0 ⋅ i ⋅ tk =
100 ⋅ k
S t = S 0 (1 + i ⋅ t k )
Dacă: t k - este un număr de zile, atunci k=360 (numărul de zile al anului financiar)
t k - este un număr de luni (luna financiară are 30 zile) atunci k=12
Rezultă că:
S 0 ⋅ i ⋅ t ( zile) S 0 ⋅ p ⋅ t ( zile)
D= =
360 36000
S ⋅ i ⋅ t (luni ) S 0 ⋅ p ⋅ t (luni )
D= 0 =
12 1200
Scadenţă - perioada (t) pentru care s-a împrumutat o anumită sumă de bani.
Să considerăm sumele de bani S1 , S 2 ,..., S n împrumutate cu acelaşi procent (p) dar care
au respectiv scadenţele t1 , t 2 ,..., t n .
Scadenţă comună – timpul (t) în care suma de bani (S) produce aceeaşi dobândă ca şi
cele (n) sume cu scadenţele respective. Se calculează cu relaţia:
S1t1 + S 2 t 2 + ... + S n t n
t=
S
2
S1 ⋅ t1 + S 2 ⋅ t 2 + ... + S n ⋅ t n
t=
S
S1 p1t1 + S 2 p 2 t 2 + ... + S n p n t n
p=
S1t1 + S 2 t 2 + ... + S n t n
1.2. Aplicaţii
3
5. Se împrumută sumele: S1 = 4000 RON , S 2 = 6000 RON , S 3 = 1000 RON ,
S 4 = 5000 RON cu acelaşi procent p pe termenele: t1 = 1 an, t 2 = 2 ani, t 3 = 3 ani,
t 4 = 4 ani. Să se calculeze scadenţa medie.
10. Să se determine scadenţa unei sume de 25000 u.m. care produce o dobândă egală cu
suma dobânzilor produse de 3500 u.m. pe timp de 72 zile; 4500 u.m. pe timp de 105 zile;
6000 u.m. pe timp de 124 zile şi 5000 u.m. pe timp de 150 zile.
11. Suma S 0 = 3600 u.m. a fost împrumutată pentru 1 an de zile în regim de dobândă
simplă cu procentele anuale de 5,6,7,8 şi 10% pentru duratele consecutive de 30,45,60,
75 şi respectiv 150 zile. Să se calculeze dobânda corespunzătoare acestui împrumut.
12. Suma S 0 = 5000 RON a fost împrumutată pentru 2 ani de zile în regim de dobândă
simplă cu procentele anuale de 5,6,7,8 şi 9% pentru duratele consecutive de 30,45,60, 75
şi respectiv 510 zile. Să se calculeze dobânda corespunzătoare acestui împrumut.
2 – DOBÂNDA COMPUSĂ
O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă dacă la sfârşitul primei perioade,
dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei
dobândă în perioada următoare.
4
Notaţii: S 0 - sumă iniţială
p - procentul
p
i - dobânda unitară i =
100
t - durata de plasament a sumei S 0 (t – număr întreg)
S t - durata finală după t perioade
S t = S 0 (1 + i ) t = S 0 ⋅ u t (Formula de fructificare)
D = S t − S 0 = S 0 (1 + i ) t − S 0 = S 0 (u t − 1)
1
S0 = St ⋅ = S t ⋅ v t (Formula de actualizare)
(1 + i )t
1
Notaţie: v = (Factor de actualizare)
(1 + i )
Dacă t (durata de plasament) a sumei S 0 nu este un număr întreg de ani ci este fracţionară
h
(ani plus trimestre, luni sau zile): t = n + , există două soluţii pentru S t .
k
5
Soluţia raţională:
h
St = S = S 0 (1 + i ) n (1 + i )
h
n+
k
k
Soluţia comercială:
h
n+
St = S h = S 0 (1 + i ) k
n+
k
2.2. Aplicaţii
1. Ce sumă trebuie să depunem astăzi pentru a încasa peste 3 ani suma de 10000
RON ştiind că dobânda unitară este de 2,5%?
2. Cu ce procent trebuie depusă suma de 3450 RON timp de 8 ani pentru a deveni
5324,45 RON?
