.

seceslune
O Armata de la Patamac, candusa de Generalul Burnside, traverseaza raul Rappahannackin decembrie 1862. Cei 100.000 de salda,i ai Uniunii au reu~it sa patrunda pana la Fredericksburg, unde au fast respin~i de armata Canfedera,iei, cu un efectiv de 60.000 de salda,i.

O Un soldat din trupele Confederatiei. mort in luptele de la Fredericksburg in mai 1863. Sudul a pierdut aproximativ 258.000 de oameni , in razboi. iar Nordul aproximativ ~ 359.000. Lincoln & ceru~e ..caritate pentru toti ~i rau , impotriva nimanui... b dar razboiul a lasat o ~ trista mo~tenire ge:3 neratiilor urmatoare.

Declan~at de problema sclaviei, Razboiul de secesiune s-a transformat intr-un conflict sangeros, de lunga durata. Nordul a ie~it invingator, datorita resurselor superioare, sclavia a fost abolita, dar Sudul a fost ruinat ~i a ramas multa vreme neresemnat.
A legerea de lui Abraham a SUA Lincoln era de in functia

pre~edinte

neacceptat

pentru statele r~zboinice din sud. Lincoln era hot~rat s~ previn~ extinderea sclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele in care aceasta era deja consacrat:I. Cu toate acestea, ~apte state (Carolina de Sud; Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, in perioada care s-a scurs intre alegerea lui Lincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOStului in martie 1861. Statele rebele Initial, statele s-au unit ca entit~1;isuverane, formind Uniunea, ~i au cedato parte din puterile lor Guvemului Central (federal), care avea sediul in Washington, DC, capitala

O 0 fotografie a lui Abraham Lincoln, facuta in data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziu a fost omorat de John Wilkes Booth, un simpatizant al Confedera,iei.

Statelor Unite. Statele din Sud susJ;ineau au c:l dreptul s:l-$i redobindeasc:l independenta total:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, au fonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie. Lincoln a susJ;inutcu convingere c:l Uniunea era 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea dreptu! sa se separe de aceasta;In aceste condiJ;ii, statele confederate au fost considerate rebele. Teoretic, acesta -nu sdavia -a fost motivul declan$:lrii R:lzboiului de secesiune.

Lincoln era in general v~zut ca un om integru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i un politician priceput. Pozitia sa in primele s~pt~rnani de la declan$areaconflictului era motivat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t de a aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste. Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~,dar a autorizat o incercare de a aproviziona garnizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a trupelor federale in portul Charleston -cel mai
203

RAzBOIUL DE SECESIUNE

O Statele Uniunii ~i ale Confedera'iei. in ciuda dimensiunilor, Sudul nu a fost un oponent pe m3sura puterii militare a Nordului. O Robert E Lee, intr-o schi,3 din 1865. La izbucnirea r3zboiului Lincoln i-a oferit conducerea fo~elor Uniunii, dar Lee s-a al3turat statului in care se n3scuse, Virginia.

mare ora~ al celui mai crud stat al Sudului, Carolina de Sud. Drept replica, fortul a fost fortat sa se predea prln bombardare, iar razboiul a izbucnit. Virginia, Arkansas, Tennessee ~i Carolina de Nord s-au alaturat Confederatiei, dar cinci state sclavagistede la granita au rnmas in Uniune. Conflict inegal partile implicate in conflict erau inegale. Cele 23 de state ale Nordului aveau o populatie de aproape 23 de milioane; in Sud erau aproximativ 5 milioane de albi. Nordul avea putere industriala, sistem eficient de comunicatie, economie viabila ~i o flot:I superloarn. Sudul era o societate agrarn, dependent:I de exportul de bumbac ~i importul de bunurl de larg consum. Astfel sudul nu era pregatit pentru un rnzboi modem ~i era vulnerabil in fata unei blocade navale. Daca conflictul se prelungea era clar ca Nordul va ci~tiga. Initial nici una dintre parti nu anticipase un rnzboi lung, iar Lincoln formase o armata de doar 75000 de voluntarl. in iulie 1861 armata Uniunii a fost infrant:I in prima bat:Ilie de la Bull Run; Nordul trebuia sa se pregateasca mult mai serlos. La sfi~itul rnzboiului armata Uniunii ajunsese la un milion de soldati, iar cea a Confederatiei la 500000.R:lzboiul civil a fost prlmul rnzboi modem intre doua marl armate, transformat intr-un adevarat macel. Cea mai mare parte a razboiului s-a desfa~urat intr-o arle limitat:I la Virginia, Maryland ~i sudul Pennsylvaniei, o localizare important:I deoarececuprindea doua capitale: Washington, DC ~i Richmond, Virginia. in 1862 nici una din cele doua armate nu a repurtat o victorle decisiva in acest sector: fortele Uniunii care au avansatin Virginia au fost silite sa se retraga, iar in septembrle, o prelungita bat:Ilie purtata la Antietam a pus capat ofensivei Confederatiei conduse de Robert E Lee. in alte sectoare, Nordul obtinuse avantaje inca de la inceput. Dupa o confruntare istorlca intre cuirasate,flota Uniunii a inceput sa ocupe pozitiile cheie de pe coast:I blocind Sudul. in

mai 1862, New Orleans, situat la gura de varsare a fluviului Mississippi, a fost cucerit printr-o lovitura Indrazneata.Fortele navale au cooperat cu armatele Uniunii aflate In campanii In Kentucky ~i Tennessee,cresc.1nd reputatia Generalului UlyssesS Grant. Efortullor a culminat cu cucerirea o~ului Vicksburg (iulie 1863), Nordul obtin.1nd controlul asupra fluviului .Mississippi ~i separ.1nd Arkansas, Louisiana ~i Texas de restul Confederatiei. Un an critic ~ 1863 a fost un an decisiv. Eliberarea sclavilor ;E din zonele rasculate, anuntat:l In septembrie 1862, s-a realizat efectiv la 1 ianuarie 1863. in iulie, iovazia lui Lee In Nord este oprit:l prin '0 Infr.1ngereade la Gettysburg, dupa care nu se ~ mai punea problema unei victorii militare a :3 Confederatiei. in vest, In urma triumfului lui Grant de la Chattanooga (noiembrie), armatele Uniunii controlau statuI Tennessee~i erau pe punctul de a iovada Georgia. in 1864, Grant a devenit comandantul ~ef al fortelor Uniunii ~i a preluat comanda sectorului de est. in mai a. purtat bat:llii sangeroase Impotriva armatelor lui Lee; de~i nici una diotre bat:llii nu a fost decisiva, armatele Confederatiei au fost slabite dramatic, deoarece populatia relativ mica a Sudului nu permitea Inlocuirea pierderilor suferite. intre timp, Shenuan, care II Inlocuise pe Grant In vest, patrundea In Georgia ~i asalta Atlanta, care cade In septembrie 1864.Apoi a pornit In faimosul sau mar~ spre mare, devast.1ndtotul In calea sa ~i taiod Confederatia In doua. Capitularea Confedera~iei in 1865 Confederatia s-a prabu~it. Fortele lui Lee erau prinse Intre cele ale lui Grant ~i cele ale lui Sherman. in 3 aprilie cade ora~ul Richmond. inconjurat de armatele du~mane ~i aflat In inferioritate numerica, Lee s-a predat la data de 9 aprilie la Tribunalul din Appomattox; ulterior ~i alte armate confederate i-au urmat exemplul. Razboiul de secesiune a costat peste 600000 de vieti ~i a lasat Sudul ruioat.