5. O sumă de 900000 RON este depusă într-un cont cu dobânda anuală de 8%. Care
este suma disponibilă peste 4 zile? Dar peste 3 luni? Dar peste 1 semestru?
6. Ce sumă va ridica o persoană peste 5 ani cu dobândă compusă dacă astăzi depune
500000 RON cu 4%. Care este dobânda obţinută?
6
Dobânda anuală efectivă (D.A.E.) este calculată pornind de la caracteristicile unui
credit şi conţine toate costurile asociate cu împrumutul respectiv, dobânda anuală,
costul asigurării, comision analiză dosar. D.A.E. trebuie obligatoriu să fie prezentată
în toate ofertele de credit de consum, întrucât permite compararea costurilor suportate
de consumator în cazul contractării unui împrumut.
Spre exemplu, un credit poate părea în aparenţă mai scump decât un altul, dacă se
compară numai dobânda anuală. Pentru a şti cât costă un credit şi pentru a se putea
face comparaţii, este necesar să se cunoască D.A.E. pentru fiecare ofertă, deoarece
aceasta include tot ce trebuie plătit în plus faţă de dobânda împrumutului.
Rata de plată rămâne nemodificată , chiar dacă D.A.E. raportat la vechea dobândă dă
impresia unei creşteri a acesteia D.A.E. nu se foloseşte pentru calculul ratelor unui
împrumut, ci doar pentru a se face o comparaţie între diversele oferte de credit.
Consumatorii de credite trebuie să ştie că aceste produse au costuri şi riscuri asociate .
De aceea, condiţiile contractuale trebuie citite cu atenţie. De multe ori ceea ce este
scris cu litere mici ascunde lucruri importante, cum ar fi, de exemplu, penalizări
practicate la întârzierea ratelor, condiţii de rambursare anticipate şi alte asemenea
informaţii pe care de obicei ofiţerii de credit le spun în treacăt sau nici nu le
menţionează. Un aspect ce trebuie reţinut este acela că, în general creditele pe
perioade lungi sunt dezavantajoase. Afişarea D.A.E. ajută la observarea acestui lucru
mai uşor.
Unele bănci au redus recent rata anuală a dobânzii la creditele în lei. Cât de ieftine au
devenit însă aceste împrumuturi se poate vedea doar după verificarea D.A.E.
3. OPERAŢIUNI DE SCONT
O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S 0 . Aceasta este evaluată cu
procentul de emisiune p = 100 ⋅ i şi este scadentă după momentul sau durata θ .
Valoarea finală la scadenţă a poliţei, K va fi:
7
K = S 0 (1 + i ⋅ θ ),θ ≤ 1an
K = S 0 (1 + i )θ ,θ > 1an
K 1 = S 0 (1 + i ⋅ θ 1 ),θ 1 ≤ 1an
K 1 = S 0 (1 + i )θ1 ,θ 1 > 1an
K 1 − valoarealuiS 0 lamomentulθ 1
Notaţii:
Se numeşte taxă de scont sau scont diferenţa dintre capitalul nominal K şi capitalul
scontat K a .
S = K −Ka
Prin urmare, la momentul θ 1 < θ ,deţinătorul poliţei va primi din partea băncii comerciale
suma K a , care în general este mai mică decât valoarea finală de fructificare K 1 a
acesteia, iar banca comercială va încasa la scadenţă suma sau valoarea nominală
corespunzătoare K .
Există posibilitatea ca banca scontatoare să vândă şi ea poliţa unei alte bănci comerciale
sau bănci centrale înainte de scadenţă. Procedeul general de evaluare a poliţei rămâne
acelaşi iar operaţiunea se numeşte rescontare.
8
SSR = K a ⋅ j ⋅ t
K
Ka =
1+ j ⋅t
K = K a (1 + j ⋅ t )
q
K t
SSR = 100
q
1+ t
100
K ⋅ j ⋅t
SSR =
1+ j ⋅t
Notaţii:
q = 100 ⋅ j - procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de
emisiune al poliţei p = 100 ⋅ i )
j - dobânda unitară de scont
t - durata scontării, în ani
1+ j ⋅t ≅ 1
SSR = K ⋅ j ⋅ t
SSC = K ⋅ j ⋅ t
K a = K (1 − jt )
Ka
K=
1 − jt
SSC = SSR (1 + j ⋅ t )
SSC
SSR =
1 + jt
9
3.4. Scontul compus
Scontul compus este scontul în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.
Dacă dobânda se aplică asupra valorii K a cu dobânda unitară j, pe perioada t (în regim de
dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional (SCR).
Orice scont care aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus
comercial (SCC)
j
SSR =
1+ j
j
d=
1+ j
1
ϑ=
1+ j
d = 1−ϑ
K = K a (1 + j ) t
SCR = K a [(1 + j ) t − 1]
SCR = K [1 − (1 + j ) −t ] = K (1 − ϑ t )
K
Ka =
(1 + j ) t
t (t − 1)
(1 + j ) t = 1 + jt + j 2 + ...
2
Neglijând termenii de rang superior (mai mari sau egali cu 2) deoarece dobânda unitară
este redusă pe piaţa financiară obţinem:
10
1 Kjt
SCR = K 1 − =
1 + jt 1 + jt
Având în vedere că orice scont care aproximează scontul compus raţional se numeşte
scont compus comercial, obţinem pentru scontul compus comercial relaţia:
SCC = K a jt
K
Ka =
1 + jt
K = K a (1 + jt )
3.5. Aplicaţii
4. O poliţă are valoarea de emisie de 100.000 u.m. şi este scadentă peste 5 ani, cu
procentul de 8%. Dacă scontarea se face cu procentul q1 = 8% sau q 2 = 10% în regim
de scont compus, se cere:
- valoarea nominală
- cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă?
11
5. O poliţă are valoarea de emisie de 75.000 RON şi este scadentă peste 3 ani, cu
procentul de 6%. Dacă scontarea se face cu procentul q1 = 6% sau q 2 = 12% în regim
de scont compus, se cere:
- valoarea nominală
- ce sumă va încasa beneficiarul cu 1 an înainte de scadenţă?
4. PLĂŢI EŞALONATE
Prin plăţi eşalonate sau rente se înţeleg sumele de bani care se plătesc la intervale egale
de timp. Intervalul de timp care separă plata a două sume consecutive se numeşte
perioadă şi poate fi: anul, semestrul, trimestrul, luna.
Plăţile eşalonate pot fi constante sau variabile după cum sumele plătite periodic sunt sau
nu constante.
Plăţile eşalonate pot fi imediate sau amânate în funcţie de prima plată care poate fi
imediată sau amânată după un anumit număr de ani stabilit prin contract.
Notaţii:
S n = T (1 + i ) n −1 + T (1 + i ) n− 2 + ... + T (1 + i ) + T
12
(1 + i ) n − 1
Sn = T
(1 + i ) − 1
(1 + i ) n − 1
Sn = T
i
1+ i = u
u n −1
Sn = T
i
Dacă T = 1 (valoarea anuităţii posticipate este de 1 leu) rezultă că valoarea finală a şirului
de anuităţi posticipate este:
n −1 un −1
s n = 1 + (1 + i ) + ... + (1 + i ) =
i
Rezultă că:
S n = T ⋅ sn
Ak - valoarea actuală a plăţii T efectuată peste un număr - k – de ani
T
Ak =
(1 + i ) k
Dacă peste k ani se plăteşte suma T aceasta echivalează cu plata sumei Ak în momentul
de faţă.
(1 + i ) n − 1 1
An = T ⋅
i (1 + i ) n
1−ϑ n
An = T
i
Dacă T = 1 (valoarea anuităţii posticipate este de 1 leu) atunci valoarea actuală a şirului
de anuităţi posticipate este:
1−ϑ n
an = ; An = T ⋅ a n
i
Între valoarea actuală An a şirului de anuităţi posticipate şi valoarea finală S n a şirului de
anuităţi posticipate există relaţia:
13
(1 + i ) n − 1 1 1
An = T ⋅ = Sn
i (1 + i ) n
(1 + i ) n
Relaţia de calcul a valorii actuale a unui şir de anuităţi constante posticipate, temporare,
amânate în condiţiile în care prima plată se face după – r – ani, posticipat, adică la
momentul r + 1 , timp de n − r ani, este:
T 1 − (1 + i ) − ( n− r )
r An = ⋅
(1 + i ) r i
1 − ϑ n−r
r An = Tϑ
r
i
r An = T ⋅ ϑ ⋅ a n − r
r
Relaţia de calcul a valorii finale a unui şir de anuităţi constante posticipate, temporare,
amânate, în condiţiile în care prima plată se face după r ani, posticipat, adică la momentul
r + 1 , iar ultima plată la momentul n, timp de n-r ani, este:
(1 + i ) n− r − 1
r Sn = T
i
S
r n = T ⋅ s n−r
1 − ϑ n−r u n−r − 1
r An = T ⋅ ϑ = Tϑ n = r Sn ⋅ϑ n
r
i i
4.2. Aplicaţii
1. Care este valoarea finală a unui şir de 12 anuităţi posticipate a 7000 u.m. la
momentul plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 5,5%.
2. Care este valoarea finală a unui şir de 10 anuităţi posticipate a 5000 RON la
momentul plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 6%.
3. Care este valoarea finală a unui şir de 9 anuităţi posticipate a 4000 $ la momentul
plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 7%.
4. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 12 anuităţi posticipate a 1250 u.m. fiecare cu procentul 5%?
5. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 10 anuităţi posticipate a 1500 RON fiecare cu procentul 6%?
6. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 8 anuităţi posticipate a 1000 $ fiecare cu procentul 8%?
14
4.3. Anuităţi constante anticipate
(1 + i ) n − 1
S na = T (1 + i )
i
u −1
n
S na = T ⋅ u
i
(1 + i ) n − 1
s na = (1 + i )
i
S na = T ⋅ s na
Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante, anticipate, imediate, temporare este
sume necesară în momentul iniţial pentru a putea plăti la fiecare scadenţă suma fixă T.
1 − (1 + i ) − n
Ana = T (1 + i )
i
Pentru T=1
1 − (1 + i ) − n
a na = (1 + i )
i
Ana = T ⋅ a na
− ( n −1) 1 − (1 + i ) − ( n − r )
r An = T (1 + i ) ⋅
a
i
r Ana = T ⋅ ϑ r −1 ⋅ a na− r
Se numeşte plată eşalonată fracţionată constantă, plata eşalonată în care rata anuală T este
T
împărţită în – k – părţi egale fiecare cu rk = care se plătesc fie la sfârşitul perioadei fie
k
la începutul perioadei.
15
Dacă plata eşalonată este limitată la – n – ani, atunci plata fracţionată de – k – rate pe an
va fi în număr de - k ⋅ n .
Valoarea finală a unui şir de plăţi eşalonate temporare, imediate, fracţionate de – k – ori
pe ani se calculează cu relaţia:
n
jk k
1 + − 1
Sn = T
k k
jk
k
j
1 + i = 1 + k
k
T (1 + i ) n − 1 i
S nk = ⋅
i jk
i
S nk = T ⋅ s n ⋅
jk
i 1 i
Ank = T ⋅ ⋅ = T ⋅ an
j k (1 + i ) n
jk
i T
A∞k = T ⋅ a∞ =
jk jk
(1 + i ) n− r − 1 i i
r Sn = T ⋅ =T ⋅ s n−r
k
i jk jk
4.5. Aplicaţii
1. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 15 ani câte 200
u.m. la sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 5 %?
2. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 10 ani câte 100
RON la sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 6 %?
3. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 8 ani câte 50 $ la
sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 8 %?
16
5. ÎMPRUMUTURI
Se numeşte împrumut operaţia financiară prin care un partener numit creditor, plasează o
sumă de bani, pe o anumită perioadă de timp,în anumite condiţii unui alt partener numit
debitor.
Operaţiunea prin care debitorul restituie suma creditorului se numeşte rambursare sau
amortizare a împrumutului.
Sumele rambursate anual care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată se numesc
amortismente.
Notaţii:
Acest tabel este valabil pentru orice lege a anuităţilor pentru care nu s-a formulat nici o
ipoteză privind plata acestora.
Tn = Qn (1 + i )
17
Ultima anuitate este egală cu ultimul amortisment la care se adaugă dobânda
corespunzătoare.
Relaţia între suma împrumutată V0 şi amortismente este:
V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn
T p +1 − T p = Q p +1 − Q p (1 + i )
T1 = T2 = ... = Tn = T
T p +1 − T p = 0
Q p +1 = Q p (1 + i )
Q p +1 = Q1 (1 + i ) p
(1 + i ) n − 1
V0 = Q1
i
i T T
Q1 = V0 ; Qn = ; Qn −1 =
(1 + i ) − 1
n
1+ i (1 + i ) 2
i
T = V0
1 − (1 + i ) − n
Calculul dobânzilor:
d 1 = T − Q1
d 2 = T − Q2
d n = T − Qn
d 1 − d 2 = Q1 ⋅ i
d 2 − d 3 = Q1 ⋅ i ⋅ (1 + i )
18
Tabelul de amortizare a unui împrumut cu anuităţi (rate) constante, plătibile le sfârşitul
anului (posticipat) se prezintă astfel:
Aplicaţii
Pentru fiecare din anii care urmează dobânda se calculează asupra sumei rămase de plătit
şi se plăteşte odată cu amortismentul.
19
Anii Amortismentele Dobânzi Anuităţi Suma rămasă de
plată la sfârşitul
anului
0 - d 0 = V0 ⋅ i - V0 − V 0 i
1 Q1 d1 = V1 ⋅ i T1 = Q1 + V1i V1 = V0 − Q1
2 Q2 d 2 = V2 ⋅ i T2 = Q2 + V2 i V2 = V1 − Q2
P Qp d p = Vp ⋅ i Tp = Qp + Vpi V p = V p −1 − Q p
n Qn d n = Vn ⋅ i Tn = Qn + Vn i Vn = Vn −1 − Qn = 0
Deoarece Vn = 0 , rezultă că Tn = Qn
Diferenţa a două anuităţi succesive este:
T p +1 − T p = Q p +1 (1 − i ) − Q p
T1 = T2 = ... = T p = T p +1 = ... = Tn = T
obţinem:
Qp Q1
Q p +1 = =
1− i (1 − i ) p
V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn
1 − (1 − i ) n 1 − i
V0 = Q1 ⋅
(1 − i ) n i
i (1 − i ) n
Q1 = V0
(1 − i )[1 − (1 − i ) n ]
Aplicaţii
1. Un împrumut de 40.000 u.m. este rambursabil în cinci ani prin anuităţi constante
cu dobândă plătibilă la începutul anului cu procent de 5%. Să se întocmească
tabelul de amortizare.
20
2. Un împrumut de 30.000 RON este rambursabil în patru ani prin anuităţi constante
cu dobândă plătibilă la începutul anului cu procente de 6%. Să se întocmească
tabloul de amortizare.
3. Un împrumut de 20.000 $ este rambursabil în trei ani prin anuităţi constante cu
dobândă plătibilă la începutul anului cu procente de 4%. Să se întocmească
tabloul de amortizare.
Cazul I
Persoana sau instituţia care a contractat împrumutul V0 plăteşte anual dobânzile aferente
sumei împrumutate V0 urmând ca suma împrumutată să fie plătită după – n – ani la data
expirării contractului de împrumut împreună cu dobânda ultimului an.
Dacă dobânzile sunt calculate în condiţiile unei dobânzi unitare – i – se poate scrie:
Anul 1: T1 = V0 ⋅ i = d1
Anul 2: T2 = V0 ⋅ i = d 2
……………………
Anul n: Tn = V0 + V0 ⋅ i = V0 + d n
Acest mod de rambursare a unui împrumut este utilizat în situaţiile în care suma V0 nu are
o valoare foarte mare.
Cazul II
Persoana sau instituţia care a contractat împrumutul îşi creează suma împrumutată V0
prin depuneri periodice la o bancă, timp de – n – ani pe baza dobânzilor unitare i ' .
Anuităţile T ' fiind cunoscute se poate scrie:
Qn = V0 (1 + i ) n
21
Pentru pregătirea acestei sume persoana sau instituţia care a contractat împrumutul va
depune la sfârşitul fiecărui an la o bancă o anuitate constantă care se calculează cu
relaţiile:
Aplicaţii
Q1 = Q2 = ... = Qn = Q
Dar,
V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn = n ⋅ Q
Obţinem:
V0
Q=
n
T p +1 − T p = Q p +1 − Q p (1 + i )
V0 V0 V
T p +1 − T p = − (1 + i ) = − 0 ⋅ i
n n n
Obţinem:
22
V0
T p +1 = T p − ⋅ i = Tp − Q ⋅ i
n
Aplicaţii
1.DEFINIŢII
Existenţa oricărui risc atrage necesitatea asigurărilor, care oferă posibilitatea de evitare a
riscului sau a consecinţelor nedorite ale acesteia.
23
Sistemele de asigurări presupun existenţa unor fonduri de asigurări. Aceste fonduri se
realizează prin vărsăminte financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
Asigurarea se stabileşte prin lege sau prin contract de asigurare între asigurator şi
asigurat.
Contractul sau legea de asigurare prevede condiţii de asigurare sau obligaţii precise
pentru fiecare parte contractantă.
Primele de asigurare unice se plătesc o singură dată pentru tot timpul asigurării, iar
primele de asigurare periodice se plătesc anual, trimestrial sau lunar.
Prin primă unică de asigurare se înţelege valoarea medie a sumelor plătite de asigurat.
24
2.FUNCŢII BIOMETRICE
Mortalitatea este unul dintre aceşti factori şi este influenţat de condiţiile de viaţă, vârstă,
profesie, sex.
Dacă A este o asigurare de viaţă compusă din asigurările parţiale A1 , A2 ,..., An iar
P1 , P2 ,..., Pn sunt primele corespunzătoare asigurărilor parţiale atunci valoarea primei
totale pentru asigurarea de viaţă A este:
P = P1 + P2 + ... + Pn
Demonstraţie
Primele de asigurare fiind valori medii ale variabilelor aleatoare X, respectiv X i se poate
scrie:
P = M (X )
P1 = M ( X 1 ); P2 = M ( X 2 );...; Pn = M ( X n )
X = X 1 + X 2 + ... + X n
Obţinem:
M ( X ) = M ( X 1 ) + M ( X 2 ) + ... + M ( X n )
25
Rezultă că:
P = P1 + P2 + ... + Pn
Asigurarea (prima netă unică unitară) prin care asiguratul în vârstă de – x – ani va primi
la împlinirea vârstei de (x+n) ani suma de 1 u.m. se calculează cu relaţia:
I x+n
Ex = V x ⋅
Ix
Se notează cu D x expresia:
Dx = V x ⋅ I x
Obţinem:
Dx+n
Ex =
Dx
26
P = S a ⋅n E x
Aplicaţie:
O persoană cu vârsta de x=20 ani încheie o asigurare de supravieţuire pentru n=10 ani,
suma asigurată fiind S a = 100000 RON. Să se calculeze prima netă unică P, dacă se
cunosc numerele de comutaţie: D20 = 4921,33928 şi D30 = 1098,24269
Se calculează cu relaţia:
Nx
a x( A) =
Dx
Se calculează cu relaţia:
N x +1
a x( P ) =
Dx
a x( P ) - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asigurat în vârstă de x (ani) pentru
asigurarea prin care urmează să primească pe toată durata vieţii sale, la sfârşitul fiecărui
an câte 1 u.m.
Se calculează cu relaţia:
N x − N x+n
im a x( A) =
Dx
27
Anuităţi viagere imediate, limitate şi posticipate
Se calculează cu relaţia:
N x +1 − N x + n +1
im a x( P ) =
Dx
Se calculează cu relaţia:
N x+n
nl a x( A) =
Dx
nla x( A) - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească, dacă este în viaţă, peste – n – (ani) pe
toată durata vieţii sale, la începutul fiecărui an, câte 1 u.m.
Se calculează cu relaţia:
N x + n +1
nl a x( P ) =
Dx
nla x( P ) - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească, dacă este în viaţă, peste – n – (ani) pe
toată durata vieţii sale, la sfârşitul fiecărui an, câte 1 u.m.
Se calculează cu relaţia:
N x+r − N x+r +n
rlm a x( A) =
Dx
28
rlma x( A) - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asigurat în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească (dacă este în viaţă) peste – r – (ani)
timp de – n – (ani), la începutul fiecărui an, câte 1 u.m.
Se calculează cu relaţia:
N x + r +1 − N x + r + n +1
rlm a x( P ) =
Dx
rlma x( P ) - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească (dacă este în viaţă) peste – r – (ani)
timp de – n – (ani), la sfârşitul fiecărui an, câte 1 u.m.
Aplicaţie
Se calculează cu relaţia:
Mx
Ax =
Dx
Ax - reprezintă prima netă unică unitară aferentă asigurării cu suma de 1 u.m. plătită
beneficiarului asigurării la mijlocul anului de deces al asiguratului.
Se calculează cu relaţia:
29
M x − M x+n
ln Ax =
Dx
ln Ax - reprezintă prima netă unică unitară aferentă asigurării cu suma de 1 u.m. plătită
beneficiarului asigurării la mijlocul anului de deces al asiguratului, dacă acesta
decedează în perioada de valabilitate a asigurării (n – ani)
În funcţie de modul în care se face plata sumei asigurate, prima netă unică poate fi
anticipată sau posticipată.
M x+n
nl Ax =
Dx
nl Ax - reprezintă prima netă unică unitară pentru suma asigurată de 1 u.m. plătibilă la
mijlocul anului de deces al asiguratului şi care intră în vigoare peste n – ani.
M x+r − M x+r +n
r ln Ax =
Dx
i
Ax = Ax( P ) ⋅
δ
δ = ln(1 + i )
i – dobânda instantanee
Ax - reprezintă prima netă unică unitară pentru suma asigurată de 1 u.m. plătibilă la
momentul decesului asiguratului.
30
Aplicaţie
O persoană în vârstă de x=45 ani încheie o asigurare de deces pentru n=10 ani prin care
urmaşii săi să primească în cazul decesului său suma S a = 10.000 RON.
Cunoscând numerele de comutaţie:
D45 = 1800,0456; M 45 = 135,4569; D55 = 745,2546; M 55 = 135,1246.
Să se calculeze prima netă unică (P).
Dx+ n M − M x+n
ln PAM x = α ⋅ +β⋅ x
Dx Dx
ln PAM x - reprezintă prima netă unică a asigurării mixte pe – n – (ani) prin care instituţia
plăteşte suma de - α - u.m. dacă asiguratul este în viaţă peste – n – ani sau
suma de - β - u.m. la decesul asiguratului dacă acesta a survenit înainte de
momentul – n.
Dx+n + M x
AMD x , n =
Dx
AMD x ,n - reprezintă prima netă unică a asigurării mixte cu sumă dublă prin care instituţia
de asigurări plăteşte suma de 1 u.m. dacă asiguratul este în viaţă peste n – ani
sau suma de 1 u.m. la decesul asiguratului dacă acesta a survenit înainte de
momentul n, iar în cazul supravieţuirii asiguratului la scadenţa poliţei instituţia
de asigurări îi oferă acestuia gratuit o asigurare de deces nelimitată.
AMFx ,n = V n
1
V =
1+ i
31
AMFx ,n - reprezintă prima netă unică a asigurării mixte cu termen fix de n – ani prin care
instituţia de asigurări plăteşte la scadenţa poliţei suma de 1 u.m. dacă asiguratul
este în viaţă peste n – ani sau suma de 1 u.m. la decesul asiguratului dacă acesta
a survenit înainte de momentul n.
M x+n
AMFD x ,n = V n +
Dx
AMFD x , n - reprezintă prima netă unică unitară prin care instituţia de asigurări plăteşte
la termenul fix de n – ani 1 u.m. dacă asiguratul este în viaţă şi, ulterior,
aceeaşi sumă urmaşilor săi la decesul asiguratului oricând acesta s-ar
produce, fără ca asiguratul să mai plătească în plus dacă a supravieţuit
termenului contractului.
Aplicaţie
O persoană având vârsta x=35 ani încheie o asigurare mixtă cu sumă dublă care prevede
ca instituţia de asigurări să-i plătească peste n=15 ani suma α = 5000 RON dacă este în
viaţă sau să plătească urmaşilor săi, la sfârşitul trimestrului în care se va produce decesul
său, suma β = 2500 RON. Cunoscând numerele de comutaţie:
D35 = 4300; M 35 = 875; D50 = 989 , să se determine prima netă unică (P) plătită de
asigurat.
32
Bibliografie
33
34